DREPTUL DE PROPRIETATE

dr. Cristina Teodora POP

DREPTUL DE PROPRIETATE

• PROPRIETATEA

 privată – art.44 din Constituţie

 publică – art.136 din Constituţie
 art.1 din Primul Protocol la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale
DREPTUL DE PROPRIETATE
• ART. 44 din Constituţie

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt

garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de
lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din
aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la
care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute
prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate
publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere
silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale,
etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
DREPTUL DE PROPRIETATE
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică
poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a
despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau
construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc
de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin
justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor
privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin
proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul
licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori
contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
DREPTUL DE PROPRIETATE
• Art.136 din Constituţie
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi
aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian,
apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele,
marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale
platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea
organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile
legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori
instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de
asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate
publică.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii
organice.
DREPTUL DE PROPRIETATE
• Art.1 din Primul Protocol la Convenţie

Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea

„bunurilor” sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decit
pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si
de principiile generale ale dreptului international.
DREPTUL DE PROPRIETATE
• Protecţia dreptului de proprietate prin mijloace juridice
- protecţie constituţională – astfel cum normele
constituţionale reflectă reglementarea convenţională

În aplicarea acesteia:
- protecţia prin mijloace de drept civil – Codul civil şi
legile speciale
- protecţia prin norme de drept contravenţional –
sancţiuni contravenţionale (amenzi)
- protecţia pin norme de drept penal
DREPTUL DE PROPRIETATE
 Protecţia dreptului de proprietate prin dispoziţii ale Codului civil

 Capitolul I – „Despre bunuri, în general” din Titlul I - „Bunurile

şi drepturile reale, în general” din Cartea III – „Despre bunuri”

 art.535 din Codul civil - Sunt bunuri lucrurile, corporale sau

necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.

 art.536 din Codul civil - Bunurile sunt mobile sau imobile.

 art. 537 din Codul civil - Sunt imobile terenurile, izvoarele şi

cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi orice
alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi
alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine situate pe
platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau
artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.
DREPTUL DE PROPRIETATE
 art.539 din Codul civil
Bunurile pe care legea nu le consideră imobile sunt bunuri
mobile.
Sunt bunuri mobile şi undele electromagnetice sau asimilate
acestora, precum şi energia de orice fel produse, captate şi
transmise, în condiţiile legii, de orice persoană şi puse în serviciul său,
indiferent de natura mobiliară sau imobiliară a sursei acestora.

 Sancţiuni de drept civil: nulitatea actelor/efectele nulităţii

DREPTUL DE PROPRIETATE
 Protecţia dreptului de proprietate prin dispoziţii ale Codului
penal
- Titlul II al Părţii speciale a Codului penal – „Infracţiuni contra
patrimoniului” (art.228 – 256 din Codul penal):
Furtul, tâlhăria şi pirateria, infracţiuni contra patrimoniului
prin nesocotirea încrederii, fraude comise prin sisteme informatice şi
mijloace de plată electronice, distrugerea şi tulburarea de posesie

 Limitări ale dreptului de proprietate prin norme de drept penal şi

norme de drept procesual penal
- art.112 şi art.112 ind.1 din Codul penal
 DREPTUL DE PROPRIETATE
• Art.112 din Codul penal - Confiscarea specială

(1) Sunt supuse confiscării speciale:

a) bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea
unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând
altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea
făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut, dacă sunt ale
făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii
lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor;
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt
restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea
acesteia;
f) bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală .
DREPTUL DE PROPRIETATE
(2) În cazul prevăzut în alin. (1) lit. b) şi lit. c), dacă valoarea bunurilor
supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei, se
dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ţinând seama de urmarea
produsă sau care s-ar fi putut produce şi de contribuţia bunului la aceasta. Dacă
bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii faptei
prevăzute de legea penală, se dispune confiscarea lor în întregime.
(3) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi lit. c), dacă bunurile nu pot fi
confiscate, întrucât nu aparţin infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a
cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul în bani al acestora, cu
aplicarea dispoziţiilor alin. (2).
(4) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică în cazul faptelor săvârşite prin
presă. - !!!
(5) Dacă bunurile supuse confiscării potrivit alin. (1) lit. b)-e) nu se găsesc, în
locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
(6) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea
bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea, cu excepţia
bunurilor prevăzute în alin. (1) lit. b) şi lit. c).
 DREPTUL DE PROPRIETATE
• Art. 112 ind. 1 - Confiscarea extinsă

