Managementul

Securitatii
 Introducere
 Managementul si functiile
managementului:
• Ce functii indeplinesc managerii
• Managerul de succes
• Leadership
• Managementul timpului
 Ce functii indeplinesc
managerii
 Ce face un manager de securitate?
• stabileste obiectivele generale pentru prevenirea pierderilor
• in baza acestor obiective concepe planuri si programe de prevenire a
pierderilor
• se asigura de buna implementare si functionare a acestora
• propune bugetul departamentului
• coordoneaza activitatea membrilor echipei aflata in subordine
 comunica echipei obiectivele generale si fiecarui membru din
echipa obiectivele individuale
 aloca sarcini personalului din subordine si verifica executarea

 recruteaza noi angajati pentru securitate

• citeste corespondenta si rapoartele primite; intocmeste documente,

rapoarte, corespondenta etc.
• participa la intalniri
• ia decizii privind noile echipamente tehnice
 Ce functii indeplinesc
managerii
 Functiile managementului
• planificare
• organizare
 determinarea activitatilor care trebuie executate
 gruparea si atribuirea activitatilor pe subordonati (executanti)
 delegarea autoritatii necesare subordonatilor pentru a executa
activitatile intr-o maniera coordonata
• conducere
• coordonare
• control
 Ce functii indeplinesc
managerii
Managementul nu este o serie de functii
separate – planificare, organizare, conducere,
coordonare, control, ci un proces complex
deoarece:
• un plan este un mod de actiune – o schema organizata
pentru a face ceva. De aceea, planificarea fara organizare
este imposibila. Un plan pentru a fi un plan trebuie sa fie
cunoscut si comunicat.
• pentru a comunica eficient planul, este necesara
transmiterea de directive (conducere) si coordonarea.
• sa controlezi inseamna sa verifici ceva prin comparatie cu
un standard (planul) si sa actionezi daca este necesar.
Managerul de succes

 Sarcina managerului este de a

crea un mediu care sa conduca
la performanta in actiune a
subordonatilor, in scopul
indeplinirii obiectivelor
individuale si ale companiei.

 Managerii trebuie sa fie

capabili sa inspire, sa motiveze
si sa conduca activitatea altora.
 Managerul de succes
 Caracteristicile managerului de succes
 Un manager trebuie sa …
• fie capabil sa gandeasca clar si orientat despre o problema.
• fie capabil sa se exprime clar. Principalul act fizic al managerului
este de a comunica. Cea mai buna idee este inutila daca nu
poate fi comunicata.
• aiba competenta tehnica. Nu trebuie, in mod necesar, sa fie un
tehnician. Ar trebui sa poesde abilitati tehnice pentru a-i
permite sa conduca eficient.
• aiba abilitatea de a gandi global. Gandirea si intelegerea globala
este necesara pentru a vedeea efectul fiecarei actiuni propuse
asupra intregii organizatii.
• stie sa “vanda”. Vanzarea unei idei – sa convingi pe altii ca
merita – este una dintre sarcinile managerului. Vanzarea unui
plan de actiune reorezinta o parte vitala a comunicarii si
motivarii.
 Managerul de succes
 Caracteristicile managerului de succes
(continuare)

Un manager trebuie sa …
• posede integritate morala. Atunci si superiorii si
subordonatii vor avea incredere in el si in actiunile sale.
• fie stabil emotional. Trebuie sa-si tina sentimentele
personale departe de problemele profesionale.
• aiba abilitati in domeniul relatiilor umane si sa cunoasca
aspectele motivatiei si comportamentului. Aceasta ii
permite sa conduca, sa indrume, nu sa constranga.
• aiba abilitate organizationala. Un proces logic si ordonat
este foarte util pentru realizarea scopurilor propuse.
• fie dinamic – o trasatura caracteristica liderilor.
 Leadership

 Este calitatea de a-i inspira pe

altii sa indeplineasca sarcinile.
 Este acea calitate a personalitatii
managerului care ii permite sa
influenteze pe altii sa accepte
conducerea sa de buna voie.
 Un bun lider nu este necesar sa
fie si un bun manager, dar un
manager eficace trebuie sa aiba
multe dintre calitatile unui lider.
 Un lider trebuie sa fie capabil sa
recunoasca nevoile fiecaruia
 Leadership
 Calitatile unui lider
• Dorinta de a excela. Un lider nu este niciodata multumit cu locul
al doilea. Intotdeauna trebuie sa fie primul. Trebuie sa fie un
om cu initiativa care este dispus sa se angajeze pentru timp
indelungat si in munca sustinuta pentru a avea succes.
• Simtul responsabilitatii. Unui lider nu ii este frica sa caute, sa
accepte si cu incredere sa-si indeplineasca responsabilitatile.
• Capacitate de munca. Adevaratii lideri sunt oricand dispusi sa
accepte conditia succesului – ore lungi de munca grea.
• Atitudine pozitiva in relatiile interumane. Liderii studiaza si
analizeaza pe cei care ii urmeaza, incercand intotdeauna sa-i
inteleaga pe ei si problemele lor. Abilitatea de a intelege colegii
de munca este, probabil, cea mai importanta caracteristica a
unui bun leadership.
• Entuziasm contagios. Liderii buni trebuie sa transmita acest
entuzias contagios partenerilor lor.
 Managementul timpului
Regula 80/20:
oamenii tind sa cheltuiasca 80% din timp pentru a
produce 20% din rezultate.
 Managementul timpului
 Sfaturi pentru managementul timpului:

 Aflati care este timpul din zi cel mai productiv si

planificati activitatile cele mai importante in
aceasta perioada.
 Tineti un jurnal detaliat despre cum va cheltuiti
timpul. Veti vedeea repede cand si cum va
pierdeti timpul si veti determina orele cele mai
productive. Daca jurnalul arata o lipsa de
autodisciplina, creati-va noi reguli de
management al timpului.
 Scrieti un calendar rigid si respectati-l pana cand
devine obisnuinta.
 Pastrati un calendar, de preferinta pentru o
saptamana, astfel veti sti in permanenta ce aveti
de facut.
 Managementul timpului
Sfaturi pentru managementul timpului (continuare)

 Desfasurati sarcinile similare in aceeasi perioda

de timp (corespondenta, telefoane etc.)
 Desfasurati sarcinile de rutina si pe cele de mai
mica importanta in prele cel mai putin
productive.
 Puneti pe altcineva sa faca munca pe care nu
este necesar sa o faceti voi. Delegati.
 Utilizati timpii morti – cand calatoriti sau
asteptati pentru o intalnire – efectuati sarcini
usoare de rutina.
 Rezistati nevoii de a va ocupa de mail imediat
ce soseste. Faceti aceasta in perioda de timp
mai putin productiva.
 Managementul timpului
 Sfaturi pentru managementul timpului
(continuare)

 Controlati fluxul hartiilor. Tineti notele cat mai

simple si cautati moduri de eficientizare.
 Pastrati lucrurile in acelasi loc si urmand o
anumita logica.
 Eliminati intalnirile care nu sunt necesare.
 Stabiliti timpul pentru planificare – timp de
liniste – si tratati numai urgentele pe durata
acestui timp, in cazul in care apar.
 Incercati sa faceti prima ora de lucru, ora cea
mai productiva.
 Managementul timpului
 Sfaturi pentru managementul timpului
(continuare)

