Diagnosticul diferenţial al leziunilor

orale
Leziuni albe

 Non-keratozice:
– Pseudomembranoase:
 Candidoza pseudomembranoasă acută
 Infecţii
 Arsuri
 Traumatisme
 Altele
Leziuni albe

 Non-keratozice:
– Prin modificări ale reliefului epitelial:
 Variaţii anatomice:
 Linea alba
 Granulele Fordyce
 Morsicatio buccarum
 Leucoedemul
 Maladii ereditare (white sponge nevus, pahionichia
congenitală, diskeratoza intraepitelială benignă)
Leziuni albe non-keratozice

Candidoza pseudomembranoasă acută

 Clinic: plăci alb-cremoase care la detaşare lasă
leziuni roşii, sângerânde, pe mucoasa jugală, limbă,
palat, la nn, sugar, > 65 ani.
 La adultul tânăr: trebuie investigat pt. HIV.
 Paraclinic: examen micologic: numeroase filamente
miceliene.
Leziuni albe non-keratozice

Traumatisme
 Fizice: arsuri
 Chimice: produse caustice profesionale,
produse chimice agricole
 Medicamente: aspirina, antiseptice (iod)
Leziuni albe non-keratozice

Altele
 Toate cauzele leziunilor veziculoase sau
buloase acute sunt responsabile de leziuni
pseudomembranoase, în special eritemul
polimorf şi sdr. Stevens-Johnson
Leziuni albe non-keratozice

Variaţii anatomice:
 Linea alba: linie reliefată orizontală de la comisura
orală la nivelul M3 bilateral (mai evidentă la obezi
sau la persoane cu disfuncţii temporomandibulare)
 Granulele Fordyce: glande sebacee heterotopice –
granulaţii punctiforme alb-gălbui net delimitate, mai
ales pe mucoasa labială
 Leziuni albe non-keratozice

Morsicatio buccarum
 La persoane anxioase: ticul muşcării mucoasei jugale –
aspect alb neregulat cu descuamaţie şi hipertrofia liniei
albe
Leucoedemul
 Tentă opalescentă a mucoasei jugale, cu aspect discret
plicaturat, fără modificări de consistenţă a mucoasei
 Este datorat edemului intracelular
 Este mai frecvent la rasa neagră
 Nu are semnificaţie patologică
Leziuni albe non-keratozice

Maladii ereditare
 White sponge nevus:
 Transmitere AD
 Apare în copilărie, creşte progresiv în dimensiuni până la
adolescenţă
 Asemănător cu leucoedemul, pe mucoasa jugală bilateral (dar
şi pe faţa ventrală a limbii şi mucoasa genitală)
 Examen histopatologic: hiperacantoză, spongioză, keratinocite
cu citoplasma vacuolizată
Leziuni albe non-keratozice

Maladii ereditare
 Pahionichia congenitală
 AD
 Asociază: pahionichie, hiperkeratoză palmoplantară,
leziuni albe ale mucoasei orale
 Diskeratoza intraepitelială benignă
 AD
 Asociază: leziuni oculare cu cecitate temporară şi
leziuni albe orale
 Leziuni albe

 Keratozice:
– Leucoplaziile
– Boli definite:
 Lichenul plan
 Lupusul eritematos
 Psoriazisul
 Infecţii (candidoze cronice, leucoplazia orală păroasă,
HPV, sifilis)
 Maladii ereditare (b. Cowden, sdr. Zinsser-Cole-Engman,
Darier, hiperkeratoza focală palmo-plantară)
Leziuni albe keratozice

Leucoplaziile
 Leziune albă asimptomatică:
– Leucoplazie în plăci plane
– Leucoplazie papuloasă
– Leucoplazie nodulară sau verucoasă
 Examen histopatologic: diferite grade de
displazie
Leziuni albe keratozice

Lichen plan
 Formele clinice: reticular, papulos sau în plăci
 Localizare de elecţie: mucoasa jugală, limba
 Examen histologic: hiperkeratoză (orto,para) şi
hiperacantoză neregulată, vacuolizarea MB cu
distrugerea interfaţei, infiltrat în bandă
 Leziuni albe keratozice

