SEMINAR 1

Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi

timpuri si pana in prezent este conditionata de existenta si
rezervele de resurse naturale care stau la baza dezvoltarii
social-economice a oricarui stat.
Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in stransa
legatura cu resursele naturale de care dispune sau, mai bine –
zis, pe care le poate consuma.
Definitii:
» Resursele naturale sunt mijloace puse la dispoziţia
oamenilor de mediul natural (minereuri, combustibili
fosili, terenuri agricole etc.) pe care aceştia le pot utiliza
în realizarea unor activităţi economice.

» Resurse naturale = totalitatea zăcămintelor de

minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a
apelor și a pădurilor de care dispune o țară. (conform
dex).

» Resursă = totalitatea surselor sau a rezervelor care pot

fi valorificate.

» Rezervă = cantitate de substanțe minerale utile aflate

în scoarța terestră.
Clasificarea resurselor naturale

1. După repartiţia spaţială:

– resurse extraatmosferice şi atmosferice: energia solară, energia eoliană, azot, oxigen,
dioxid de carbon.
– resurse ale hidrosferei: Oceanul Planetar, apele continentale.
– resurse ale litosferei: petrol, gaze naturale, cărbuni, substanţe minerale utile, roci de
construcţie, solul etc.
– resurse ale biosferei: elemente de vegetaţie şi faună.

2. După modul de folosinţă:

– resurse energetice: petrol, gaze naturale, cărbuni, forţa apei, lemnul, vântul, energia solară.
– resurse de materii prime industriale: minereurile feroase, lemnul, azotul etc.
– resurse alimentare: produse vegetale, animale; sarea etc.

3. După locul de folosinţă:

– transportabile.
– netransportabile.

4. După gradul de cunoaştere:

– bine cunoscute: energia solară, eoloana, resursele de apă etc.
– relativ bine cunoscute: resursele biosferei, ale solului etc.
– slab cunoscute: resursele litosferei, apele subterane etc.

5. După durabilitatea exploatării şi a particularităţilor de refacere:

– resurse inepuizabile: aerul, apa.
– resurse epuizabile: petrolul, cărbunii, gazele naturale, zăcămintele de minereuri.
 Resurse naturale (clasificare)
NEREGENERABILE

Combustibili fosili Minereuri

( generează energie) ( nu generează energie )

Cărbune ,
Metalifere
ţiţei,
Nemetalifere
gaze naturale
 Terenuri agricole

Energia eoliană, a
Terenuri forestiere mareelor

REGENERABILE

Precipitaţii
Resurse de apă

Animale şi plante
» Pana la sfarsitul primei jumatati a secolului trecut
aproape ca nu existau temeri in privinta rezervelor de
resurse naturale necesare pentru asigurarea unui nivel de
viata decent pentru toata populatia de pe glob.
» Cresterea demografica vertiginoasa din a doua jumatate
a secolului XX, a schimbat atitudinea fata de resursele
naturale.
» Drept rezultat, inca in anii ’70 a aparut teoria dezvoltarii
durabile.
» Principiul dezvoltarii durabile impune un stil de gestiune
si gospodarire a resurselor naturale care trebuie sa
satisfaca necesitatile vitale de moment ale societatii si sa
creeze conditiile de existenta pentru generatiile viitoare.
» In acest sens activitatile sunt desfasurate pe doua directii
principale:
a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin
implementarea de tehnologii de prelucrare a lor care
genereaza mai putine deseuri
b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse
naturale
netraditionale (cum ar fi energia vantului, energia solara etc.)
La moment insa, dezvoltarea directiei a doua in majoritatea
statelor lumii este aproape la nivel embrionar, de aceea astazi
accentul se pune astazi pe utilizarea rationala a resurselor
naturale.
» In conditiile tarii noastre, care dispune de o gama foarte
saraca de rezerve de resurse naturale, utilizarea rationala a
acestora devine un imperativ al timpului.
 Practicarea unei agriculturi ecologice ;
 Folosirea îngrăşămintelor naturale în locul celor chimice;
 Folosirea raţională a produselor de protecţie a plantelor ;
 Practicarea rotaţiei de culturi, ceea ce determină creşterea
fertilităţii solului.
 Extinderea suprafeţelor ocupate de păduri;
 Protejarea vânatului :
- practicarea vânatului în anumite perioade;
- protejarea unor specii.
 Protejarea masei lemnoase prin înlocuirea acesteia cu noi
materiale .
» Pescuitul intensiv a dus la reducerea cantităţilor de peşte ;
» Pentru protejarea fondului piscicol :
- practicarae pescutului în anumite zone şi perioade;
- combaterea activităţilor de braconaj ;
- reducerea poluării.
Apa este o resursă vitală;
România prezintă resurse moderate de apă ;
În ultimul timp a crescut consumul de apă ( industrie , consum
casnic , agricultură);
Pentru conservarea resurselor de apă un rol important îl au
.
diminuarea poluarării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice,
recuperarea şi economisirea apelor industriale
» Folosirea unor noi surse de energie alternative (forţa vântului,
a valurilor, biodegradarea deşeurilor, panourile solare );
» Folosirea becurilor ecologice.
» Fenomenul migraţiei a existat dintotdeauna, concretizat
prin transhumanţă, invazii, colonizări şi cruciade, sau
provocate în general de atracţia exercitată de regiunile mai
bogate asupra populaţiilor mai sărace.