 Atribuiti prioritati sarcinilor. Nu cheltuiti mai

mult timp decat trebuie cu un proiect.
 Scrieti ce lucruri trebuie facute. Nu incercati sa
le faceti imediat.
 Utilizati agenda pentru a nota – nu incercati sa
memorati informatiile importante.
 Limitati vizitele neanuntate si de placere la
minimum.
 Cand ceineva vine cu o problema, educati-l sa
vina si cu o propunere de solutionare.
 Faceti un lucru bine de la inceput astfel incat sa
nu fie nevoie sa il mai faceti inca o data
 Agenda
 0. Introducere
 I. Managementul general de securitate
• Principii generale de organizare
• Structura departamentului de securitate
• Rolul securitatii in organizatie
• Rolul directorului/managerului de securitate
 II. Managementul personalului de securitate
• Fisa postului
• Recrutarea, selectia si angajarea
• Instruirea
• Disciplina
• Motivatia
• Comunicarea
 Principii generale de
organizare
 1. Principii de organizare
Pentru proiectarea unui cadru organizational solid,
sunt luate in considerare sase principii, unanim
acceptate:

a. Munca trebuie divizata in

concordanta cu un plan logic
 scop
 proces sau metoda de lucru
 clientela
 timp
 teritoriu
 Principii generale de
organizare
 1. Principii de organizare
(continuare)

b. Liniile de autoritate si
responsabilitate trebuie sa fie
cat mai clare si mai directe.
c. Un supervizor poate controla
un numar limitat de oameni si
aceasta limita nu trebuie
depasita (acest principiu se
numeste dimensiunea
comenzii.)
d. Trebuie sa existe unitate de
comanda in organizatie.
 Principii generale de
organizare
 1. Principii de organizare
(continuare)

e. Responsabilitatea nu poate fi
delegata fara delegarea
proportionala a autoritatii si a
raspunderii pentru utilizarea
acestei autoritati.
f. Toate activitatile subunitatilor si
personalului trebuie sa fie
coordonate in concordanta cu
obiectivele organizatiei.
 Principii generale de
organizare
 2. Locul securitatii in structura organizationala

 Rolul in schimbare al securitatii

 Securitatea industriala este vazuta astazi ca o parte critica a
majoritatii organizatiilor, avand profesionisti care raporteaza direct
la top management, daca nu chiar la CEO.


 Cauze:
• cresterea contributiei securitatii la indeplinirea obiectivelor
organizatiei - asigurarea profitului si a continuitatii afacerii
• exigentele asiguratorilor
• cresterea criminalitatii
• rolul preventiv al securitatii private versus limitarile cu care se
confrunta politia
 Principii generale de
organizare
 2. Locul securitatii in structura organizationala
(continuare)

 Contributia securitatii la profit

 La cine raporteaza securitatea?

 Diferenta dintre securitatea corporatista si securitatea

companiei
 Principii generale de
organizare
PRESEDINTE

Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte Vice-presedinte

cercetare marketing administratie tehnic financiar

Director Director Director Director

securitate personal service cladiri

Exemplu de structura organizationala

 Structura depart. de
securitate
 Organigrama oficiala a departamentului de
securitate
Managerul de
securitate

Sef comp. Sef comp.

prevenire pierderi investigatii

Sef Protectia Protectia

dispecerat cladirilor ATM
Investigatii Investigatii Investigatii
personal frauda diverse
Agenti Agenti

Sef Sef Sef Investigatori Investigatori Investigatori

Schimbul 1 Schimbul 2 Schimbul 3

Agenti Agenti Agenti

 Structura depart. de
securitate
 Organigrama neoficiala
Managerul de
securitate

Sef comp. Sef comp.

prevenire pierderi investigatii

Sef Protectia Protectia

dispecerat cladirilor ATM
Investigatii Investigatii Investigatii
personal frauda diverse
Agenti Agenti

Sef Sef Sef Investigatori Investigatori Investigatori

Schimbul 1 Schimbul 2 Schimbul 3

Agenti Agenti Agenti

 Structura depart. de
securitate
 In situatia ideala, realizarea unei
structuri viabile implica trei pasi:
• identificarea obiectivelor
departamentului
• identificarea diverselor sarcini si
impartirea lor in unitati logice
• identificarea nivelelor de conducere
necesare indeplinirii sarcinilor

 Concluzie:
 Structura organizationala reala este in mod
inevitabil un compromis intre proiectarea
bazata pe cea mai buna structura pe
orizontala si verticala si angajatii existenti
ai Departamentului de Securitate.
 Structura depart. de
securitate
 Subunitati structurale
Sef
Schimbul 2

Agent de rond

Agent poarta Agent hol

principala principal
Agent primire
Agent control Agent camera Agent
&distributie
legitimatii tehnica servicii
Agent doc
cale ferata
Agent rezerva
Agent poarta
secundara

Agent rezerva
 Structura depart. de
securitate

 4. Cultura organizationala
• un alt aspect al organizatiei neoficiale
• dimensiune mai mult filozofica decat structurala
• poate afecta substantial modul de operare
 Rolul securitatii in
organizatie
 1. Rolul de serviciu de protectie: protector
sau gardian?
 Departamentul de Securitate este protectorul sau
gardianul intregii proprietati si al tuturor
persoanelor aflate in spatiile companiei.
 Functia Departamentului de Securitate este una
de prestare de servicii. Valoarea unui astfel de
serviciu se masoara mai bine prin ceea ce nu se
intampla decat perin ceea ce se intampla.
 Rolul securitatii in
organizatie
 Rolul esential este cel de prevenire – prevenire
a criminalitatii si prevenire a pierderilor prin
intermediul unei strategii si filozofii de a
impiedica ca oportunitatea de a se produce un
act criminal sa se materializeze.
 Denumire: Departament de Securitate sau
Departamentul pentru Prevenirea Pierderilor sau
Departamentul pentru Controlul Pierderilor.

 Concluzie:
 Securitatea se poate identifica
 drept serviciul de protectie pentru
 prevenire si control.
 Rolul securitatii in organizatie
 2. Lista atributiilor
generale ale unui
Departament de Securitate
(continuare)
 Monitorizeaza modul de
manipulare a documentelor
secrete.
 Mentie legatura cu autoritatile:
Politie, Situatii de Urgenta etc.
 Monitorizeaza manipularea
informatiilor proprietatea
companiei.
 Administreaza accesul
vehiculelor si asigura
securitatea zonelor de parcare.
 Rolul securitatii in organizatie
• 2. Lista atributiilor
generale ale unui
Departament de
Securitate (continuare)
 Adminitreaza programul de
control al cheilor si
incuietorilor companiei.
 Conduce programul de
instruire si pregatire de
securitate.
 Investigheaza toate actele
comise in interiorul companiei
impotriva proprietatii si
persoanelor.
 Rolul securitatii in
organizatie
 2. Lista cu atributiile generale
ale unui Departament de
Securitate:

 Retine si preda autoritatilor toate

persoanele care au comis un atac asupra
persoanei sau impotriva proprietatii,
echipamentului, matreialelor, produselor,
bunurilor etc.
 Proiecteaza si implementeaza controalele
fizice ale cladirilor companiei.
 Administreaza si conduce controlul
accesului in cladiri, inclusiv legitimatiile
de acces.
 Conduce verificarile inainte si dupa
angajare.
 Rolul securitatii in
organizatie
• 2. Lista atributiilor generale
ale unui Departament de
Securitate (continuare)
 Intocmeste tematica si conduce
inspectiile pentru identificarea
vulnerabilitatilor de securitate si penrtu
prevenirea pierderilor.
 Contracteaza si administreaza serviciile
externalizate de securitate.
 Furnizeaza servicii de curierat in situatii
de urgenta.
 Actioneaza ca sfatuitor/consilier pentru
managementul superior in problemele
legate de securitate
 Rolul securitatii in
organizatie
 In cadrul rolului protectiv al securitatii exista
si cateva sub-roluri care
 pot fi sintetizate in trei categorii de servicii:

• Servicii speciale

• Servicii educationale

• Servicii legate de activitati manageriale

 Rolul securitatii in
organizatie

 3. Servicii Speciale

 Evaluarea securitatii resedintelor

conducerii executive
 Investigatii
 Servicii de excorta
 Servicii de urgenta (dispecerat)
 Rolul securitatii in
organizatie

 4. Servicii educationale

 Programe generale de securitate

 Sesiuni de pregatire pentru supervizorii
non-securitate
 Programe pentru autoprotectia angajatilor
 Prezentari pentru alte departamente din
cadrul companiei Buletine informative
 Avertizari si sfaturi privind diferitele
evenimente care pot afecta securitatea
companiei sau cea personala
 Rolul securitatii in
organizatie
 5. Servicii legate de activitati manageriale

 vizibilitate
 reprezentant ai managementului companiei
 relatia cu autoritatile
 evenimente speciale
 Rolul managerului de
securitate

 lider
 executiv al companiei
 executiv cu vizibilitate mare
 executiv cu un profil profesional larg
 inovator
 consilier si sfatuitor
 instructor
 profesionist contemporan
 planificator strategic si sa stabileasca obiectivele
 Rolul managerului de
securitate-recapitulare

1. Care este deosebirea dintre titulaturile: Director de

securitate si Manager de Securitate?
2. Dati un exemplu cum poate fi implicat Directorul de
Securitate intr-un alt domeniu de activitate al
companiei care nu are legatura cu securitatea.
3. Care sunt motivele pentru care Directorul de
Securitate ar trebui sa-si pregateasca subordonatul
pentru a prelua responsabilitatile Directorului de
Securitate?
4. Dati trei exemple prin care Directorul de Securitate
poate fi la curent cu dezvoltarile din domeniul
industriei de securitate.
 Agenda
 0. Introducere
 I. Managementul general de securitate
• Principii generale de organizare
• Structura departamentului de securitate
• Rolul securitatii in organizatie
• Rolul directorului/managerului de securitate
 II. Managementul personalului de
securitate
• Fisa si specificatiile postului
• Recrutarea, selectia si angajarea
• Instruirea
• Disciplina
• Motivatia
• Comunicarea
 Fisa si specificatiile postului

Daca o organizatie este proiectata

corespunzator, atunci vor exista fise de
post care sa descrie atributiile
functionale.

Definitie:
Fisa postului este documentul care

descrie continutul postului, specificand

atributiile si responsabilitatile
detinatorului postului precum si cerintele
pe care acesta trebuie sa le indeplineasca
pentru a-si desfasura activitatea.
 Fisa si specificatiile
postului
 Componentele principale ale fisei postului sunt:
 Elementele de identificare a postului in organizatie
 Obiectivele principale ale postului
 Rolul si pozitia postului in cadrul organizatiei
 Atributiile si responsabilitatile detinatorului postului
 Specificatiile postului, respectiv cerintele privind
educatia, experienta, competente profesionale,
trasaturi de personalitate, aptitudini fizice necesare,
etc.
 Fisa si specificatiile
postului
Exista o relatie directa dintre puterea si eficacitatea
unei organizatii si calitatea fiselor de post.

 In acest caz calitatea se poate defini in termeni de:

• acuratetea si detalierea descrierii fiecarei functii din departament
• armonizarea candidatilor la fisa postului
• intelegerea de catre fiecare angajat a astepatarilor departamentului,
asa cum sunt exprimate in fisa postului
• abilitatea departamentului de a proiecta eforturile de instruire pentru
a sustine fisle de post, sau altfel, de a adapta instruirea la fisa
postului
• evaluarile performantei sa se faca pe baza fisei postului
• fisele de post sa fie actualizate si sa reflecte acele actiuni necesare
organizatiei (Departamentul de Securitate) pentru a atinge
obiectivele asumate
 Fisa si specificatiile
postului
Acuratetea si detalierea fiselor de post ale
departamentului
Indezirabil
“Investigatorul este responsabil pentru acele activitati care confirma
sau nu informatiile furnizate de un candidat pentru angajare.”

Dezirabil
Responsabilitatea investigatorului este de a valida veridicitatea
afirmatiilor candidatului pentru angajare, care cuprinde:
• confirmarea pozitiilor detinute anterior prin contactarea fostilor colegi,
supervizori sau personal de HR. Acest contact verifica datele de
angajare, motivul terminarii contractului, evaluarea generala a
candidatului si daca sau nu candidatul poate fi considerat reangajabil
• intervievarea vecinilor, a locatorului etc. candidatului pentru a
determina reputatia sa generala in mediul sau social
• verificarea creditelor pentru a se asigura ca aplicantul este responsabil
din punct de vedere financiar
• verificarea la Polite a situatiei carnetului de conducere si a cazierului
 Fisa si specificatiile
postului
Specificatiile postului reprezinta cerintele pe care
ocupantul postului trebuie sa le indeplineasca.
Aceste cerinte vor constitui sursa pentru
• criteriilor de selectie pentru postul vacant
• criteriile de evaluare a performantelor profesionale si
implicit a nivelului de compensare
• stabilirea continutului cursurilor de instruire si a
programelor de dezvoltare.
 Elementele componente ale specificatiilor postului:
• studii si calificari (scoli absolvite, cursuri speciale,
certificate, afilieri la asociatii profesionale, limbi straine
etc.)
• experienta profesionala
• caracteristici sau abilitati fizice necesare
• competente (ex. abilitati de comunicare, initiativa,
tenacitate, etc.)
 Fisa si specificatiile
postului
Specificatiile postului pot fi parte integranta din fisa
postului care, in felul acesta, devine documentul care
cuprinde toate elementele ce definesc un post in cadrul
unei organizatii.
Indezirabil
• nu sunt listate calificari in specificatiile postului
• calificarile sunt vagi sau prea generale: candidatii trebuie
sa fi absolvit un colegiu sau o universitate acreditata si
trei ani de experienta comparabila.
 Dezirabil
• candidatii trebuie sa aiba bacalaureatul in Administrarea
Securitatii, Justitie Criminala, Administrarea Justitiei,
Drept, Contabilitate sau o diploma intr-o disciplina
similara unde cercetarea si investigarea reprezinta
activitatea principala pentru care este realizata
• candidatii trebuie sa aiba cel putin trei ani de experienta
in investigatii.
 Fisa si specificatiile postului
 O fisa de de post completa va include urmatoarele:
 obiectivul postului
 dimensiunea postului
 natura si scopul postului
 pozitionarea in organizatie
 misiunea si mediul
 functiile specifice ale pozitiei
 functiile subordonatilor
 principala sarcina a pozitiei
 autoritatea pozitiei
 relationarea pozitiei
 specificatiile
 responsabilitati principale
Fisa postului: Dispecer
 Obiectivul postului:

Sa indeplineasca planul de asigurare al integritatii

fizice, securitatii si protectiei personalului si al
bunurilor tangibile si intangibile ale companiei, in
scopul atingerii obiectivelor companiei.