Lupus eritematos
 La 1-40% din pacienţii cu lupus sistemic sau cutanat
 Leziunile pot fi keratozice, eritematoase sau erozive
 Leziunile lupice keratozice sunt asemănătoare celor din lichen plan:
zonă centrală atrofică eritematoasă cu o bordură keratozică (striuri
albe radiare discret reliefate); zona centrală poate prezenta
teleangiectazii sau keratoze punctiforme
 Localizare de elecţie: mucoasa jugală, buza inferioară, palatul.
 Examen histologic: hiperortokeratoză, vacuolizarea MB, edem în
corion.
Leziuni albe keratozice

Psoriazis
 Keratoze în plăci alb-gălbui sau alb-gri
 Asociază leziuni cutanate
 Examen histologic
Leziuni albe keratozice

Infecţii
 Candidoze cronice: keratoze nodulare
 Leucoplazia păroasă: keratoză specifică la
imunodeprimaţi
 HPV: veruci vulgare, hiperplazie focală Heck (papule
sau noduli sesili multipli), condiloame acuminate
(BTS)
 Sifilis: keratoza sifilitică – manifestare de sifilis
tardiv, asociază glosita scleroasă
Leziuni albe keratozice

Maladii ereditare
 Cowden: AD, asociază hamartoame multiple
şi carcinoame (sân, ovar, tiroidă); papule sau
noduli albi coalescenţi, pe gingii
 Sdr. Zinsser-Cole-Engman: keratoze orale cu
potenţial de transformare malignă
Leziuni eroziv-ulcerative

 Ulceraţii recurente:
– Aftoze (Behcet, SAR)
– Eritem polimorf postherpetic
– Enterocolopatii
Leziuni eroziv-ulcerative recurente

SAR
 3 forme clinice
 Trebuie investigate cauzele:
– Crohn, rectocolita hemoragică, boala celiacă,
– deficit de B12, fier, folaţi,zinc,
– neutropenia ciclică idiopatică,
– agranulocitoza,
– medicamente (nifluril, săruri de aur, D-penicilamina)
 Leziuni eroziv-ulcerative

Sdr. Behcet
 Criterii de diagnostic clinic:
– Obligatoriu: afte orale recidivante
– 2 din următoarele:
 Afte genitale recidivante
 Leziuni oculare
 Leziuni cutanate
 Semnul patergiei
Leziuni eroziv-ulcerative

Eritemul polimorf bulos

 Condiţie plurifactorială caracterizată printr-o erupţie
acută autolimitată, cu interesare cutanată şi/sau
mucoasă şi evoluţie recidivantă
 Deschiderea bulelor determină eroziuni foarte
dureroase cu baza acoperită de fibrină, neindurată,
cu marginile plane, înconjurate de o areolă
eritematoasă
 Sunt respectate gingiile
 Vindecare în 2-4 săptămâni
Leziuni eroziv-ulcerative

Enterocolopatii
 Boala Crohn: poate asocia afte sau ulceraţii lineare
cu marginea hiperplazică la nivelul şanţurilor
gingivojugale sau hipertrofie şi edem al mucoasei
jugale realizând un aspect de pavaj sau
macrocheilită fisurară
 Rectocolita ulcero-hemoragică se poate manifesta
cu ulceraţii orale
 Piostomatita vegetantă se poate asocia unei
tulburări gastro-intestinale
Leziuni eroziv-ulcerative

 Ulceraţii acute:
– Cu atingere cutanată:
 Eritem polimorf
 Sdr. Lyell
 Dermatoze buloase autoimune
 Lichen plan oral eroziv
 Infecţii (bacteriene, virale, fungice, parazitare)
 Boli de sistem (lupus eritematos sistemic, vasculite)
– Fără atingere cutanată:
 Traumatisme
 Carcinom epidermoid
 Hemopatii
 Infecţii virale (HSV, Coxsackie)
 Medicamente
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Eritem polimorf: gingiile de obicei respectate

– Bule care se deschid şi lasă eroziuni dureroase,
cu margini plane, baza suplă, fundul acoperit de
fibrină
– Uneori localizare doar pe mucoasa bucolabială
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Sdr. Lyell: necroză cutanată întinsă

– Atingerea mucoasei orale quasiconstantă,
precede leziunile cutanate cu 1+3 zile
– Eroziuni dureroase, leziuni crustoase pe
semimucoasa buzelor, hipersialoree, dificultăţi în
alimentaţie
– Sunt responsabile medicamente (sulfamide,
AINS, antiepileptice) administrate cu 7+21 zile
înainte de apariţia erupţiei
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Dermatoze buloase autoimune