» În zilele noastre preocuparea demografică reapare datorita

riscurilor pe care le naşte în producerea unor crize, la nivel
local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenţa
în mod negativ ordinea socială sau în declanşarea unor
tulburări a echilibrelor etnice sau religioase

» Revine ideea că non-dezvoltarea se datorează în parte

unui exces demografic
Explozia urbana - cresterea numerica a oraselor si a
dimensiunilor demografice,intr-un ritm accelerat.
Dinamica urbana semnifica transformarea
teritoriala,demografica si functionala a teritoriului unui oras
intr-un anumit interval de timp.
Populaţia umană –colectivitatea persoanelor fizice care
locuiesc pe un anumit teritoriu într-o anumită perioadă
de timp.
In statele dezvoltate,urbanizarea si-a incetinit ritmul, datorita
faptului ca majoritatea acestor state cu ponderi ale populatiti
urbane ce depasesc 70-80%.
Cele mai mari ponderi ale populatiei urbane se inregistreaza in
Europa de Vest(peste 80%)si America de Nord(76%).
In schimb in statele slab dezvoltate din America Latina si
Africa,populatia urbana a crescut in ultimii 60 de ani de 16
ori,iar in statele din Africa de 9 ori.
Cauzele exploziei demografice:
-Cresterea accelerata a populatiei globului ;
-Industrializarea;
-Mecanizarea agriculturii ce a eliberat o cantitate
insemnata de forta de munca,aceasta indreptandu-se
catre mediul urban;
-Extinderea teritoriala a unor centre urbane care au
inglobat si asezarile rurale din jur,aparitia de noi
orase,de regula prin transformarea in centre urbane a
unor asezari rurale.
 Populația Pământului
Perioada (ani) Populatia
Epoca agricola (cu 12 000 ani in urma) 10 milioane
Antichitate 200-400 milioane
1650 550 milioane
1820 1 miliard
1927 2 miliarde
1960 3 miliarde
1974 4 miliarde
1987 5 miliarde
2015 7.3 miliarde
2040 9 miliarde
2065 10 miliarde
» Populaţia Europei a crescut în decursul secolului al
XIX-lea de trei ori
» Complexul de factori:
-eradicarea unor boli epidemice,
-progresul în domeniul ocrotirii sănătăţii,
-îmbunătăţirea nivelului de trai,
-dezvoltarea economică accelerată etc.
» În secolul al XX-lea, acest proces s-a extins pe
întreaga planetă, în principal datorită scăderii
vertiginoase a mortalităţii şi a menţinerii
natalităţii la un nivel destul de ridicat
» Creşterea spectaculoasă a populaţiei Terrei
constituie principalul argument al anumitor
teoreticieni pentru adoptarea unor măsuri de
stopare a sporului demografic spre a se evita
aşa-numitul dezastru al bombei P (P de la
populaţie), respectiv atingerea unui efectiv al
populaţiei căruia planeta nu ar mai putea săi
asigure necesarul de resurse (hrană, apă,
energie, materi prime) pentru supravieţuire.
 - tendinta sistemelor de asezari de a avea caracteristice urbane, prin
cresterea calitatii habitatului de locuire,prin transformarea unor
asezari rurale in orase si prin extinderea teritoriala a oraselor.

