Boala Polichistica Renala

Awawdi Rasem
Grupa:M1403
Definitie
• ADPKD - este o boala cu transmitere genetica (ereditara),
multisistemica, caracterizata prin dezvoltarea progresiva
si difuza de chisti renali multipli, bilaterali, in toate
segmentele tubilor uriniferi, precum si prin asocierea
variabila cu alte anomalii extrarenale (cardiovasculare,
digestive) - in special chisti hepatici -, manifestata de
obicei la adult si evoluand frecvent spre insuficienta
renala cronica .
• Modul de transmitere al polichistozei renale este
autosomal dominant, cu penetranta completa si cu
expresivitate variabila.
Clasificarea polichistozelor renale
• 1. Boala polichistica renala autosomal
dominanta (ADPKD) – prevalenta 1:500;
• 2. Boala polichistica renala autosomal recesiva
(ARPKD) – prevalenta 1:10000:
• Forma infantila - deces precoce, imediat dupa
nastere, prin insuficienta renala si/sau
insuficienta cardiaca;
• Forma copilariei – deces mai tardiv – daca trece
de primul an de viata, traieste pana in jurul
varstei de 15 ani; predomina suferinta hepatica
– decesul prin ciroza
Deosebiri intre ADPKD si ARPKD
• In ADPKD nu exista mase tumorale mari la
nastere, suprafata rinichiului este neregulata, pe
cand in ARPKD aceasta este regulata;
• ADPKD se insoteste de polichistoza hepatica, pe
cand ARPKD se insoteste de fibroza hepatica cu
hipertensiune portala secundara;
• In ADPKD insuficienta renala se instaleaza tardiv,
la varste adulte, pe cand in ARPKD se instaleaza
precoce, la varsta copilariei.
• Complexul boala chistica medulara - autosomal
recesive – cu IRC <20 ani; autosomal dominante
– cu IRC >20 ani);
Patogenia bolii chistice renale autosomal
dominante (ADPKD)
• In ADPKD, formarea chistilor poate incepe inca din
viata fetala.Initial se produce o dilatatie locala a
tubului renal, care apoi se mareste, prin proliferare
celulara si acumulare de lichid in cavitatea chistului .
• Cresterea ulterioara a chistilor se manifesta printr-o
pierdere gradata a nefronilor functionali si aparitia
I.R.C. Concomitent cu modificarile renale se produc
si alterari extrarenale: hepatice, cardiovasculare
etc., deoarece ADPKD este o boala ereditara
multisistemica
Patogenia bolii chistice renale autosomal
dominante (ADPKD)

