Alexei Toca

Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore

 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
Plan
Entitate de
prelucrat.
Descriere:

1. Destinaţia, funcţiile, cerinţe funcţionale Funcţională

Cerinţe
2. Structura şi caracteristici constructive
Sistem
3. Cerinţe tehnice. Constructivă Tehnologic.
4. Materiale Descriere
Cerinţe
Cerinţe
Cerinţe
5. Probleme tehnologice generale Funcţională
Tehnologică
6. Semifabricate
Cerinţe
7. Probleme tehnologice specifice
8. Baze tehnologice, pregătirea bazelor, Constructivă
succedarea bazelor.
9. Argumentarea succesiunii fazelor
tehnologice.
10. Organizarea fazelor tehnologice în Tehnologică
operaţii, variante în funcţie de situaţi
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
1. Destinaţia, funcţiile, cerinţe funcţionale
• Piesele de tip arbore servesc pentru a transmite momente de
torsiune şi mişcarea de revoluţie.
• Arborii realizează funcţii parţiale de asigurare a geometriei şi
cinematicii ansamblurilor prin:
 orientare,
 fixare (imobilizare),
 rezistenţă mecanică,
 rigiditate
 rezistenţă contra vibraţiilor, etc.
• Aceste funcţii se bazează pe:
 proprietăţile materialului
 proprietăţile formei geometrice – corpuri de revoluţie în fond,
 rezistenţa structuri
 rigiditate structuri
 precizia dimensională,
 precizia formei suprafeţelor,
 precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor
 proprietăţile stratului superficial geometrice, mecanice, fizice etc.
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
2. Structura şi caracteristici constructive
• Piesele de tip arbore sunt piese constituite (limitate) de
sisteme de :
 suprafeţe coaxiale cilindrice, conice, profilate, frontale;
 găuri coaxiale, cu axe paralele axei arborelui, cu axe
perpendiculare axei arborelui (cu sau fără filete);
 caneluri;
 canale de pană;
 Aplanări;
 filete pe fusuri etc.
• Pentru piese de tip arbore sunt caracteristice găurile
centrale
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
2. Structura şi caracteristici constructive
Piesele de arbore ca formă geometrică cu consecinţe
tehnologice relativ puternice pot fi:
• arbori netezi cu trepte într-un sens, cu trepte în ambele
sensuri;
• Arbori plini şi arbori tubulari;
• Arbori:
 scurţi (rigizi) cu Lmed<3D;
 de lungime medie (rigiditate medie) cu 3D<Lmed<10D;
 lungi (rigiditate joasă) cu Lmed>10D.
n
( Li  Di )
Lmed  i  1 n
 Li
i 1
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
3. Cerinţe tehnice
 Precizia dimensională: a suprafeţelor fusurilor de lagăr,
suprafeţelor ce formează ajustaje cu roţi dinţate, discuri, bucşe
– IT6...IT7, în unele cazuri IT5;
 Abateri de formă: ovalitatea, poligonalitatea, conicitate, forma
butoi sau alte abateri de formă:
 Implicit în limitele 0,4...0,7 din câmpul de toleranţă;
 În mărime mai mică de 0,4 din câmpul de toleranţă ca cerinţă
independentă;
 abateri de la poziţia reciprocă:
 Bătaia radială – 0,01...0,03 mm;
 Bătaia frontală a suprafeţelor cu rol funcţional separat –
0,01...0,06 mm/100mm;
 Paralelismul flancurilor canelurilor şi canalelor de pană cu axa
arborelui – 0,01...0,05 mm/100mm;
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
3. Cerinţe tehnice
 Rugozitatea suprafeţelor:
 ce formează ajustaje fixe – rugozitatea economică (Ra1,6...0,4);
 ce formează ajustaje mobile – rugozitatea cu două trepte
mai mică decât cea economică;