» Procesul de urbanizare nu s- a produs in acelasi ritm pe tot globul

pamantesc si nu a atins aceeasi amploare indiferite regiuni ale planetei.

» Pe mari regiuni ale planetei, se remarca diferente considerabile: regiuni

puternic urbanizate, in care populatia urbana depaseste doua treimi din
totalul populatiei (Europa, America Latina, America de Nord si Oceania-in
ultimele doua apropiindu-se de 80%) si, la polul opus, regiuni cu o
pondere redusa, respectiv mai putin de o treime din populatie (Africa,
Asia de Sud, Asia de Est).

» Drept urmare, orasele existente cresc-oraselele se transforma in

adevarate orase, orasele in metropole si acestea, la randul lor,in
aglomeratii urbane.
» Una din trasaturile actuale ale fenomenului urban o constituie
proliferarea oraselor mari si a aglomeratiilor urbane.
» Circa 300 de orase depasesc un milion de locuitori
» Pesta 150 de orase au cel putin doua milioane de locuitori.
» Un alt fenomen caracteristic epocii actuale il reprezinta
formarea megalopolisurilor, respectiv imense concentrari
urbane cu cativa mari poli de atractie si numeroase centre
urbane, mai mari sau mai mici, care graviteaza in jurul
acestora.
» In prezent sau constituit circa 30 megalopolisuri:
BOSWASH(Boston-Washington -50 mil.loc. Desfasurat pe
140.000km),nord-estulS.U.A.,Tokaido- SUA- N-E (70000km2,
peste 70mil. locuitori), insula japoneza Honshu, Megalopolisul
brazilian (peste 40milioane de locuitori), cel mai dinamic intre
marile concentrari urbane ale lumii
Problemele urbanizării:

1.Poluarea
2.Criza de locuinţe
3.Curăţenia străzilor si strângerea resturilor menajere
4. Alimentarea cu apă si canalizarea
5.Asigurarea mijloacelor de transport în comun si locurilor
de parcare
6. Nu în ultimul rând o problemă a marilor oraşe este
cea a animalelor dăunătoare: insecte (gândaci,
ţânţari) si mamifere (şobolani, câini vagabonzi).
1.Poluarea

» Circulaţia autovehiculelor în marile oraşe este

extrem de intensă si poluează atmosfera cu
gaze toxice. Poluarea se datorează si marilor
industrii.
» Măsurile ecologiste care se iau în prezent
vizează:
» Interzicerea traficului rutier în anumite zone.
» Interzicerea benzinei poluante la automobile.
» Folosirea mijloacelor de transport nepoluante
(metrou, trenuri magnetice).
» Folosirea filtrelor pentru industriile poluante.
» Crearea de noi spaţii verzi.
2.Criza de locuinţe

» Urbanizarea excesivă prin atragerea unui mare

număr de oameni de mirajul oraşului duce la o
criză acută de locuinţe si de locuri de muncă.
Cartierele mizere de la periferie numite shanty
town sau bidonville, barrios sau favellas nu pot
cuprinde întreaga sărăcime. În multe oraşe mari
locuitorii săraci dorm pe trotuare (India), sub
poduri, în canale, sau în parcuri.
» Primăriile si mai ales bisericile s-au implicat în
ameliorarea acestor situaţii tragice înfiinţând
aziluri de noapte si cantine pentru săraci.
3. Curăţenia străzilor si strângerea resturilor
menajere

» Pentru a preveni contaminarea si chiar apariţia unor

epidemii în rândul populaţiei urbane, o armată întreagă
de lucrători dotaţi cu maşini si substanţe specifice
muncesc neîntrerupt, ziua si noaptea, pentru curăţenia
oraşului.