• Proteinele codificate de genele PKD sunt

policistinele 1 si 2. Policistinele sunt proteine
membranare, localizate in epiteliul tubular, ductele
biliare hepatice si ductele pancreatice mai
abundente la fat decat la adult
• Policistina 1 poate modifica adezivitatea si
diferentierea celulelor tubulare epiteliale, iar
policistina 2 poate functiona ca un canal ionic,
mutatia determinand secretia fluidului din interiorul
chistilor
Elemente de genetica in boala
polichistica renala(PKD) si ereditara
• Ritmul de evolutie a bolii este variabil, putand fi
explicat in parte de existenta a trei gene diferite:
PKD 1, PKD 2, PKD 3.
• PKD 1 – legata de locusul alfa-hemoglobinic, pe
bratul scurt al cromozomului 16 - si prezenta la 80-
90% din bolnavii cu ADPKD ;
• PKD 2 – situata pe bratul lung al cromozomului 4 –
intalnita la 15% din bolnavii cu ADPKD ;
• PKD 3 – gena inca nelocalizata si foarte rara ;
• ARPKD - este codificata de cromozomul 6
Elemente de genetica in boala
polichistica renala(PKD) si ereditara
• Mutatiile in gena PKD 2, dau o forma mai benigna
de boala: chistii renali apar mai tarziu (varsta de
debut este cu aproximativ 14 ani mai tarziu),
frecventa si severitatea H.T.A. sunt mai mici, iar
progresia spre I.R.C. terminala este mai lenta, cu 10-
15 ani;
• Mutatiile in gena PKD 1 ar determina in special
suferinta renala, iar PKD 2 ar determina in special
suferinte extrarenale, mai ales polichistoza hepatica
Modul de Transmitere
• a) Indivizii afectati sunt de obicei heterozigoti (cu
genotipul An) ;
• b) Orice persoana bolnava va avea unul din parinti
afectat; deci boala este prezenta in fiecare generatie (se
transmite “vertical”) ;
• c) Fiecare descendent al unui bolnav (An) are riscul de
50% de a mosteni gena mutanta si de a fi bolnav;
• d) Sunt afectate cu o frecventa egala ambele sexe; este
posibila si caracteristica autosomal dominanta
transmiterea tata → fiu ;
• e) Persoanele cert sanatoase [genotip (nn)], nu
transmit boala si au copii sanatosi
Manifestari clinice
• Durere datorata maririi rinichilor, obstructiei prin
cheag sau litiaza;
• Hipertensiune arteriala;
• Hematuria ;
• Infectia urinara;
• Infectia intrachistica;
• Anevrismele cerebrale vasculare rupte;
• Manifestari hepatice si manifestari cardiace;
• Insuficienta renala cronica cu evolutie lenta,
agravata de infectii, H.T.A. necontrolata, obstructie
Manifestari renale
• Scaderea capacitatii de concentrare (se pare ca
apare prin scaderea sensibilitatii tubilor distali la
ADH);
• Scaderea secretiei ionilor de hidrogen;
• Tendinta la pierdere de sodiu;
• Cresterea sintezei de renina;
• Cresterea cantitatii de eritropoetina ;
• Proteinurie tubulara
Manifestari extrarenale
• Hepatice- chisti hepatici , hipertensiune portala, ruptura
in cavitatea peritoneala;
• Diverticuloza colonului- foarte frecvent confundata cu
alte suferinte care evolueaza cu dureri abdominale si
febra (suprainfectia chistilor, perinefrita colica renala
febrila, frecvent intalnita la acesti pacienti);
• Suferinte valvulare cardiace- prolaps de valva mitrala,
prolaps de tricuspida, insuficienta mitrala, insuficienta
aortica;
• Anevrisme vasculare (in special cerebrale)- a caror
aparitie se datoreaza de asemenea rezistentei scazute a
peretelui vascular, cu evolutie deseori agravata de
existenta H.T.A;
• Hernii diverse de perete abdominal sau diafragmal;
Investigatii
- Diagnosticul pozitiv ADPKD se bazeaza pe istoricul familial,
anamnezei familiale, examenul fizic, date de laborator, analiza
linkajului genetic si tehnici imagistice
- Diagnosticul imagistic al ADPKD, se poate realiza prin
radiografie renala simpla, urografie, pielografie retrograda,
ecografie, computer tomografie si rezonanta magnetica
nucleara
- Diagnosticul ecografic pozitiv al ADPKD, se bazeaza in functie
de varsta persoanei examinate
• - sub 30 de ani, prezenta a cel putin doi chisti, unilateral sau
bilateral.
• - intre 30-59 de ani prezenta a minimum doi chisti in fiecare
rinichi
• - iar peste 60 de ani cel putin patru chisti in fiecare rinichi
Investigatii
• Computer tomografia (CT) - chistii renali necomplicati se
prezinta ca mase hipodense, rotunde sau ovalare, variabile ca
dimensiune, diseminate in structura renala, cu densitate
apropriate apei, ce nu isi cresc densitatea post contrast.
• Rezonanta magnetica nucleara (RMN):
Modificarile evidentiate de examinarea RMN sunt in functie
de numarul, marimea si continutul chistilor, marimea rinichilor
si manifestarile extrarenale a bolii.
• Angiografia este metoda de selectie pentru studiul
anevrismelor cerebrale ce insotesc ADPKD.
TRATAMENTUL ADPKD
• Tratament profilactic
• Depistare precoce –prin cautarea cauzei oricarei
H.T.A., hematurii macroscopice, colicilor renale
frecvente, pielonefritelor acute repetate,
accidentelor vasculare cerebrale hemoragice, prin
ancheta familiala completa in familia oricarui
pacient cu polichistoza renala.
• Profilaxie secundara: orientare profesionala si
evitarea factorilor de agravare.
TRATAMENTUL ADPKD
• Tratament curativ
• Igieno-dietetic – regim alimentar hiposodat sau cel mai adesea
normosodat, hipolipidica pentru evitarea unui al doilea factor
de risc la acesti pacienti in mare majoritate hipertensivi;
• Tratamentul hipertensiunii: cu inhibitorii enzimei de
conversie.
• Tratamentul complicatiilor infectioase: cu chinolonele de
generatia a III-a de tipul norfloxacin, zanocin; cefalosporinele,
antimicrobienele liposolubile de tipul biseptrim; la nevoie se
poate recurge la punctionarea chistului sau chiar la tratament
chirurgical;
• Tratamentul durerii, eventual chiar prin evacuarea chistilor
mari;
• Tratament de supleere: prin hemodializa sau dializa
peritoneala; transplantul renal ;