Sa supervizeze si sa verifice executarea

serviciului de paza si prevenire a incendiilor de
catre firmele angajate prin contract si sa
administreze sistemele tehnice de securitate
instalate.
 Fisa postului: Dispecer
 Dimensiunea postului:
Supervizeaza direct Seful de tura al companiei de paza si doi
angajati ai firmei care asigura prevenirea si stingerea incendiilor si
indirect dispozitivul de paza, in conformitate cu Panul de Paza.
 Natura si scopul postului:
• Pozitionarea in organigrama: Raporteaza la Seful
Departamentului de Securitate si Protectia Muncii sau la
delegatul acestuia.
• Misiunea si mediul: Protectia proprietatii companiei, a
angajatilor, 24 ore pe zi, 365 zile pe an, intr-un mod structurat,
conform programelor aprobate, cu capabilitati de pregatire,
raspuns si refacere in situatii de urgenta. Activitatea se
desfasoara in schimburi de 8 ore si are caracter permanent.
 Fisa postului: Dispecer
• Responsabilitatile specifice postului:
 Verifica prezenta la serviciu a personalului firmelor angajate
prin contract.
 Primeste si consemneaza raportul Sefului de tura (obiectiv)
privind prezenta, instructajul si instalarea in posturi a
personalului de paza, precum si evenimentele produse.
 Cu ajutorul sistemului de supraveghere video sau personal
verifica efectuarea serviciului de paza si a inspectiilor PSI.
 Consemneaza in Registrul de evenimente toate
evenimentele produse si le raporteaza ierarhic conform
procedurilor.
 Monitorizeaza sistemul de televiziune cu circuit inchis,
noteaza si raporteaza evenimentele constatate.
 Intervine operativ pentru corectarea neajunsurilor
constatate in efectuarea serviciului de paza si PSI si
raporteaza ierarhic despre masurile luate.
 Fisa postului: Dispecer
• Responsabilitatile specifice postului (continuare):
 Intervine operativ in gestionarea evenimentelor - tentativa
de furt, furt, distrugere intentionata, conflicte intre
personalul de paza si angajatii companiei sau ai altor firme
care isi desfasoara activitatea in incinta companiei si
raporteaza ierarhic situatia creata si masurile luate.
 Alarmeaza paza, echipajul de interventie si echipa PSI in
situatii de urgenta: furt, incendiu, inundatii, urgente
medicale, accidente de munca, accidente chimice etc.
Informeaza ierarhic despre situatia produsa.
 Daca situatia o impune solicita ajutorul organelor
specializate Politie, Jandarmi, Salvare, Pompieri si
raporteaza ierarhic.
Fisa postului: Dispecer
• Responsabilitatile specifice postului
(continuare):
 Executa sarcinile pe linie de securitate si PSI primite
de la conducerea companiei si Seful Departamentului.
 Urmareste respectarea prevederilor Regulamentului
de Ordine Interioara si a dispozitiilor Directorului
General in domeniul securitatii si PSI.
 Administreaza sistemul de control acces instalat.
 Administreaza sistemul de supraveghere video.
Consemneaza situatiile de functionare defectuoasa si
le raporteaza ierarhic.
 Completeaza, conform procedurilor,
registrele din Dispecerat, mentine ordinea si
curatenia.
Fisa postului: Dispecer

• Responsabilitatile subordonatilor
 Personalul din subordine va asigura indeplinirea
responsabilitatilor specifice fiecarei pozitii in parte,
asa cum sunt stabilite prin Planul de Paza si prin
Planul de Interventie al formatiunii de pompieri.
Fisa postului: Dispecer
• Principala sarcina a postului:
 Este aceea de a asigura prin supraveghere si
verificare ca personalul din subordine este
pregatit corespunzator si ca isi indeplineste
sarcinile in conformitate cu prevederile planurilor
si procedurilor pentru a putea raspunde si
interveni eficient in cazul producerii de
evenimente sau situatii deosebite/de urgenta/de
criza la orice ora si oriunde in incinta companiei,
incluzand, dar nelimitandu-se la, furturi, sabotaj,
incendiu, inundatie, accident chimic, cutremur
sau alte dezastre naturale.
Fisa postului: Dispecer
• Autoritatea pozitiei:
Dispecerul are autoritatea de a verifica si
supraveghea activitatea firmelor de paza si PSI
angajate pe baza de contract si de a interveni
pentru remedierea operativa a neajunsurilor
constatate. De asemenea, in lipsa Sefului de
Departament sau a delegatului acestuia, are
dreptul de a interzice accesul in si din incinta
companiei, de a nu permite scoaterea proprietatii
companiei, de a evacua personalul in situatii de
urgenta, de a retine persoanele care incalca
proprietatea, legile si reglementarile in vigoare si
sa le predea autoritatilor statului, de a solicita
asistenta autoritatilor statului. Oricare dintre aceste
actiuni se va face cu aprobarea prealabila a sefului
 Fisa postului: Dispecer
• Relationari:
Poate intra in contact cu orice angajat al companiei,
furnizori, vizitatori si reprezentanti ai autoritatilor
locale. Toate aceste relatii trebuie sa fie legate de
problemele securitatii si situatiilor de urgenta. In
toate aceste relationari se va pastra
confidentialitatea informatiilor
• Specificatiile postului:
 stapanirea si utilizarea urmatoarelor cunostinte:
• caractersticile tehnice si de operare al sistemelor de alarma,
supraveghere video si control acces
• reguli generale de asigurare a securitatii fizice
• reguli generale de asigurare a securitatii informatiei
• cunoasterea generala a cadrului legislativ in ceea ce priveste
paza si protectia bunurilor si situatiile de urgenta in domeniul
 Fisa postului: Dispecer
Experienta:
O experienta de minim doi ani intr-o pozitie similara sau
legata de securitate sau situatii de urgenta. Experienta
poate fi compensata si de angajarea anterioara intr-o
structura a statului cu relevanta pentru pozitie.
Educatia:

Preferabil studii cu profil tehnic sau echivalent. De

asemenea, cursrile de specialitate constituie un avantaj.
In mod obligatoriu, sunt necesare cunostiinte de operare
PC la nivel de utilizator.
Competente:

Activitate: orientarea catre clientul intern, rezolvarea

problemelor
Procese: promptitudine in luarea deciziilor, informare,
raportare
Relatia cu oamenii: comunicare verbala si in scris
 Fisa postului: Dispecer
 Responsabilitati principale:
 Sa asigure prin executarea atributiilor care ii revin ca societatea
“X” si angajatii sai sunt protejati in permanenta adecvat
impotriva pierderilor sau incendiilor.
 Sa asigure executaraea programului de protectie fizica si
prevenire a incendiilor.
 Sa asigure raportarea in timp util a tuturor evenimentelor
produse pe line de securitate si PSI.
 Sa asigure executarea serviciului in conformitate cu procedurile
operationale in situatie de normalitate, cat si in situatie de
urgenta.
 Sa asigure functionarea normala a sistemelor tehnice date in
responsabilitate.
 Fisa postului: Dispecer
 Sa adere si sa militeze pentru respectarea Codului
Etic al profesionistului in domeniul securitatii:
• Sa isi indeplineasca sarcinile profesionale in concordanta cu
legea si cu cele mai inalte principii morale.
• Sa respecte principiile de incredere, cinste si integritate.
• Sa fie increzator si devotat in executarea responsabilitatilor
profesionale.
• Sa fie competent in executarea esponsabilitatilor profesionale.
• Sa apere informatiile confidentiale si sa ia masuri pentru
impiedicarea divulgarii acestora.
• Sa nu aduca in mod malitios injurii reputatiei profesionale sau
activitatii colegilor.
 Fisa si specificatiile
postului

 Actualizarea fiselor de post

 Intelegerea cerintelor pozitiei de
catre angajat
 Adaptarea instruirii la fisa postului
 Evaluarile performantei pe baza fisei
postului
 Recrutarea, selectia si
angajarea
 Angajarea de personal de securitate este una
dintre cele mai importante functii si
responsabilitati ale managementului securitatii.
 Standardele si atentia care se aplica la angajarea
personalului de securitate le depasesc pe cele
utilizate pentru alti candidati.
 Recrutarea, selectia si
angajarea
Conditii minimale pentru a candida la
pozitia cea mai de jos, tipic agent de
securitate:

• Candidatul trebuie sa fie sanatos din punct de

vedere fizic si psihic.
• Candidatul trebuie sa demonstreze
responsabilitate, maturitate si onestitate printr-o
biografie verificabila, inainte de angajare si/sau
inceperea instruirii.
• Candidatul trebuie sa nu fi fost condamnat.
 Recrutarea, selectia si
angajarea
 Procesul de recrutare si selectie

Este un proces pas cu pas si are ca scop

angajarea, respectiv acceptarea ofertei de munca.
Acesti pasi sunt:

• activitatea de recrutare
• interviul initial
• interviul secundar
• alegerea celui mai bun candidat
• investigarea trecutului candidatului
• oferta de angajare
 Recrutarea, selectia si
angajarea

 Recrutarea
 Nou angajat pentru pozitia cea mai de jos
 Recrutare pentru o alta pozitie
 Recrutarea, selectia si
angajarea
 Selectia
 Interviul initial
 Interviul; reguli pentru interviu:
• Pune intrebari deschise la care nu se poate raspunde cu da sau nu.
• Nu indica, in formularea intrebarii, raspunsurile pe care le doresti.
• Pune intrebari de tip motivatie care sa dea candidatului ocazia sa dea
raspunsuri relevante. (Ex.: Gandeste-te la un moment cand la firma X
te-ai simtit intr-adevar foarte bine, un moment de care iti place sa-ti
amintesti.)
• Intreaba ce-i place cel mai mult in activitatea pe care doreste sa o
desfasoare.
• Nu pierde timp pretios cu descrierea si laudarea departamentului.
Ofera sansa candidatului de a se i se raspunde la cateva intrebari.
• Ca o concluzie a interviului, da candidatului data la care va primi un
raspuns sau ce va urma in continuare.
 Recrutarea, selectia si
angajarea
 Selectia (continuare)
 Interviul secundar
 Alegerea celui mai bun candidat
 Investigarea trecutului candidatului
• Candidatul este in realitate persoana care sustine ca este?
• Are candidatul in realitate experienta pe care sustine ca o are?
Pentru durata pe care o sustine?
• Are educatia pe care o declara?
• Are abilitatile pe care si le atribuie?
• Este stabil financiar sau are un istoric de creditare cu
probleme?
• Are un caracter bun veritabil sau are un cazier cu probleme?
• Ce fel de reputatie a avut la locurile anterioare de munca si
acolo unde locuieste?
 Recrutarea, selectia si
angajarea
 Angajarea - oferta de angajare

 Dupa ce candidatul a fost selectat si verificarea

terminata, se inchide cercul prin intoarcerea la
departamentul de HR.
 Aplicatia candidatului si comentariile
intervievatoruli sunt revazute de HR si
reprezentantul departamentului de securitate.
 Sunt agreate salariul si data de incepere, dupa
care HR va face oferta de angajare.
 Orice alte probleme sunt rezolvate prin
intermediul HR.
 Instruirea
Instruirea este un proces educational,
informativ, care dezvolta abilitati si care are
ca scop obtinerea unei performante
anticipate prin schimbari in intelegere si
comportament.

Exista trei elemente fundamentale pe care

managementul doreste sa le faca cunoscute
si intelese de noii angajati:
• ce doreste managementul ca ei sa faca
• de ce doreste acesta managementul si
 Instruirea
 Exista doua strategii de baza in instruire:
• instruirea la locul de munca (training on the
job, din mers, vazand si facand) si
• instruirea organizata si structurata in clasa.
Formula POP: Politica, Obiectiv, Procedura

Ce? De ce? si Cum? din procesul de instruire se

leaga direct de politica, obiectiv, procedura.
Astfel formula POP reprezinta constructia de
baza a instruirii.
 Instruirea

 CE vrea  Angajatul
managementul  POLITI  EDUCA stie CE se
 sa
DE se
CEfaca
vrea CA TIE  asteapta
Angajatul
managementul  OBIEC  INFOR de la el
intelege
sa se faca TIVE MARE DE CE
 CUM vrea  Angajatul
trebuie sa
managementul PROCE INSTR stie CUM
 
faca
sa se faca DURA UIRE trebuie sa
faca
Formula POP pentru instruire
 Instruirea
 Instruirea detectivului de magazin

 POLITICA  Programul  Functiile

 (CE vrea Companiei angajatului
managementul sa  Sa fie arestat si
se faca) judecat orice ASafost angajat de
 Sa se reduca 
 ajute la reducerea
hot
furturile companie
pierderilorpentru a
 OBIECTIV depista si prindehotii
hotii
 (DE CE vrea
 Sa se  Sa descurajeze
managementul sa descurajeze  Sa ajute la pedepsire
se faca)  furturile
Strangerea  prin trimitere
Observa: in
apropierea
 Sa se de
legala justitie
clientului de marfa;
pedepseasca
dovezi pentru selectarea marfii de
 PROCEDURA hotii
justificarea client; ascunderea
 (CUM vrea arestarii si marfii; ca nu s-a
managementul sa
trimiterii in platit marfa; ca
se faca)
judecata aceasta este scoasa
 Instruirea
 Instruirea este o responsabilitate permanenta

 Tipuri de programe de instruire in securiate

 Seminarii cu caracter general


 Exemplu de tematica:
• Introducere
• Aspecte organizationale
• Comunicarea interpersonala
• Interactiunea cu angajatii companiei
• Scrierea rapoartelor
• Modificari ale manualului de securitate
• Perioda de intrebari si raspunsuri
• Film cu tematica
 Instruirea
 Seminarii cu caracter specific
• Cum se conduce un interogatoriu
• Cum se depune marturie in sala de judecata
• Scrierea rapoartelor
• Instruirea supervizorilor