» •S-au creat gropi de gunoi ecologice si întreprinderi de

reciclare a gunoiului menajer.
4.Alimentarea cu apă si canalizarea

» Construirea unei reţele subterane de apă,

supravegherea si menţinerea ei în condiţii optime
asigură sănătatea populaţiei oraşului. Apa infectată
poate provoca epidemii de hepatită virală si alte epidemii
grave. Deversarea canalelor în râuri se face prin staţiile
de epurare.
5.Asigurarea mijloacelor de transport în comun si
locurilor de parcare

» Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile

electrice, autobuzele) micşorează marile distanţe din
megalopolisuri. Întreţinerea căilor de circulaţie si
asigurarea parcărilor (subterane sau supraetajate), ca si
iluminatul public asigură un flux continuu si o viaţă
civilizată.
» Nu în ultimul rând o problemă a marilor oraşe este cea a
animalelor dăunătoare: insecte (gândaci, ţânţari) si
mamifere (şobolani, câini vagabonzi).
» Acţiunile de dezinsecţie, de deratizare, de strângere a
câinilor în adăposturi canine sau de sterilizare a lor,
rezolvă în general prevenirea multor boli si fac din oras
o casă curată si primitoare.
ROMANIA
» Populaţia Romaniei a fost,în anul 1997, de22,6 milioane
locuitori. Pe ansamblu populaţia ţării a crescut continuu
în decursul acestui secol, practic dublându-se: de la
10mil. În1891 şi 12,8 mil. În 1912 la 22,7 mil. În 1992
(revenind o densitate de 95 loc/km2).

» Totuşi, după 1 ianuarie 1990 numărul populaţiei a scăzut,

pentru prima dată după cel deal doilea război mondial,
soldul negativ ale migraţiei (circa 100,000 de persoane în
1990,30.000–45.000 în 1991-1992, apoi în scădere, sub
20000 de persoane anual) depăşind excedentul natural
al populaţiei.
» Actualmente, situatia demografica în Romania se
caracterizeaza prin tendinte negative în miscarea naturala a
populatiei. Procesul depopularii este conditionat atit de
scaderea naturala a efectivului populatiei, cit si de emigrarea
ei.

» Populatia Romaniei se caracterizeaza prin urmatoarele

particularitati:
1. Scaderea efectivului populatiei
2. Scaderea natalitatii
3. Cresterea mortalitatii
4. Scaderea numarului de casatorii si cresterea numarului de
divorturi
5.Migratia intensa a populatiei
6. Problema alimentara. Malnutritia
Mişcarea naturală a populaţiei
» După 1989 s-a produs o scădere a natalităţii
de la 16 ‰ la10 ‰ în 2004 ca urmare a
reducerii ratei fertilităţii.
» În aceeaşi perioadă mortalitatea a crescut de
la 10,6 ‰ la 12,7 ‰ (în 1996) şi 11,9 ‰ (în
2004), pe fondul ponderii ridicate a populaţiei
de vârsta a treia şi a scăderii nivelului de trai.
» Bilanţul natural (sporul natural) a scăzut de la
5,3 ‰ în 1989 la -2,7 ‰ în 2002 şi -1,9 ‰ în
2004.
Mobilitatea teritorială a populaţiei
» Exodul rural-urban din perioada 1960-1989 a favorizat migraţiile
definitive de la sate spre capitală şi oraşele mari (Bucureşti, Constanţa,
Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj).
» După 1989 centrele de atracţie au rămas marile oraşe şi municipiul
Bucureşti, dar în limite mai reduse. S-a înregistrat o migraţie dinspre
oraşele mici şi mijlocii spre mediul rural. După 1989 s-a înregistrat o
creştere a migraţiilor definitive spre ţările bogate din Europa de Vest şi
spre America de Nord. O componentă importantă o reprezintă şi migraţiile
pentru muncă spre Italia, Spania, Germania, Marea Britanie. In ceea ce
priveste structura populatiei pe medii, predomina cea urbana (55% in
1996) care, in ultimii ani, a depasit-o pe cea rurala caracteristica intregii
istorii a Romaniei de pana acum.
» Structura nationala indica faptul ca Romania este un stat national unitar,
ponderea populatiei de nationalitate romana fiind de aproape 90%
(89,4% la recensamantul din 1992); aceasta este urmata ca pondere, de
maghiari (7,1%), tigani (1,7%), germani (0,51%), ucraineni (0,3%).
» In ceea ce priveste mobilitatea teritoriala a populatiei, in ultimele decenii
au avut loc deplasari de populatie din mediul rural in mediul urban si din
zonele mai putin dezvoltate si cu un spor natural ridicat (Moldova) spre
cele mai dezvoltate si cu un spor natural foarte scazut (Banat) sau scazut
(sudul Transilvaniei).
Densitatea populaţiei
» În anul 2004 valoarea medie a densităţii populaţiei României a fost
de90,9 loc/km2.Densitatea medie a populaţiei pe judeţe evidenţiază
următoarele categorii: între 30-40 loc/km2 (judeţele Tulcea şi Caraş
Severin), valorile cele mai mari înregistrându-se în oraşele mari
(Bucureşti, 8093 loc/km2 în 2004).

