Tipuri de presă

Presa de reflectare –cine, ce, unde, când în mod excepțional cum,

de ce: ştiri, știri extinse, relatări
Presa de cercetare – aprofundare – teme accesibile, tratare
completă, surse publice: analiza, documentarul, reportajul
Presa de investigaţie –patru exigenţe majore, situații excepționale
Patru condiții pentru presa de investigație:
Subiectul să pornească din iniţiativa jurnalistului
 Interesul public să fie evident: ancheta prezintă fenomene,
mecanisme, sisteme cu grad sporit de generalitate
 Cazuri de corupţie, abuzuri, nedreptăţi, erori ale sistemului
social, politic, economic, administrativ – de mare amploare
Subiectul este necunoscut publicului și ţinut ascuns
Deosebirile esenţiale ţin de:
interesul public sporit
timpul şi costul de documentare
spaţiul editorial alocat
cantitatea şi calitatea informaţiilor
complexitatea fenomenelor, mecanismelor
şi sistemelor descrise
gravitatea faptelor prezentate
Jurnalismul de investigaţie nu este doar o „formă veche de
jurnalism” bine făcut
A cincea întrebare a materialului obişnuit, adică de ce, devine
ţintă principală în ancheta
Ancheta solicită informaţii extinse, în termeni cantitativi, dar
și calitativi:

Cine-le nu este doar un simplu nume şi un titlu, este o

personalitate, cu trăsături de caracter şi stil propriu
Ce-ul nu este doar un simplu eveniment, ci un fenomen
având cauze şi consecinţe
Când-ul nu mai este doar prezentul ştirilor, ci este un
continuum istoric - o poveste
Unde-le nu mai este o simplă adresă, ci un loc specific în care
unele lucruri devin mai mult sau mai puţin posibile
Aceste elemente şi detalii conferă jurnalismului de investigaţie o
calitate estetică care consolidează impactul emoţional
Jurnaliştii pot realiza - concomitent sau alternativ - atât materiale
obişnuite cât şi anchete în cursul carierei lor, deși cele două roluri
implică capacităţi, deprinderi, procese şi scopuri complet diferite

Jurnalismul convențional - corespunzător stângii

Jurnalismul de investigație – deplasare spre dreapta

Investigaţia jurnalistică solicită mai multă muncă decât

jurnalismul obişnuit
Cu cât este mai grea, cu atât este mai plină de satisfacții: pentru
public, pentru instituţie şi pentru jurnaliști
Analiză comparativă

Informaţia este primită şi transmisă într-un ritm

periodic (cotidian, săptămânal, lunar etc.)
Informaţia nu poate fi difuzată înainte ca ea să fie
coerentă şi completă

 Cercetarea se face cu rapiditate. Odată subiectul

publicat, cercetarea încetează
 Cercetarea continuă atâta timp cât subiectul nu este
confirmat şi poate continua şi după publicare
 Subiectul se bazează pe un minimum necesar de
informaţii şi acesta poate să fie chiar foarte sumar
 Subiectul se bazează pe un maxim posibil de
informaţii şi acesta poate să fie chiar foarte extins

o Declaraţiile surselor fac documentarea inutilă

o Documentarea este necesară pentru a confirma
sau infirma declaraţiile surselor
Relația cu sursele
Buna credinţa a surselor este prezumată, adesea fără
nicio verificare
Buna credinţă a surselor nu poate să fie prezumată;
toate sursele pot să dea informaţii false, nicio sursă nu
poate fi folosită fără verificare

 Sursele oficiale oferă de bunăvoie informaţii

jurnaliştilor, pentru a-şi promova obiectivele sau pe ei
înşişi
 Informaţia oficială este ascunsă jurnaliştilor, pentru că
dezvăluirea ei poate să compromită interesele
autorităţilor şi instituţiilor
Relația cu sursele
 Jurnalistul trebuie să accepte versiunea oficială a unui
subiect, la limită oponându-i comentarii şi informaţii
provenind de la alte surse
 Jurnalistul poate arunca la coş versiunea oficială,
prezentând formaţii provenind din surse independente
sau documentare