(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112 din Codul
penal, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre
următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi
pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare:

a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

c) infracţiuni privind frontiera de stat a României;

d) infracţiunea de spălare a banilor;

e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;

DREPTUL DE PROPRIETATE
g) constituirea unui grup infracţional organizat;

h) infracţiuni contra patrimoniului;

i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al

materiilor explozive;

j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;

k) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea

dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri,
infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al
introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;

l) infracţiuni privind jocurile de noroc;

DREPTUL DE PROPRIETATE

m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi

infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

n) infracţiuni de evaziune fiscală;

o) infracţiuni privind regimul vamal;

p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de

plată electronice;

q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

DREPTUL DE PROPRIETATE
(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată,
într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii
infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în
mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;
b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din
activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de

valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ
unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana
condamnată deţine controlul.

(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de

bani.
DREPTUL DE PROPRIETATE
(5) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea
bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data
dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, membrii
familiei acesteia.

(6) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se

confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

(7) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din

exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile
produse de acestea.

(8) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în

perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale
persoanei condamnate.
 DREPTUL DE PROPRIETATE
• art. 249-252 din Codul de procedură penală
- măsurile asigurătorii, sechestrul asigurător

- art.249 din Codul de procedură penală

- Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară

sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de
cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin
ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea,
distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face
obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la
garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării
pagubei produse prin infracţiune.

- Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau

imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
DREPTUL DE PROPRIETATE

- Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei

amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului

- Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau

confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau
posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate
DREPTUL DE PROPRIETATE
• Percheziţia şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri
- art.159 din Codul de procedură penală
- Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora
6,00 sau după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când
percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea
oră
- Se solicită, înainte de începerea percheziţiei, predarea de
bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziţia nu se mai
efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate
- Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea
numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se
efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori
deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că pot avea o
legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în
mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.
DREPTUL DE PROPRIETATE
- Art. 162 din Codul de procedură penală - Măsurile privind obiectele ori
înscrisurile ridicate

- Mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire

penală sau de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul, până la
soluţionarea definitivă a cauzei.

- Obiectele care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreia îi

aparţin, cu excepţia celor care sunt supuse confiscării, în condiţiile legii.

- Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse

confiscării, în condiţiile legii, pot fi restituite, chiar înainte de soluţionarea
definitivă a procesului, persoanei căreia îi aparţin, în afară de cazul când prin
această restituire s-ar putea stânjeni aflarea adevărului. Organul de urmărire
penală sau instanţa de judecată pune în vedere persoanei căreia i-au fost
restituite obiectele că este obligată să le păstreze până la soluţionarea
definitivă a cauze
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 1. Prezumţia de dobândire licită a averii
- art.44 alin.(8) din Constituţie

 Dobândire licită/ilicită
drepturi: absolute/relative
prezumţie: absolută/relativă

 principiu: actori incumbit probatio

 Confiscarea extinsă
- Legea nr.318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative
- Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie
2014

- Deciziile Curţii Constituţionale nr.356 din 25 iunie 2014, nr.492 din 21 noiembrie 2013,
nr.799 din 17 iunie 2011
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 2. Limitări ale dreptului de proprietate privată

- legale: art.44 alin.(1) din Constituţie – limitele dreptului de

proprietate sunt stabilite prin lege
- convenţionale
- judiciare

 „Test” de proporţionalitate
- interes public/interes privat
- interesele în concurs

 Limitările vizează exercitarea dreptului de proprietate şi nu trebuie să

suprime substanţa acestui drept
- Deciziile Curţii Constituţionale nr.270 din 7 mai 2014, nr.692 27 noiembrie 2014
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 3. Servituţile

 drepturi reale imobiliare, dezmembrăminte ale dreptului de proprietate

 presupun imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate în
deplinătatea atributelor sale, proprietarul fondului asupra căruia se
exercită servitutea fiind obligat să permită folosirea, în parte, a bunului
imobil aservit
 doi proprietari aflaţi în situaţii juridice obiectiv diferite, care justifică
reglementarea unui regim juridic diferit

- Deciziile Curţii Constituţionale nr.454 din 12 aprilie 2011, nr.910 din 5 iulie 2011
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 4. Obiectul dreptului de proprietate privată-sensul noţiunii de „bun”, în
sensul primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

 bunuri actuale, având o valoare patrimonială

 creanţe determinate
- existenţa unei creanţe constatată printr-o hotărâre judecătorească
definitivă
- salariile neîncasate nu constituie „bunuri”
- pensiile – natura specială a pensiei de serviciu (componenta lor
contributivă constituie „bun”)
- criteriu: speranţa legitimă

