Capitole speciale

de cercetări
operaționale
Originile Cercetării Operaţionale

 Rădăcinile Cercetării operaţionale se regăsesc în

încercările timpurii de a folosi abordarea ştiinţifică în
conducerea organizaţiilor. Totuşi, începutul activităţii
denumite Cercetare operaţională a fost în general
atribuit serviciilor militare de la începutul celui de al
doilea război mondial. Din cauza efortului de război a
existat o necesitate urgentă de alocare a unor resurse
limitate în diferite operaţii militare într-un mod cât mai
profitabil
Ce este, de fapt, Cercetarea
Operaţională
 Pentru a defini Cercetarea operaţională putem spune
că ea constituie un mijloc de îmbunătăţire a deciziilor pe
care trebuie să le adopte conducerea firmei astfel încât
aceste decizii să fie cât mai raţionale. De asemenea, se
poate spune că Cercetarea Operaţională are drept
obiect introducerea şi aplicarea întoate domeniile
activităţii umane a unor metode ştiinţifice denumite
“aplicative”, înlăturând astfel empirismul care a domnit
vreme îndelungată.
MODELUL PROBLEMEI DE
TRANSPORT
 Modelul problemei de transport a apărut din raţiuni
economice. Pentru companiile de distribuţie,
optimizarea costurilor de transport a produselor către
beneficiari era esenţială, economiile care puteau fi
făcute printr-o planificare riguroasă fiind foarte mari.
Modelul matematic care stă la baza rezolvării acestei
probleme oferă un algoritm care este în măsură să
determine soluţia optimă în această problematică.
Determinarea unei soluţii iniţiale pentru
problema de transport echilibrată
 Pentru a rezolva o problemă de transport echilibrată se
porneşte de la o soluţie iniţială de bază, acesta fiind
primul pas în determinarea soluţiei optime pentru o
problemă de transport. În acest subcapitol sunt
prezentate o serie de metode de determinare a unei
astfel de soluţii, dar şi procedeul general prin care se
poate construi o astfel de soluţie.
Determinarea soluţiei optime pentru
problema de transport echilibrată
 Determinarea soluţiei optime pentru o problemă de
transport echilibrată are ca punct de plecare
determinarea unei soluţii iniţiale, în subcapitolul
precedent fiind prezentate o serie de metode de
determinare a acesteia. În continuare, această soluţie
se rafinează succesiv până se ajunge la soluţia optimă,
ideea fiind asemănătoare cu cea utilizată la
determinarea soluţiei optime pentru problema de
programare liniară.