Structura pe grupe de vârstă

» Între 1970 şi 2005 s-a înregistrat un declin al populaţiei tinere(scăderea
ponderii populaţiei tinere de la 26 % în 1970 la 16 % în 2005) şi o
creştere a ponderii populaţiei de vârsta a treia de la 7 % în1970 la 14 %
în 2005.
Structura profesională a populaţiei
» În prezent tendinţa de redresare a economiei României s-a resimţit şi în
structura profesională a populaţiei: ponderea populaţiei în sectorul
servicii este de 38 %, în agricultură de 32 % şi în industrie 25 %.
Aproximativ 5,1 % din populaţia de peste 65 de ani este ocupată în
muncă.
Structura pe naţionalităţi

» Din totalul populaţiei României, în anul 2002 ponderea

populaţiei pe naţionalităţi era următoarea: 89,5 % români,
6,6 % maghiari, 2,5 % rromi, 0,3 % germani şi 1,1 % alte
naţionalităţi.

» Structura pe medii (rural/urban)

În prezent populaţia urbană a României are o pondere de 55 %,
iar cea rurală de 45 % din populaţia totală a României.

» Alte aspecte
Asemănător altor state europene, România se află în faza finală
a tranziţiei demografice.
Cea mai numeroasă generaţie din istoria României a fost cea
născută în perioada 1967-1968, când s-au născut 550.000 de
TERMENI CHEIE
» Explozie demografica –proces specific tarilor in curs de dezvoltare care se
refera la cresterea numerica accentuata a populatiei, ca urmare a scaderii
bruste a mortalitatii si a mentinerea natalitatii in limite ridicate.

» Explozie urbana –populatia totala a planetei, care se manifesta prin formarea

sau multiplicarea aglomeratiilor urbane si cresterea necontrolata a acestora,
ca urmare a exodului rural si a unui bilant natural ridicat.economice, sanitare,
culturale si educationale adoptate de un stat cu scopul de a retine sau a
stimula cresterea numarului populatiei.

» Malnutritie –process characteristic tarlor subdezvoltate si unor paturi

sarace din diferite tari; 800 milioane locuitori sint subnutriti(insuficienta a
proteinelor de origine animale, a vitaminelor si a unor saruri minerale).

» Urbanizare falsa –imigrarea populatiei rurale spre periferiile oraselor

mari, a metropolelor, confruntindu-se cu llipsa locurilor de munca si a
locuintelor.

» Criza demografica (deficit natural) –natalitatea redusa, mortalitatea

redusa, imbatrinirea accentuate a populatiei.
» Dezvoltarea socio-economică durabilă în orice ţară depinde, în
mare măsură, de eficacitatea formării şi utilizării potenţialului
uman.

» Mediatizarea situaţiei demografice actuale, tendinţelor ei de

dezvoltare şi argumentare adeciziilor care ar putea ameliora
această situaţie sînt sarcini primordiale pentru specialiştii din
diferite domenii: politic, economic, sociologic,
demografic,medical, psihologic etc.

» Astăzi putem afirma că viitorul ţării, dezvoltarea ei durabilă

depinde, în măsură decisivă, de faptul cum vor fi soluţionate
problemele demografice, de politicile care vor fi elaborate
pentru stabilizare anumărului de populaţie, de acţiunile ce vor fi
întreprinse în vederea atenuării consecinţelor îmbătrînirii
populaţiei.
» Pe parcursul ultimilor 50 de ani în toată lumea au avut loc
schimbări profunde şi multilaterale.

» Una din particularităţile specifice ale acestei epoci reprezintă

creşterea rapidă a numărului populaţiei în ţările slab
dezvoltate şi reducerea lui esenţială în ţările economic
avansate.