 Pemfigus vulgar: dermatoză autoimună
intraepitelială
– Atingerea orală e obişnuit inaugurală
– Eroziuni neregulate pe fond eritematos, fără tendinţă la
vindecare spontană
– Diagnostic histopatologic şi imunohistochimic
 Dermatoze buloase subepiteliale: eroziuni cu fundul
galben-gri acoperit de fibrină
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Lichen plan eroziv

– Faţa dorsală şi marginile limbii, mucoasa jugală
– Eroziuni mari, neregulate, uşor deprimate,
dureroase; mucoasa din jur este eritematoasă,
strălucitoare, depapilată (pe faţa dorsală a limbii)
– Asociază striuri albe caracteristice
– Diagnostic histologic
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Infecţii
– Bacteriene: sifilis, tuberculoză, gingivita streptococică acută,
şancrul moale, difterie, febră tifoidă, tularemie, lepră
– Virale: herpes (primoinfecţie, herpes recurent), varicelă,
zoster, coxsackie, CMV, mononucleoza infecţioasă
– Micotice: blastomicoza, histoplasmoza, criptococoza,
sporotricoza, aspergiloza, coccidioidomicoza
– Parazitare: leishmanioza, miaza
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Sifilis
– Şancrul – leziunea din sifilis primar: ulceraţie rotunjită, cu
contur regulat, suprafaţa netedă, lucioasă, baza indurată,
indoloră + adenopatie satelită dură, mobilă, indoloră
– Plăcile mucoase – leziuni din sifilis secundar: aspect
polimorf: eroziuni, ulceraţii superficiale acoperite de un
depozit alb-gri
– Gomele – leziuni din sifilis terţiar: pot ulcera
 Diagnostic: examen microscopic cu câmp întunecat
şi iluminare laterală (ultramicroscopie), teste
serologice
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Tuberculoza
– Atingerea mucoasei orale – rară, secundară de
obicei unei atingeri pulmonare
– Ulceraţie cronică, indoloră, neregulată, cu o
margine fină, rău delimitată, cu suprafaţa
vegetantă
 Diagnostic: ex. microscopic, ex. histologic
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Varicela
– Exantem maculo-veziculos + atingere orală
asemănătoare stomatitei herpetice, dar cu
respectarea gingiilor
 Zona zoster
– Ulceraţii orale superficiale, necrotice, unilaterale,
dureroase
Ulceraţii acute:
Cu atingere cutanată

 Lupus eritematos sistemic

– Eroziuni superficiale concomitente cu puseele bolii
– Criteriu de diagnostic
 Vasculite
– Granulomatoza Wegener: ulceraţii palatinale sau gingivale
(ex histo)
– Maladia Horton: ulceraţii şi necroză a limbii + necroza
scalpului; cefalee fronto-temporală, claudicaţia muşchilor
masticatori (ex histo al arterei temporale)
Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

Traumatisme
 De obicei ulceraţie unică cu aspect variabil în funcţie
de cauză: proteză dentară neadaptată, resturi
radiculare, muşcătură accidentală (în special după
anestezie loco-regională).
 Se vindecă în 7-10 zile dacă se tratează cauza
 Persistenţa peste 3 săptămâni impune biopsie
Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

Carcinom epidermoid
 90% din tumorile maligne orale
 Intoxicaţie alcoolo-tabagică
 Sex masculin, peste 50 ani
 Sediul: buza inferioară, limba, planşeul oral
 Fisură sau ulceraţie superficială nedureroasă
 Criterii de malignitate: fisurarea sau burjonarea
marginilor, induraţia, fixarea de planurile subiacente,
adenopatie cervicală sau alte leziuni precanceroase
(eritroplazie, leucoplazie).
 Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

 Hemopatii
– Leucemii (mai ales acute): necroze şi ulceraţii asociate cu
peteşii, echimoze şi hemoragii gingivale
– Agranulocitoza: ulceraţii orale precoce, acoperite de
pseudomembrane alb-gri, fără halou eritematos, pe palat, gingii,
limbă, amigdale
– Alte maladii hematologice: Hodgkin, limfoame non-Hodgkiniene,
mycosis fungoides
– Deficitul de fier, zinc, folaţi, vit B12 predispun la apariţia de afte
orale
Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