 Satisfacerea nevoilor organizatiei

 Manualul de Securitate
 Instruirea - recapitulare
1. Care este o definitie a instruirii?
2. Care sunt cele doua modalitati de baza
pentru instruirea unui nou angajat?
3. Care sunt cele trei lucruri de baza care
managementul doreste sa fie cunoscute
de angajati? Cum se leaga formula POP
de acestea?
4. Listati patru posibile tematici pentru
seminarii de instruire de securitate.
5. Care ar trebui sa fie cuprinsul unui
Manual de Securitate?
 Disciplina
 Cateva definitii ale disciplinei:
1. Instruire care corecteaza, formeaza sau
perfectioneaza
2. Pedeapsa
3. Control dobandit prin obedienta sau instruire
4. Comportare ordonata
5. Un sistem de reguli care guverneaza
comportamentul sau actiunea
6. A pedepsi sau penaliza de dragul disciplinei
7. Sa educi sau sa dezvolti prin instruire si exercitiu
8. Sa aduci un grup sub control
9. Sa impui ordinea
 Disciplina
 Cuvantul disciplina provine din latinul discipulus (cel
care invata). Astfel este sugerat urmatorul concept
important:
 Disciplina pozitiva si constructiva este instruirea care
corecteaza, formeaza sau intareste un angajat in
scopul de a realiza sarcinile departamentului si ale
companiei.
 Un proces disciplinar eficace
 condamana actul gresit si nu angajatul.
 Esenta si secretul unei discipline
 constructive este de natura preventiva.
 Disciplina
 Probleme disciplinare care decurg din
neintelegerea sarcinilor
 primite
 “stiu ca tu crezi ca ai inteles ce crezi ca
am spus, dar nu sunt sigur ca iti dai
seama ca ce ai auzit nu este ce gandesc”
 Disciplina
 Cateva erori in transmiterea sarcinilor:
 Intrebarea: Ai inteles? (Majoritatea angajatilor
vor spune DA in loc sa recunoasca ca nu au reusit
sa inteleaga pe deplin ce li se cere.)
 Instructiunile nu au fost transmise in ordinea
logica.
 Persoana care da instructiunile a vorbit imprecis,
vag sau nu a folosit un limbaj clar
 Instructiunile au fost prea complicate, in loc de o
simpla explicatie.
 Disciplina
Spre deosebire, mai jos sunt cateva sugestii
care pot fi folosite cand se transmit sarcini:
• Cunoasteti voi insiva ceea ce este de facut .
• Nu dati sarcini care depasesc abilitatile angajatului.
• Explicati scopul sarcinii astfel incat angajatul sa inteleaga
de ce i se cere sa o faca.
• Rugati sau sugerati – nu cereti. De exemplu:
 Ar fi posibil?
 Daca am incerca in acest mod?
 Vrei sa ai tu grije de …?
• Dati instructiuni scurte, exacte cu toate detaliile necesare,
dar nu prea mult, pentru a nu crea confuzie.
• Faceti o demonstratie daca este posibil.
 Disciplina
• Nu presupuneti ca angajatul intelege. Rugati-l sa
reitereze instructiunile. (clarificare si confirmare)
• Nu-i supravegheati fiecare miscare: lasati angajatul
sa se simta responsabil.
• Lasati angajatul sa stie ca sunteti disponibil daca
are nevoie de alutor.
• Asigurati-va ca urmatoarele puncte au fost
acoperite:
 Care este sarcina?
 Cine trebuie sa indeplineasca sarcina?
 Unde trebuie indeplinita sarcina?
 Cand trebuie sa inceapa si cand trebuie terminata?
 Cum trebuie indeplinita?
 De ce trebuie indeplinita?
 Disciplina
 Reguli de baza ale procesului disciplinar
 Scrieti regulile si fiti siguri ca angajatii le-au citit si inteles.
 Aplicati disciplina intr-un spatiu inchis respectand
confidentialitatea. Nu discutati problemele de disciplina cu un
angajat in prezenta altor angajati.
 Fiti obiectiv si consistent. Condamnati actul si nu persoana. Acest
mod de abordare este obiectiv. Judecati cu aceeasi unitate de
masura.
 Educati, nu umiliti. Conceptul este de a ajuta, nu de a rani un
angajat care nu a indeplinit standardele de comportament sau de
performanta. Dati o a doua sansa.
 Tineti un dosar cu abaterile angajatului, in special pentru cazuri
disciplinare repetate.
 Aplicati regulile disciplinare prompt. Nu lasati timp intre
constatarea abaterii si actiunea disciplinara.
 Disciplina
 Disciplina progresiva

 Sfaturi verbale
 Avertizare verbala
 Avertizare scrisa
 Avertizare scrisa in loc de suspendare
 Suspendare fara plata
 Terminarea contractului de munca
 Disciplina
 Autodisciplina

 Autodisciplina si vanitatea
 Autodisciplina si temperamentul
 Autodisciplina si cearta
 Autodisciplina si simpatiile sau antipatiile
personale
 Autodisciplina si obiceiurile la locul de munca
 Autodisciplina si modestia
 Disciplina - recapitulare
1. Definiti disciplina constructiva.
2. Dati cateva posibile motive pentru
neintelegerea sarcinilor.
3. Discutati cele sase reguli de laza ale
procesului disciplinar.
4. De ce este indicat sa se tina un dosar cu
abaterile angajatilor?
 Motivatia si morala
 Teoria “X” (Douglas McGregor)

 In mod inerent fiintei umane medii nu-i place sa

munceasca si va incerca sa evite munca daca
poate.
 Din cauza aversitatii fata de munca, cei mai multi
oameni trebuie sa fie constransi, controlati,
condusi, amenintati si pedepsiti pentru a-i
determina sa faca eforturile adecvate pentru
atingerea obiectivelor organizationale.
 Fiinta umana medie prefera sa fie condusa,
doreste sa evite responsabilitatea, are relativ
ambitii mici si mai mult decat orice are nevoie de
 Motivatia si morala
 Teoria “Y” (Douglas McGregor)
 Nu este inerent ca fiintei unane madii nu-i place sa munceasca.
Cheltuiala de efort fiszic si mental in procesul muncii este la fel ca
in cazul jocului sau odihnei.
 Controlul extern si amenintarea pedepsei nu sunt singurele
mijloace pentru un efort organizational eficient. Omul se poate
autoconduce si autocontrola cautand sa atinga scopuri fata de care
el insusi s-a angajat.
 O parte din recompensa relizarii se gaseste in satisfactia personala
si in aspectele de autoimplinire ale propriului angajament.
 Individul mediu, in conditii adecvate, invata nu numai sa accepte
dar si sa caute responsabilitatea.
 Capacitatea de a prezenta un relativ inalt grad de imaginatie,
originalitate si creativitate, in a cauta rezolvarea unei probleme a
organizatiei este relativ larg distribuita in populatie.
 In conditiile existente astazi, in viata industriala si economica,
potentialul intelectual al unei persoane medii este numai pertial
 Motivatia si morala
 Comportamentul organizational

 Teoria Autocratiei
 Teoria Protectiei
 Teoria Incurajarii
 Motivatia si morala
 Teoria motivatiei muncii (Dr. Frederik
Herzberg)
 Factori adiacenti muncii
Munca insasi (motivatori)
 Salariu
Responsabilitatea
 Statut Realizarea
 Relatii interpersonale
Recunoasterea
 Beneficii Promovarea
 Supervizare Dezvoltarea

 Conditii de munca
 Motivatia si morala
 Demotivatori

 Niciodata sa nu ridiculizezi un subordonat.

 Niciodata sa nu critici un subordonat in fata
altora.
 Niciodata nu uita sa acorzi subordonatilor tai
intreaga ta atentie, cel putin ocazional.
 Niciodata nu dati subordonatilor impresia ca
sunteti preocupati in principal de interesele
personale.
 Motivatia si morala
 Demotivatori (continuare)

 Niciodata nu admiteti favoritismul.

 Niciodata nu ezitati sa va ajutati subordonatii sa
se dezvolte atunci cand merita.
 Niciodata nu fiti insensibil la lucruri marunte.
 Niciodata nu puneti in situatii jenante un angajat
(este strans legat de punctele 1 si 2).
 Niciodata nu abdicati de la standardele voastre.
 Niciodata nu ezitati cand luati o decizie.
 Motivatia - recapitulare
1. Descrieti pe scurt ipotezele
teoriilor X si Y despre
comportamentul uman.
2. Descrieti pe scurt teoriile
Autocratica, Protectiva si a
Incurajarii pentru
comportamnetul organizational.
3. Dupa teoria Motivatiei Muncii a
lui Herzberg, care sunt
motivatorii intrinseci muncii? De
ce factorii adiacenti muncii nu
 Comunicarea
Dintre toate calitatile, talentele si abilitatile cerute de
la un manager, arta comunicarii eficiente trebuie pusa
pe primul loc.
In fapt, toti ceilalti factori manageriali sunt cristalizati

prin procesul de comunicare pentru a forma intregul

unui administrator si leader.
Cu alte cuvinte, managerul care este un comunicator
puternic este un manager puternic iar managerul care
este un slab comunicator este un manager slab.
 Comunicarea
 Tipuri de comunicare
 Verbal in jos
 Verbal in sus
 Exista mai multi factori care afecteaza comunicarea
verbala:
• Oamenii tind sa auda ceea ce le convine sa auda.
• Generalizarile sunt restranse la specificitati.
• Cuvintele au intelesuri diferite pentru oameni diferiti.
• Accentuarea vorbita asupra unui cuvant sau fraza poate fi
interpretata diferit de ascultator, astfel acesta presupune
un sens diferit fata de intentia vorbitorului.
“Vreau sa vad asta in scris!”
• Manualul departamentului
• Buletinul departamental
 Comunicarea
 Scris pe orizontala
 Scris in sus
 Verbal pe orizontala
 Actiunea
 Despre ascultare
 Agenda
 III. Managementul operational
• Planificarea si bugetarea
• Activitati de management de securitate
• Analiza riscului
• Evaluarea securitatii
• Politici si proceduri
 IV. Notiuni de management al securitatii fizice si
al securitatii informatiei
• Societatea informaţională, caracteristicile informaţiei în
format electronic
• Criminalitatea electronică
• Sistemul de reglementări privind protecţia informatiilor
• Principiile şi mecanismele sistemelor de securitate a
informaţiilor
• Caracteristicile tehnico-tactice ale subsistemelor de
Planificarea si bugetarea
 Procesul de bugetare poate fi abordat
mai bine daca raspundem la intrebarile:
• Ce este un buget?
• De ce avem un buget?
• Cand se pregateste bugetul?
• Cine participa in procesul de bugetare?
• Cum se pregateste un buget?
 Planificarea si
bugetarea
 Ce este un buget?
Procesul de management reprezinta coordonarea
si integrarea tuturor resurselor pentru atingerea
obiectivelor organizationale.