 Duritatea ridicată (HRC45...55) cu sau fără specificarea în

cerinţele tehnice a metodei de obţinere (deformare plastică,
călire integrală sau superficială, cementare, nitrurare etc.)
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
4. Materiale
 Oţeluri de calitate sau superioare:
 De tratament termic (călibile) cu conţinut mediu de carbon care
asigură după călire o suprafaţă dură şi un miez relativ ductil,
proprietăţi necesare funcţionării arborilor la solicitări ciclice fără
distrugere la oboseală şi funcţionării cu o rezistenţă antifricţiune
acceptabilă: Oţel 35, 40, 45, 40X, 50X, 40Г2 etc;
 De cementare cu conţinut jos de carbon care asigură după
cementare şi călire o suprafaţă dură şi un miez maleabil,
proprietăţi necesare funcţionării arborilor la solicitări ciclice fără
distrugere la oboseală şi funcţionării cu o rezistenţă antifricţiune
acceptabilă: Oţel 10, 15, 20 etc;
 Inoxidabile – pentru condiţii specifice;
 Fonte maleabile;
 Aliaje neferoase
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
5. Probleme tehnologice generale
Descrierea tehnologică a piesei
• Stabilirea particularităţilor tehnico-economice de realizare a procesului
tehnologic (tipul de fabricaţie!?)
• Alegerea metodei de fabricare a semifabricatului piesei
• Stabilirea particularităţilor constructive ale semifabricatului în curs cu
semnificaţie tehnologică (repere constructiv-tehnologice)
• Stabilirea modalităţilor de asigurarea a parametrilor de calitate a
suprafeţelor (succesiuni de faze tehnologice pe suprafeţe)
• Constituirea schemelor de orientare a semifabricatului în curs
• Stabilirea succesiunii fazelor tehnologice pentru întreg procesul
tehnologic
• Ordonanţarea în timp a fazelor tehnologice, stabilirea posibilităţii de
comasare într-o operaţie a degroşării şi finisării, stabilirea grupelor de faze
tehnologice ce pot fi realizate în ordine indiferentă în limitele grupei
• Constituirea instalărilor, a operaţiilor
• Analiza dimensională
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
5. Probleme tehnologice generale
Descrierea funcţională a sistemului tehnologic
 Alegerea maşinilor unelte;
 Alegerea sculelor aşchietoare;
 Stabilirea regimurilor de aşchiere;
 Constituirea caietului de sarcini pentru proiectarea
dispozitivelor de instalare;
 Elaborarea reglărilor tehnologice (scheme, desene de reglare,
dimensiuni de reglare);
 Programarea maşinilor unelte cu CN;
 Elaborarea metodelor şi alegerea mijloacelor de control.
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
6. Semifabricate
• Bare şi ţevi laminate pentru condiţiile:
 arborilor cu variaţie mică a dimensiunilor diametrale
inclusiv la fabricarea în serii mari şi în masă;
 arborilor cu variaţie mare a dimensiunilor diametrale la
fabricarea în serii mici;
• Semifabricate obţinute prin deformare plastică la cald
sau la rece: pe ciocane, pe prese, pe maşini de forjat
orizontale, pe maşini de forjat cu ciocane, laminare
transversală, laminare periodică etc.;
• Semifabricate obţinute prin sudare electrică, sudare de
frecare etc.;
• Semifabricate turnate (de regulă de dimensiuni mari şi
relativ slab solicitate în exploatare)
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice

7.1. Asigurarea formării structurii (formei). Piesele de tip arbore au

suprafeţe plasate preponderent coaxial – structură geometrică de
complexitate joasă
Soluţii:
7.1.1. Din mai multe instalări - orientarea iniţial pe bază brută – suprafaţă
cilindrică exterioară, apoi pe baze prelucrate (găuri centrale) cu
formarea structurii în baza cumulării posibilităşilor tehnologice ale
câtorva sisteme tehnologice. Dispozitivele utilizate – mandrine, vârfuri
asigură în mod intermitent “deschiderea” pentru prelucrare a
suprafeţelor
7.1.2. Mai rar - dintr-o instalare cu orientarea pe bază brută (suprafaţa
cilindrică exterioară în afara piesei în curs şi prelucrarea integrală a
corpului cu formarea structurii în baza posibilităţilor tehnologice ale
sistemului tehnologic. După debitare este necesară o operaţie simplă
de debavurare etc.
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice

7.2. Asigurarea formării suprafeţelor.

Soluţie. Stabilirea succesiunii fazelor tehnologice prin metode de
prelucrare adecvate suprafeţelor formate
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice
7.3. Asigurarea preciziei
7.3.1. Asigurarea preciziei dimensionale
• Precizia dimensională a suprafeţelor cilindrice (IT7, IT6).
• Soluţie - succesiune adecvată de faze tehnologice prin metode de
prelucrare adecvate
• Precizia dimensională între suprafeţele frontale (IT11 – IT14).
• Soluţii: prelucrarea simultană cu set de scule reglate, prelucrarea pe
MU cu CN în coordonate absolute şi coordonate relative
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice

7.3. Asigurarea preciziei

7.3.2. Asigurarea precizia formei suprafeţelor:
• Abaterile de formă (0, 4 – 0,7)TD implicit şi <0,4TD etc.
• Soluţii - succesiuni adecvate de faze tehnologice prin metode de
prelucrare adecvate
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice
7.3.3. Asigurarea preciziei poziţiei reciproce:
Bătaia radială – 0,01...0,03 mm;
Bătaia frontală a suprafeţelor cu rol funcţional separat –
0,01...0,06 mm/100mm;
Paralelismul flancurilor canelurilor şi canalelor de pană cu axa
arborelui – 0,01...0,05 mm/100mm;
Soluţii:
 Respectarea principiului orientării invariante, adică
prelucrarea succesivă cu schimb de scule fără repoziţionarea
piesei;
 Prelucrarea simultană a suprafeţelor corelate cu sculă
complexă (piatră de rectificat) sau cu set de scule dintr-o
singură cursă;
 Prelucrarea succesivă a suprafeţelor corelate cu o sculă
simplă (cuţit) cu o cursă de lucru definită de CN
Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice

7.3.4. Asigurarea rugozităţii suprafeţelor:

Suprafeţelor alezajelor principale Ra=1,6 – 0,4 µm pentru IT7 şi Ra=0,4 – 0,1 µm
pentru IT6;
Suprafeţelor de contact Ra=6,3 – 0,63 µm
Suprafeţelor de alunecare Ra=0,8 – 0,2 µm
Suprafeţelor frontale Ra=6,3 – 1,6 µm.