 Afecţiuni iatrogene
– Medicamente: methotrexate, azathioprina,
izoniazida, antivitamine K: ulceraţii care se
vindecă obişnuit la întreruperea terapiei
– Radioterapia cavităţii orale: ulceraţie severă cu
cicatrizare dificilă
– Boala grefă contra gazdă: atingere orală
descuamativă, eritematoasă şi ulcerativă
Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

 Gingivita acută ulcero-necrotică

– Adulţi tineri
– Anaerobi, bacili fusiformi, Borrelia vincenti
– Factori predispozanţi: stress, tabac, traumatisme locale,
igienă deficitară, imunodepresie
– Ulceraţie cu necroză a papilei interdentare şi gingiei libere,
acoperită de un depozit galben-gri
– Inflamaţie, gingivoragie, hipersialoree
– Febră, adenopatie regională inflamatorie
 Leziuni eroziv-ulcerative fără atingere
cutanată

 Gingivostomatita herpetică
– Leziuni veziculoase care se deschid rapid
determinând eroziuni gălbui, confluente, pe fond
eritematos, dureroase
– Febră, adenopatie cervicală
– Rezoluţie spontană în 10 zile
 Herpes simplu recurent
– Eroziuni mici grupate în buchet, de obicei pe palat şi
gingii
– Recurenţele pe aceleaşi zone le diferenţiază de afte
 Leziuni eritematoase
 Eritroplazia:
– Displazie
– Carcinom in situ
– Carcinom invaziv
 Infecţioase:
– Candidoze
– Histoplasmoza
– Tuberculoza
 Dermatoze:
– Lichen plan
– Lupus
– Psoriazis
 Stomatite:
– Eritematoasă simplă
– Eritemato-pultacee
– Eroziv-ulcerativă
– Nicotinică
– Ulcero-membranoasă
ERITROPLAZIA

 Zonă roşie bine delimitată pe mucoasa orală care nu

poate fi clasificată ca inflamaţie sau o altă boală şi la
care ex. Histopatologic relevă o displazie sau un
carcinom
 3 forme clinice:
– Omogenă: placă uniform eritematoasă
– Forma punctată: aspect granular, neregulat, alternând cu
zone de mucoasă normală
– Forma eritroleucoplazică
ERITROPLAZIA

 Testul cu albastru de toluidină

– Albastru de toluidină pulvis 1 g
– Acid acetic 10 cc
– Alcool absolut 4 cc
– Apă distilată 86 cc

 Se aplică pe suprafaţa bine uscată; după 1 minut se

aplică acid acetic 1%
 Testul este pozitiv dacă apare o coloraţie albastră
ERITROPLAZIA
 Test cu albastru de toluidină

Negativ Pozitiv

Suprimarea factorilor iritanţi, tabac, biopsie

proteze, 2 săptămâni

Dispariţia leziunilor Persistenţa

leziunilor

Supraveghere Biopsie, ex
micologic
 CAUZE INFECŢIOASE

 Candidoza cronică atrofică (stomatita de

proteză)
 Candidoza atrofică acută
 Excepţional: tuberculoză, histoplasmoză
 DERMATOZE:
 Lichen plan eroziv şi atrofic
 Lupus eritematos cronic: zone roşii atrofice (eventual cu
telangiectazii) alternând cu zone albe keratozice pe
mucoasa jugală sau labială
 Lupus eritematos sistemic: eritem izolat, eroziuni
ulceraţii înconjurate de un halou roşu sau alb
 Psoriazis: leziuni eritematoase circulare şi plăci albe sau
gri
 STOMATITE

 Stomatita eritematoasă simplă: simplă congestie a mucoasei, semne

funcţionale sărace
 Stomatita eritematopultacee: congestie şi descuamare exagerată a
epiteliului; semne funcţionale marcate
 Stomatita erozivă: eroziuni dureroase cauzate de : intoleranţă la
medicamente, micoze, lichen, sifilide secundare
 Stomatita ulceroasă: poate fi secundară unei stomatite veziculoase sau
buloase (ulceraţii bine delimitate sau prezenţa la periferie a unui guleraş
de descuamare)
 Stomatita nicotinică: placă albă presărată de puncte roşii pe palatul dur
 Stomatita ulcero-membranoasă Vincent (infecţie cu fusospirochete):
prodrom de 1-2 zile, eritem difuz care debutează la nivelul gingiilor apoi
se extinde la mucoasa jugală, labială şi mai rar pe palat, amigdale