 Un buget poate fi oricare din cele de mai jos:

• un plan declarat in termeni financiari
• o estimare realista a resurselor necesare pentru a
implementa un plan
• o alocare a resurselor pentru a realiza obiectivele
planificate
• un instrument care descrie programele de munca in
termeni de mijloace necesare pentru punerea in
Planificarea si bugetarea
 Cumparaea filmului $ 385.00
 Postere
• conceptie $ 130.00
• tiparire $ 122.50
 Inchiriere videoproiector $ 35.00
 Cost invitat $ 400.00
 300 brosuri $ 264.00
 Buget prevenire atac $ 1336.50
Planificarea si bugetarea
 De ce avem un buget?
 Bugetul capata viata intr-un plan si da planului directie.
Ii solicita managerului sa conduca planul in trei dimensiuni:
 Operatia sau proiectul se desfasoara cum s-a planificat daca
bugetul este urmat cu exactitate.
 Operatia sau proiectul va avea loc cand si cum s-a planificat
deoarece bugetele sunt desfasurate in timp, adica planurile
trebuie executate in concordanta cu disponibilitatea
fondurilor bugetete.
 Operatia sau proiectul nu va depasi costurile planificate
daca bugetul este administrat corect. Operatia sau proiectul
se desfasoara cum s-a planificat daca bugetul este urmat cu
exactitate.
 Planificarea si bugetarea
 Cele trei variabile – operatia sau proiectul,
calendarul desfasurarii operatiei sau proiectului si
costurile – trebuie tinute in parametrii bugetului.

 Bugetul furnizeaza acesti parametri: da

directia. De aceea avem bugete.

 Amprenta unui bun management este

reflectata de cat de bine sunt executate bugetele.
 Planificarea si bugetarea
 Cand se intocmeste bugetul?
 Cine participa in procesul de bugetare?

 Exista doua abordari:

• de jos in sus si apoi de sus in jos

• de sus in jos si apoi de jos in sus

 Planificarea si bugetarea
 Procesul de sus in jos si apoi de jos in
sus

 Faza 1: Conducerea – de sus in jos

• Stabileste regulile operationale pentru Departamantul de
Securitate.
• Stabileste regulile de cheltuire acceptabile, adica un
cuantum de bani.
 Faza 2: Managementul (operativ) de securitate
– de jos in sus
• Evalueaza proiectele si nevoile operationale.
• Stabileste actiunile pentru a realiza obiectivele
organizationale.
• Atribuie costuri pentru fiecare actiune.
• Dezvolta si recomanda alternative.
 Faza 3: Conducerea – de sus in jos
 Planificarea si bugetarea
 Planificarea
 stabilirea obiectivelor

 Construirea bugetului
 evaluarea activitatilor curenete
 identificarea de noi activitati
 dezvoltarea alternativelor
 determinarea costurilor

 Evaluarea si revizuirea recomandarilor

 compararea cu regulile initiale
 luarea deciziilor privind prioritatile si
 Planificarea si bugetarea
 Cum se pregateste un buget?

 Bugetul se imparte in trei categorii:

 Cheltuieli cu salariile
 Cheltuieli operationale (diverse)
 Cheltuieli de investitii

 Bugetul operational (mai putin salariile)

 servicii de paza
 monitorizare si interventie
 calatorii si transport
 service si mentenanta
 Planificarea si bugetarea
 Justificarea bugetului de securitate

 Ce trebuie facut (sau ce avem de facut)?
 Cum trebuie facut (sau cum vom face)?
 Cand trebuie facut (sau cand il vom face)?
 Cat va costa?
 Planificarea si bugetarea -
recapitulare
1. Care sunt cele cinci elemente din definitia
unui buget?
2. Care sun cele trei variabile intr-un buget?
3. Pe scurt, subliniati pasii in abordarea
bugetarii de “sus in jos si apoi de jos in
sus”.
4. Dati un exemplu pentru fiecare dintre
urmatoarele: cheltuieli de investitii,
cheltuieli cu salariile; cheltuieli
operationale.
5. Dati patru exemple de linii de buget
 Activitati ale managementului
securitatii
 Departamentul de Securitate al oricarei
companii, tinand seama de
 riscurile cunoscute furnizeaza, un program
de protectie, care este
 adaptat nevoilor de securitate ale
companiei. Programul de
 protectie este compus din programe mai
mici, toate interconectate si
 coordonate pentru a forma intreagul
invelis protector.

 Inspectiile
 Un program trebuie sa indeplineasca
Activitati ale managementului
securitatii
 Exemplu de inspectie structurata:
 Exteriorul depozitului
• Gardul
 cresterea vegetatiei
 conditia generala
 adaugiri si dezmembrari
 urme de penetrare
• Porti
 programul portilor
 inventarul cheilor
 programul de incuiere
 controlul cheilor
 serviciul la porti
 registrele de trafic la porti
• Acces feroviar
Activitati ale managementului
securitatii
 Inspectia

 Un consultant profesionist poate aduce

urmatoarele avantaje:
 Sa reduca costurile cu securitatea
 Sa recomande abordari alternative, care pot
rezolva probleme pana atunci nerezolvate sau
de buget
 Sa va intareasca pozitia privind un proiect
respins de conducere
 Sa obtineti concesii de la management
 Sa deaseasca dubiile managementului privind
un program de protectie si cheltuielile aferente
 Sa ofere noi idei care pot fi implementate
dupa terminarea activitatii consultantului.
 Activitati ale managementului
securitatii
 Evaluarea riscului si a contra-masurilor.
 Evaluarea riscului
 Alegerea contra-masurilor

 Exista patru posibile contra-masuri pentru

fiecare risc:
• Controale procedurale
• Obstacole (garduri, porti, incuietori, chei,
barricade etc.)
• Sisteme elecrtonice (control acces, alarme, TVCI
etc.)
• Personal
 Evaluarea contra-masurilor
 Activitati ale managementului
securitatii
 Inspectia pentru conformitate cu
procedurile
• Daca managementul de securitate nu actioneaza
la informatia ca procedurile nu se respacta, atunci
inseana ca permite ca riscul sa existe, ceea ce
este contraproductiv si impardonabil.
• Executantii care au facut descoperirea de non-
conformitate si a riscului existent si care vad ca
managementul nu ia masuri corective prompte,
devine demotivat. Rezultatul se poate propaga si
executantii isi pierd interesul iar riscurile pot
creste peste tot.
 Statistici in managementul programelor
 Activitati ale managementului
securitatii-recapitulare
1. Descrieti o inspectie structurata
in contrast cu una
nestructurata.
2. In mod ideal, cine ar trebui sa
conduca inspectia? De ce?
3. Care sunt cele patru tipuri de
contramasuri? Dati un exemplu
din fiecare. Comparati costurile
pentru cele patru tipuri de
contramasuri.
4. Discutati posibilele consecinte
 Analiza de risc
 Ce este riscul?