Soluţii: Stabilirea succesiunii fazelor tehnologice prin metode de prelucrare

adecvate suprafeţelor formate, utilizarea sculelor cu muchii aşchietoare
rotunjite, reducerea avansului etc.
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice
7.4. Asigurarea rigidităţii piesei la prelucrare.

Soluţii:
 Prelucrarea cu două cuţite “oglindă” la degroşare;
 Reducerea adâncimii de aşchiere prin realizarea fazelor
tehnologice din câteva treceri;
 Utilizarea lunetelor – reazemelor suplimentare
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
7. Probleme tehnologice specifice
7.5. Instalarea (orientarea şi fixarea).
Soluţii.
 Construcţia pieselor de tip arbore permite formarea găurilor
centrale – baze artificiale cu capacitatea de eliminare a 5 (3+2)
grade de libertate;
 În construcţia pieselor de tip arbore există suprafeţe cilindrice
care la orientare cu contact scurt elimină 2 grade de libertate, iar
cu contact lung – 4 grade de libertate;
 Transmiterea momentului de torsiune pentru aşchiere poate fi
făcut:
 prin intermediul suprafeţei cilindrice exerioare cu antrenor
(prelucrare pe vârfuri) sau cu bacurile mandrinei autocentante
sau inerţiale;
 prin intermediul suprafeţei frontale sau a suprafeţei conice a
găurii centrale prin implantarea antrenoarelor (o singură dată)
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
8. Baze tehnologice, succedarea bazelor

• Iniţial suprafaţa cilindrică exterioară (4 grade) pentru

formarea capetelor şi a găurilor centrale;
• Ulterior găurile centrale (5 grade: 3+2) sau găurile centrale
pe vârf flotant arcuit şi suprafaţa frontală (5 grade: 2+1+2);
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
9. Argumentarea succesiunii fazelor tehnologice.
• Dacă piesa de tip arbore este suficient de rigidă şi nu este de precizie
înaltă se admit prelucrări comasate de degroşare şi finisare
• Dacă piesa de tip arbore este de precizie înaltă şi funcţional
responsabilă nu se admit prelucrări comasate de degroşare şi finisare.
Se recomandă degroşarea pe toate suprafeţele cilindrice şi frontale,
uneori anticipat pe maşini unelte universale
• Posibilităţile tehnologice ale maşinilor unelte de tip Centru de Prelucrare
au fost dezvoltate în aşa măsură încât este posibilă şi tot mai frecvent
realizată prelucrarea integrală a piesei dintr-un număr mic de instalări
(eventual operaţii), 2 instalări (cum ar fi prelucrarea pe strunguri cu 2
arbori principali) dacă nu este posibil dintr-o instalare, 3 instalări dacă
nu este posibil din două ş.a.m.d.
• Problema posibilităţii prelucrării dintr-un număr redus de instalări se
rezolvă prin posibilitatea călirii cu Laser pe MU, eficientizarea relaxării
artificiale, prin efectuarea rectificărilor pe aceeaşi MU, prin înlocuirea
rectificării cu prelucrarea prin strunjire fină, prin garantarea calităţii
materialului şi prin perfecţionarea procesului de fabricare a
semifabricatului.
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
9. Argumentarea succesiunii fazelor tehnologice.
• Prelucrarea suprafeţelor menite să devină baze tehnologice
(capetele şi găurile centrale);
• Prelucrarea de degroşare a suprafeţelor cilindrice din două
instalări;
• Prelucrarea de semifinisare şi finisare a suprafeţelor
cilindrice din două instalări;
• Prelucrarea canelurilor, canalelor de pană, aplanărilor,
găurilor în ordine liberă din punct de vedere tehnic;
• Prelucrarea filetului pe fusuri;
• Tratamentul termic;
• Eliminarea încovoierii reziduale după tratamentul termic
prin îndreptare;
• Rectificarea fusurilor
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţie

Frezarea capetelor şi
centruirea
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţie

Strunjirea fusurilor

pe strunguri verticale
cu multe posturi

pe strunguri revolver
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţie

Strunjirea fusurilor

pe strunguri de copiat
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţi
Strunjirea fusurilor
pe strunguri cu CN
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţi

Generarea canelurilor
 Tehnologia prelucrării pieselor de tip arbore
10. Organizarea fazelor tehnologice în operaţii, variante
în funcţie de situaţie

Rectificarea fusurilor