» Reducerea numărului populaţiei în majoritatea ţărilor se

explică prin scăderea continuă a natalităţii.Indicii scăzuţi ai
natalităţii duc nu numai la reducerea continuă anumărului
populaţiei, ci şi la micşorarea numărului şi îmbătrînirea forţei
de muncă în cea mai apropiată perspectivă, ceea ce este
foarte important.

» Acesteschimbări structurale provoacă creşterea

considerabilă a sarcinii demografice,majorează cheltuielile
statelor pentru asigurarea populaţiei cu pensii,dezvoltarea
sistemului de protecţie socială, ocrotirea sănătăţii.
» Creștereaeconomiei globale exercită o presiune mult prea
mare asupra resurselor Terrei. Situația se va agrava pe măsură
ce populația mondială se apropie de cifra de 9 miliarde de
locuitori. O concurență mai mare pentru resurse limitate va
conduce la creșterea prețurilor și a instabilității, tendințe
globale care vor avea un impact imens asupra economiei
europene.
» UE depune eforturi pentru utilizarea eficientă și durabilă a
resurselor. Materii prime cum ar fi apa, minereurile și lemnul
trebuie să fie gestionate mai eficient pe întreaga durată a
ciclului de viață, din momentul extracției până în cel al eliminării
» Reducerea dependenței de resurse limitate va ajuta Europa să
devină mai puțin vulnerabilă la întreruperile în aprovizionare și
la volatilitatea prețurilor de pe piață. Tehnologiile ecologice și
energia regenerabilă, industriile ecologice și reciclarea își pot
aduce, de asemenea, contribuția. Situația se va îmbunătăți
pentru toată lumea.
» Dacă vom continua să utilizăm resursele în ritmul actual, până
în 2050 vom avea nevoie de două planete.

» Trei sferturi din impactul nostru asupra mediului este generat

de sectorul produselor alimentare și al băuturilor, de clădiri și
transporturi.

» Avem nevoie de un nou mod de a produce și consuma

alimentele, de o mai bună infrastructură și de sisteme de
transport mai puțin poluante.

» Reproiectarea produselor va fi benefică atât pentru noi, cât și

pentru mediu.
» O familie obişnuită poate economisi până la 68.000 de litri de
apă pe an dacă nu lasă apa să curgă în continuu atunci când
spală vasele, când foloseşte apa pentru igiena personală sau
când spală maşina;
» Un copac absoarbe aproximativ 5 kilograme de poluanţi din aer
în fiecare an ;
» În prezent pădurea acoperă 2% din suprafaţa Terrei( în trecut
ocupa de două ori suprafaţa din prezent);
» 25% din populaţie foloseşte 80% din energia electrică.
 STUDIU DE CAZ

» Se va realiza un studiu de caz, despre o resursa naturala (ex:

exploatare miniera, combustibili fosili, gaze naturale, biomasa
naturala, resurse piscicole, resurse forestiere, etc.).

» Acest studiu va fi realizat individual sau in echipa, in functie de

complexitatea resursei respective (proiectul trebuie sa cuprinda
minim 10 pagini/persoana. De exemplu o echipa alcatuita din 4
persoane va intocmi un proiect /studiu de cel putin 40 pag).

» Termen de predare:
- Lucrarea va fi predata in data de 10.01.2018, cand va fi si
sustinuta/ prezentata in power point.
- Sustinerea power point se va face de catre toti membrii echipei
(fiecare masterand isi va prezenta partea la care a lucrat).

» Nota de la seminar reprezinta 50 % din nota finala la aceasta

disciplina
Proiectul va contine:
» Notiuni generale de resurse naturale (resurse naturale
- definitie; incadrare in geosistem, clasificare).
» Situatia actuala a resursei pe plan mondial si national.
Situatia actuala din punct de vedere a regenerarii
resursei.
» Impactul asupra mediului din punct de vedere al:
epuizarii; exploatariii (modul in care este exploatat);
utilizarii; iesirii din uz (ce se intampla cu produsul la
iesire din uz?); al producerii resursei ;modul de
valorificare al deseurilor obtinute si a produselor care
ies din uz.
» Concluzii
» Bibliografie