 Riscul nu trebuie confundat cu pericolul, care

poate fi cauza riscului si
 intra in categoria incendiilor, inundatiilor,
cutremurelor etc.

 Riscul nu trebuie confundat nici cu amenintarea,

care este o componenta a
 pericolului. Aproape orice poate fi o amenintare –
o arma incarcata, o sticla
 cu acid, un depozit de substante inflamabile etc.
 Analiza de risc
 Ce este riscul? (continuare)

 Riscul este asociat aproape cu orice activitate,

dar in cazul acestui curs
 ne vom limita la intelesul cuvantului risc ca fiind
posibilitatea unei
 pierderi din punct de vedere financiar, al
diferentei dintre rezultatele
 obtinute si cele proiectate, sau al probabilitatii ca
o pierdere sa produca.

 In industria asigurarilor, termenul de risc este

utilizat si cu intelesul de
 “lucru asigurat”, de exemplu, automobilul
 Analiza de risc
Pentru scopul acestui capitol vom defini alte doua
componente ale riscului:

Amenintarea = orice poate afecta negativ

compania sau bunurile, resursele
umane si materiale.

Vulnerabilitatea = slabiciune, deficienta de

securitate sau orice se poate considera ca
poate fi exploatat de o amenintare.


Amenintarile pot fi mai usor identificate daca le

plasam in una din categoriile:
• naturale
• accidentale
• acte intentionate
 Analiza de risc
 Pentru scopurile acestui capitol, am
impartit riscul in trei categorii:

 Personal (privind oamenii)

 Proprietate (privind bunurile materiale)
 Responsabilitate legala (privind aspectele
legale care ar putea afecta primele doua
elemente, cum ar fi erorile si omisiunile)
 Analiza de risc
 Ce este analiza de risc?
 Identificarea bunurilor care trebuie protejate
(bani, produse, procese industriale etc.).
 Identificarea tipurilor de risc care pot afecta
bunurile identificate (furt intern, furt extern,
incendiu, cutremur etc.).
 Determinarea probabilitatii ca riscul sa se
produca. Este necesar sa mentionam ca o astfel
de detreminare este mai mult o arta decat o
stiinta.
 Determinarea impactului sau efectului, daca este
posibil sub forma valorica, daca o anumita
pierdere va avea loc.
 Analiza de risc
 Ce este analiza estimarii de risc?
 Beneficiile analizei de risc pentru
manangement


 Scopul final al unei analize de risc este de a

gasi un echilibru economic intre impactul
riscului asupra intreprinderii si costurile
masurilor de protectie.

• Analiza va arata profilul de securitate curent al

organizatiei.
• Va sublinia zonele unde mai multa sau mai
putina securitate este necesara.
• Va ajuta la strangerea datelor necesare pentru
 Analiza de risc
 Rolul managementului in analiza de risc

 Evaluarea expunerii la risc

• Tipul de pierdere sau risc care poate afecta
bunurile implicate in analiza. Aceasta poate fi
incendiu, efractie, talharie, rapire etc
• Estimarea probabilitatii de producere
• Cuantificarea pierderii probabile
 Analiza de risc
 Tipuri de riscuri:

 Accident sau atac nuclear

 Catastrofe naturale (uragane, curtemur,
inundatii etc.)
 Dezastru industrial (explozie, accident chimic,
prabusiri de caldiri, incendiu etc.)
 Dezordine publica (sabotaj, violente la locul de
munaca, amenintare cu bomba etc.)
 Criminalitatea (talharie, efractie, frauda,
spionaj industrial, furt, deturnare etc.)
 Conflict de interese (vanzarea de informatii
 Analiza de risc
 Identificarea riscului

 Bunuri – Ce are compania in proprietate, ce

opereaza, ce are inchiriat, ce controleaza, are in
custodie sau in responsabilitate, ce cumpara, ce
vinde, presteaza servicii, ce produce, ce
manufactureaza, ce testeaza, ce analizeaza sau
intretine?
 Expunere – La ce este compania expusa din
punct de vedere al cauzelor care pot contribui la
pagube, furt, pierderea de proprietate sau a
bunurilor altei companii sau ar putea cauza sau
contribui la ranirea angajatilor sau a altora?
 Pierderi – Ce posibilitati sunt disponibile pentru a
 Evaluarea securitatii
Problemele legate de securitate pot include unele sau
toate faptele din cele ce urmeaza:

• furt • furtul de sectrete

• frauda comerciale
• falsificare • spionaj industrial
• incendiere • protectia executivilor
• efractie • rapirea
• jaf • santajul
• sabotaj • amenintarea cu bomba
• verificarea si • planificarea pentru
investigarea situatii de urgenta si
personalului dezastre
 Evaluarea securitatii
 Statisticile FBI arata ca 72% din totalul furturilor,
fraudei, sabotajului si accidentelor sunt cauzate
de proprii angajati.
 Alte 15 pana la 20% provin din partea
consultantilor si contractorilor externi.
 Numai circa 5% pana la 8% este imputabil
persoanelor din afara companiei.
 Evaluarea securitatii
 Urmatorul pas este de a analiza vulnerabilitatile si de a
recomanda masuri de protectie eficiente. Aceasta va ajuta
beneficiarul sa dezvolte politici si proceduri pentru:

 Protectia impotriva furtului intern si extern, incluzand deturnarea,

frauda, furtul, spargerea, jaful, spionajul industrial si furtul de
secrete comerciale.
 Dezvoltarea de proceduri pentru controlul accesului pentru
protejarea perimetrului cladirii si a spatiilor interioare importante.
 Stabilirea procedurilor pentru administrarea incuietorilor si a cheilor.
 Proiectarea, supervizarea si instalarea sistemelor antiefractie.
 Evaluarea securitatii
 Stabilirea unui program de protectie a conducerii,
capabil sa faca fata si problemelor de santaj
si/sau rapire.
 Furnizarea controlului asupra miscarii si
identificarii angajatilor, clientilor si vizitatorilor.
 Reexaminarea proceselor de selectie, pregatire si
dezvoltare a personalului de securitate, propriu
sau externalizat.
 Furnizarea de suport in stabilirea planurilor
pentru situatii de urgenta si dezastre.
 Identificarea resurselor interne disponibile si
necesare pentru stabilirea unui program eficient
de securitate.
 Evaluarea securitatii
 De ce este nevoie de un profesionist in
securitate?
 Prevenirea criminalitatii, esenta existentei
profesionistului de securitate, este o parte a controlului
total al pierderilor.
 Este identificarea, eliminarea si raspunsul metodic si
predictibil la amenintarile criminale.
 Este un proces administrat care urmareste eliminarea
raspunsurilor emotionale in situatii de criza ca raspuns
la atacurile criminale si promoveaza identificarea din
timp a expunerii la acte criminale inainte ca aceste
expuneri sa evolueze intr-un proces de confruntare.”
 Evaluarea securitatii
 Cum sa “vinzi” securitatea managementului?

 Stabiliti un dialog substantial cu factorii de decizie din

ierarhia manageriala.
 Cand adunati date care sa va sustina pozitia, aveti in
vedere principiile si nu persoanele.
 Fiti cat puteti de profesional privind securitatea.
 Cand faceti o propunere managementului, atingeti
lucrurile cele mai importante si faceti propunerea cat
mai scurta posibil.
 Omul intelept isi cunoaste limitele.
 Sugerati ca managementul sa angajeze un consultant