- Deciziile Curţii Constituţionale nr.816 din 21 iunie 2011, nr.1155 din 13

septembrie 2011, nr.432 din 7 aprilie 2011, nr.325 din 14 iunie 2005
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 5. Pentru a fi garantat, dreptul de proprietate privată trebuie să fi
fost obţinut în mod licit

• 6. Garanţiile specifice dreptului de proprietate privată se aplică

numai titularilor acestui drept
- Decizia Curţii Constituţionale nr.151 din 17 martie 2005, nr.88
din 27 februarie 2014, nr.308 din 14 iunie 2005

Aşa fiind, ele nu sunt aplicabile în cazul contractului de

închiriere
- Decizia Curţii Constituţionale nr.22 din 20 ianuarie 2005
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

• 7. Dreptul de proprietate nu este ocrotit şi garantat împotriva voinţei

titularului
- exercitarea prerogativei dispoziţiei, inclusiv prin renunţarea la un drept
de proprietate, nu constituie o încălcare a acestuia
- Decizia Curţii Constituţionale nr.42 din 3 februarie 2004

8. Lipsa temporară a folosinţei, ca atribut al dreptului de proprietate, nu

constituie o încălcare a acestui drept
- Decizia Curţii Constituţionale nr.1103 din 8 septembrie 2011
 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

9. Prin consacrarea bunei-credinţe, drept cauză de asanare a nulităţii

absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil,
legiuitorul a acordat prioritate interesului subdobânditorului de bună-
credinţă

 raţiuni: asigurarea securităţii circuitului civil

stabilitatea raporturilor juridice
 principiu aplicat: error communis facit ius

- Decizia Curţii Constituţionale nr.629 din 11 mai 2010

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

• 10. Exercitarea dreptului de uz şi servitute asupra proprietăţilor

afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit, pe toată durata
existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o
parte din veniturile imobiliare, nu reprezintă o expropriere, ci se
referă doar la posibilitatea de folosire a bunurilor, ceea ce nu
contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la protecţia
proprietăţii private

- Decizia Curţii Constituţionale nr.1256 din 22 septembrie 2011

11. Raţiunea consacrării acţiunilor posesorii constă în aceea că, de

regulă, posesia, ca situaţie de fapt, dă expresie dreptului de proprietate
sau altui drept real a cărui prerogativă o constituie

- Decizia Curţii Constituţionale nr.33 din 25 ianuarie 2005

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
12. Prin desfiinţarea unei construcţii nelegal executate nu se încalcă dreptul
de proprietate, întrucât demolarea dispusă de o instanţă judecătorească, la
finalul unui proces în care au putut fi formulate apărări şi administrate probe,
este consecinţa nerespectării de către constructor a prevederilor imperative
ale legii privitoare la autorizările necesare edificării respectivului imobil

- Decizia Curţii Constituţionale nr.159 din 28 februarie 2006

13. Dispoziţiile prin care se interzice schimbarea destinaţiei terenurilor

amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de
urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor, indiferent de
regimul lor juridic, nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la
garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, atâta timp cât textul criticat
nu aduce atingere dreptului de proprietate, ci doar instituie limitări ale
acestuia, obiective şi rezonabile, în acord cu principiile fundamentale

- Decizia Curţii Constituţionale nr.1010 din 7 iulie 2009

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
• 14. Măsura tehnico-administrativă de îndepărtare de pe spaţiile
rezervate circulaţiei rutiere a autovehiculelor staţionate în acea
zonă, contrar regulilor legale referitoare la oprire şi staţionare, nu
încalcă dreptul de proprietate privată, întrucât acesta din urmă nu
este un drept absolut, ci poate fi suspus anumitor limitări rezonabile.
De altfel, nu se pune problema unei privări de proprietate, ci doar a
limitării exercitării a două dintre atributele dreptului de proprietate,
şi anume posesia şi folosinţa, rămânând neafectată prerogativa
dispoziţiei, care este de esenţa dreptului de proprietate. Mai mult,
această limitare a posesiei şi folosinţei este doar temporară, încetând
de îndată ce proprietarul autovehiculului staţionat neregulamentar
achită contravaloarea cheltuielilor necesare de ridicare, transportul şi
depozitarea acestuia

- Decizia Curţii Constituţionale nr.669 din 18 mai 2010

 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

• 15. Protecţia proprietăţii prin mijloace specifice dreptului penal

- incriminarea delapidării constituie unul dintre mijloacele
juridice de protecţie a proprietăţii

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 707 din 19 octombrie 2006

 VĂ
MULŢUMESC!