 Jurnalistul dispune de mai puţine informaţii decât toate

sursele sale
 Jurnalistul dispune de mai multe informaţii decât
oricare sursă şi mai mult decât toate sursele sale
împreună
Relația cu sursele

Sursele sunt aproape întotdeauna identificate

Câteodată, sursele nu sunt dezvăluite pentru a le
proteja
Rezultate
 Articolul este conceput ca o oglindă a lumii, acceptată
aşa cum este. Jurnalistul nu doreşte alt rezultat decât de
a informa publicul
 Jurnalistul refuză să accepte lumea aşa cum este.
Subiectul său vizează să pătrundă sau să expună o
situaţie dată pentru a o schimba, a o denunţa sau a
promova exemplul unei soluţii mai bune

o Reportajul nu cere angajarea personală a reporterului

o Fără angajarea personală a reporterului, subiectul nu se
va finaliza
Rezultate
 Reporterul va încerca să fie obiectiv, fără prejudecăţi
sau resentimente faţă de personajele unei anchete
 Reporterul încearcă să fie drept şi riguros în raport cu
faptele, putând însă indica călăii şi victimele. Reporterul
ar putea, de asemenea, să ofere o judecată sau un verdict

 Structura dramatică a reportajului nu are o mare

importanţă. Subiectul nu are un sfârşit, căci actualitatea
nu se stă pe loc.
 Structura dramatică a anchetei este esenţială pentru
impactul ei şi se încheie cu o concluzie care dă sens
faptelor
Rezultate
 Reporterul poate face greşeli, el sunt inevitabile
şi, în general, fără mare importanţă
 Greşelile expun jurnalistul la sancţiuni formale
sau informale şi ar putea afecta grav sau chiar
distruge credibilitatea reporterului sau a instituţiei
Pentru public
Produce subiecte cu valoare adaugată – informaţii în
exclusivitate, sigure sau care promit mai mult control asupra
propriei vieţi: politice, finanțe etc.
Viaţa oamenilor se poate schimba ca şi consecinţă a ceea ce
scriem noi şi a probelor pe care le aducem

Jurnalismul de investigaţie nu este doar un produs jurnalistic,

ci este şi un serviciu, iar serviciul în cauză are puterea de a
schimba ceva, poate face viaţa mai bună şi oamenii mai
puternici.
Pentru instituție
Deși solicită un efort uman, financiar și logistic susținut,
investigaţia nu trebuie considerată un lux pentru instituţiile
de mass-media
Acele media care intreprind şi girează investigaţii jurnalistice
convenabile şi le utilizează pentru a spori valoare, pot să fie
foarte rentabile (Canard enchaine, The Economist Group -
MH)

Instituţii de presă investigative câştigă:

 influenţă şi prestigiu în rândul comunităţii de profil,
 acces la informaţie
 valoarea jurnalistică şi comercială
Pentru jurnaliști
 Contrar așteptărilor, anchetele făcute corect vor produce
mai mulți prieteni decât dușmani jurnaliștilor
 notorietate în rândul bleslei jurnalistice și a publicului
 calificare profesională peste a celorlalți juraliști, abilități
căutate pe această piață
 tărie de caracter: „ Veţi deveni mai puternici pentru că ştiţi
că sunteţi capabili să găsiţi adevărul cu propriile voastre
mijloace, în loc de-aştepta ca cineva să vă dea resturi de
informaţii”(MH)
 stăpânirea fricii, gestionarea propriilor îndoieli, înțelegerea
mai profundă a lumii
 evitarea unui destin mediocru prin ocolirea șabloanelor
TEMA SEMINAR
Investigație jurnalistică vrs. Investigație judiciară
Identificați și alte definiții ale jurnalismului de
investigație