PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Strâns legată de starea social-economică a ţărilor române, dezvoltarea

artei s-a accentuat în anii de avânt economic şi a avut un ritm încetinit în
vremuri de războaie, de restrişte.
Un rol important l-a avut pentru viaţa naţiunii române formarea statelor
feudale româneşti, Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. În interiorul
acestor state s-au dezvoltat oraşe importante ( în Transilvania: Clujul, Alba-
Iulia, Braşovul, Sibiul, Timişoara, Oradea; în Ţara Românească: Târgovişte,
Curtea de Argeş, Bucureşti; în Moldova: Baia, Suceava, Siret, Roman, Iaşi,
Rădăuţi ).
Dacă secolul XIV a fost marcat ca evenimente cruciale precum crearea
primelor doua state independente, Moldova si Ṭara Românească, secolul XV
va însemna o nesfârşită luptă pentru o dezvoltare de sine stătătoare , precum şi
a unor majore împliniri pe plan artistic.
In paralel cu construcţia cetătilor militare de aparare s-au construit si
cetăti orăseneşti menite să apere aşezările în cazul pericolului.Una din cele mai
vechi fortificaţii orasenesti este cea a Sibiului.
 Arhitectura în Transilvania
În arhitectura orânduirii feudale se studiază construcţiile religioase şi laice, civile şi militare.
Monumentele din prima perioadă s-au construit într-un număr însemnat în transilvania. Multe din aceste
monumente au dispărut. De ele se pomeneşte doar în documentele vremii. Aşa au fost fortificaţiile cu palisade
(şir de stâlpi groşi, înfipţi vertical şi întăriţi cu pământul scos din şanţurile care le înconjurau: morisena, biharia,
dobâca).Ele sunt datate aproximativ din sec.X-xi. Tot din necesităţi de apărare a fost construit între sec. Al ix-
lea şi al x-lea valul de piatră ce se găsea între cernavodă şi medgidia ( dobrogea ). aici au fost întrebuinţate
materiale provenind din ruinele unor construcţii antice ori bizantine.
Ridicate mai târziu sunt şi cetăţile de apărare şi de refugiu, din care nu au mai rămas decât ruine (cetatea de la
orlat, cetatea de lângă răşinari – în apropiere de sibiu).
Asemenea rămăşiţe din ziduri ruinate ale unor vechi cetăţi se găsesc şi la braşov sau la feldioara. Cetatea de la
câlnic s-a păstrat până astăzi. Ea are un plan aproape circular şi este prevăzută cu ziduri puternice de apărare,
cu turnuri pentru depozitarea armelor şi a proviziilor.
Cetăţile vechi de la noi nu diferă de cele din alte părţi ale europei. S-au construit apoi şi castele feudale care s-
au înmulţit pe măsură ce feudalismul s-a dezvoltat şi a crescut numărul nobililor care le stăpâneau.
La monumentele religioase din prima parte a epocii feudale se vede experienţa meşterilor băştinaşi, apoi
concepţia bizantină venită din sudul dunării odată cu creştinismul. Apar şi elemente de arhitectură romanică şi
gotică, cunoscute de meşteri străini aduşi în ţară. Cele mai multe sunt din piatră, unele mai noi, din cărămidă.