Elev:Andrei Ioana

Prof.coord. Stroe Nicoleta

 Cambia Legea nr. 58/1934 nu dă o definiţie a cambiei. Ea cuprinde însă anumite dispoziţii
privind cuprinsul cambiei pe baza cărora se poate defini acest titlu de credit. Cambia este un
înscris prin care o persoană, denumită trăgător sau emitent, dă dispoziţie altei persoane,
numită tras, să plătească la scadenţă o sumă de bani unei a treia persoane numită beneficiar,
sau la ordinul acesteia. Subiectele raporturilor juridice cambiale Aşa cum rezultă din
definiţie, cambia implică participarea a trei persoane: a) trăgătorul (emitentul) este persoana
care emite titlul; el dă dispoziţia să se plătească o sumă de bani. Prin semnătura sa,
trăgătorul îşi asumă obligaţia de a face să se plătească suma de bani beneficiarului de către
tras. Emitentul înscrisului poartă denumirea de trăgător, deoarece „trage” titlul asupra
debitorului care este obligat să efectueze plata; b) trasul este persoana căreia i se adresează
dispoziţia (ordinul) de a plăti o sumă de bani; c) beneficiarul este persoana căreia sau la
ordinul căreia urmează să se facă plata de către tras. Mecanismul juridic al cambiei
Înţelegerea mecanismului juridic al cambiei presupune răspunsuri la trei întrebări. Cum se
explică dreptul trăgătorului de a da dispoziţie trasului să facă o plată? de ce trasul trebuie să
execute această dispoziţie? În ce temei beneficiarul primeşte plata? În mod obişnuit, emiterea
unei cambii are la bază existenţa unor raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză,
care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi juridice, denumite
raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor în raporturile
juridice la care participă.
 Prin emiterea cambiei şi efectuarea plăţii se execută obligaţiile din raporturile juridice
preexistente. Cele arătate pot fi mai bine înţelese prin următorul exemplu: comerciantul A
vinde comerciantului B o cantitate de marfă la preţul de 500.000 lei, plătibil la 60 de zile
de la primirea mărfii. Deci, cumpărătorul B datorează vânzătorului A preţul mărfii de
500.000 lei, care va fi plătit la termenul convenit. În acelaşi timp, comerciantul A
datorează la rându-i, faţă de comerciantul C, la acelaşi termen, suma de 500.000 lei dintr-
un contract de împrumut. În situaţia dată, pentru simplificarea operaţiilor de plată a
sumelor de bani datorate, comerciantul A va trage o cambie asupra comerciantului B în
favoarea comerciantului C. Deci, fiind creditor al preţului, comerciantul A (trăgător) va da
o dispoziţie comerciantului B (tras), care este debitor al preţului, să plătească la scadenţă
suma de 500.000 lei direct comerciantului C (beneficiar), care este creditorul comerciantului
A din contractul de împrumut. Prin plata la scadenţă a sumei de 500.000 lei, făcută de
către comerciantul B (trasul) către comerciantul C (beneficiar) se stinge, atât obligaţia
comerciantului B faţă de comerciantul A (din contractul de vânzare-cumpărare), cât şi
obligaţia comerciantului A faţă de comerciantul C (din contractul de împrumut). Cum se
poate observa, în situaţia arătată, în loc să plătească în numerar datoria sa din contractul
de împrumut, comerciantul A îi remite comerciantului C cambia trasă asupra
comerciantului B, urmând ca, la scadenţă, posesorul cambiei să încaseze suma de 500.000
de la comerciantul B. În doctrină, creanţa trăgătorului faţă de tras, care justifică emiterea
cambiei, este denumită proviziune sau acoperirea cambiei, iar creanţa beneficiarului faţă
de trăgător se numeşte valoarea furnizată. Trebuie arătat că rolul cambiei nu se reduce la
operaţiunile de plată menţionate.
 Beneficiarul cambiei (în exemplul dat, comerciantul C), fiind creditor al sumei
menţionate în cambie, până la scadenţă, va putea folosi cambia pentru a-şi achita la
rândul său o datorie faţă de un creditor (de exemplu, comerciantul D). Aceste lucru se
realizează prin transmiterea cambiei printr-o operaţiune numită gir. Operaţiunea
girului constă în dispoziţia pe care beneficiarul o dă trasului de a plăti suma
menţionată în cambie persoanei indicate de beneficiar. La rândul său, dobânditorul
cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gir, altui comerciant (E), iar acesta, mai
departe, comerciantului F etc. Dacă beneficiarul cambiei sau dobânditorul ei prin gir
(giratarul) are nevoie de bani în numerar, înainte de scadenţă, poate remite cambia
unei bănci, care va achita imediat suma menţionată în cambie. Această operaţie se
face prin gir şi se numeşte operaţie de scont. Întrucât cambia nu a ajuns la scadenţă,
banca va reţine o sumă care reprezintă echivalentul dobânzilor pe timpul rămas până
la scadenţă. În încheierea celor arătate, se impune o precizare. Raporturile juridice
care preexistă cambiei (raporturile fundamentale) explică şi justifică emiterea cambiei.
Dar, odată emisă cambia, ea trebuie privită prin ea însăşi, ca un titlu de sine-stătător.
Totodată operaţiile privind cambia fac abstracţie de existenţa raporturilor
fundamentale. Aceste operaţii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de
regulile care reglementează raporturile fundamentale. Regulile speciale privind crearea
raporturilor juridice cambiale, circulaţia, garantarea şi plata cambiei sunt cuprinse în
Legea nr. 58/1934.
 Instrumentul de plata de debit reprezinta instrumentul de plata care circula de la banca
beneficiarului catre banca platitorului, avand ca efect debitarea contului platitorului si
creditarea contului beneficiarului.

 Cele mai uzitate instrumente de plata in cadrul tranzactiilor derulate intre societati
comerciale sunt:

 Cecul este un instrument de plata de debit prin care un titular de cont (tragator), in baza
unui disponibil constituit in prealabil de acesta la o institutie de credit (tras), da un
ordin neconditionat acesteia sa plateasca, la prezentare, o suma determinata unei terte
persoane (beneficiar).

 Cecurile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a
permite:

 � calcularea de catre banca a termenului de prezentare la plata a cecului, termen

 dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres;

 � constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii semnaturii sale pe

instrument.

 Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului.

 Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze clauze
facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei parti
implicate (tragator, tras, beneficiar).Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre
aceste parti.
 Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in
calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma
fixata, la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urma.

 Cambiile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii
pentru a permite:

 � calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data

emiterii);

 � constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii

semnaturii pe
 titlu;

 � determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva

 obligatilor cambiali (protest, regres).

 Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cambiei.

 In textul cambiei se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa
stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica
comerciala si financiara.

 Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari (cei care isi pun
semnatura pe titlu).
 Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de
emitent (subscriitor) in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o
suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte
persoane (beneficiar) care are calitatea de creditor.

 In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele

obligatorii, care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor
necesitati specifice din practica comerciala si financiara. Mentiunile
facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari.

 Cambia si biletul la ordin reprezinta atat instrumente de plata, cat si

titluri de credit negociabile, care constata obligatia asumata de catre
debitor de a plati, la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau
la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.

 Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cambiile cuprinzand sau

numentiunea �la ordin� si biletul la ordin pot circula prin gir (sau
andosare). Girul reprezinta operatiunea prin care posesorul titlului
(girant) transfera altei persoane (giratar), printr-o declaratie scrisa si
subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile ce
decurg din titlul astfel redactat si completat.
 Girarea cambiei sau a biletului la ordin catre o societate bancara poarta denumirea de scontare.

 Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de

vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu
titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte personae (cesionar), care va deveni astfel creditor in
locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.

 Acceptarea instrumentului de plata reprezinta actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorul
pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in biletul la
ordin/cambie, posesorului legitim al titlului.

 Avalul este o garantie personala prin care o persoana (avalist, adica cel care da avalul) garanteaza
obligatia asumata de una din persoanele obligate prin instrumentul de plata (avalizat), direct sau pe
cale de regres, pentru toata suma mentionata pe instrumental de plata sau pentru o parte din ea.

 Validitatea avalului presupune ca support existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu
este.

 Instrumentele de plata de debit introduse in/din compensarea multilaterala ca instrumente de plata

compensabile sunt cecul barat, cambia acceptata si biletul la ordin, emise in lei.

 Instrumentele de plata de genul cambiilor si biletelor la ordin emise in valuta pot fi primite in
compensare numai daca tragatorul a stipulat ca plata efectiva se poate face si in lei.

 Fiecare instrument de plata de debit compensabil trebuie prezentat de beneficiar insotit de un

borderou.

 Informatiile privind incidentele de plata ocazionate de acte sau fapte avand potential litigios si/sau
producand riscuri de neplata sunt gestionate si valorificate de catre Centrala Incidentelor de Plati
din cadrul BNR.