ASIGURAREA CU ALIMENTE

A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1. Fondul funciar al României. Modul de utilizare al
acestuia.

 Cu o suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie actuală de

19,832,400 de locuitori (conform datelor statistice din 2015),
România, este ca mărime , cel de-al doilea nou stat-membru al
Uniunii Europene, după Polonia.
 România deține un potențial de dezvoltare imens, dar care nu este
exploatat suficient.
 este unul din statele europene care se bucură de o bună înzestrare în
ceea ce priveşte resursele de teren, apă şi resurse umane.
Clasificare 2012 2013 2014

 În ceea ce privește evoluția suprafețelor agricole, în

perioada analizată 2012-2014 suprafața destinată
agriculturii crește cu 15.015 ha, dar nu se înregistrează
modificări accentuate.
S Agricolă: 14615057 14611883 14630072
 Suprafața terenului arabil înregistrează cele mai mici
cote în anul 2013 (9.389.254 ha), iar cea mai mare în
anul 2014 (9.395.303 ha).
arabilă 9392262 9389254 9395303
 potențialul agricol al României și faptul că este o țară
a cărei economie se bazează pe sectorul primar, reiese
și din procentul atât de mare de terenuri care sunt
pășuni 3270610 3273961 3272165 utilizate drept suprafață agricolă.
 Mai mult, conform INSSE România este pe locul 6 în
Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața
fânețe 1544957 154154 1556246 arabilă pe cap de locuitor

vii și pepiniere viticole 210475 210270 209417

 2. Contribuția agriculturii la PIB-ul României

 Contribuția agriculturii, silviculturii și pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se

situează în jurul valorii de 6%
 în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7% din PIB-uri naționale în țări
precum Franța, 2,2% din PIB în Italia, 2,5% din PIB în Spania, 0,8% din PIB în Germania

Produsul intern brut (PIB) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Agricultură, silvicultură și 23992,2 34126,3 27776,7 29915,7 36363,1 27885,8 34402,8 31582 29786.1
pescuit

PIB total 416006, 514700 510522, 533881, 565097, 596681, 637456, 666637, 710266.
8 8 1 2 5 0 3 6

% din PIB 5,8 6,6 5,4 5,6 6,4 4,7 5,4 4,7 4,2
 Scăderea PIB-ului în ultimii 3 ani este justificată dat fiind faptul că România este
o țară în curs de dezvoltare, astfel această diminuare a ponderii vine concomitent
cu creșterea contribuțiilor din partea industriilor și serviciilor
 contribuția acestuia în PIB poate să mai scadă, având în vedere că primele două
puteri agricole europene contribuie cu numai câteva procente în condițiile în care
valoarea adăugată este transferată către industrie
 Astfel, economiile cu contribuții ale sectorului agricol în PIB mai mari de 10%
sunt considerate a fi cele mai rudimentare, dar și cele mai vulnerabile ținând cont
de faptul că agricultura nu este un sector generator de valoare adăugată, iar
dependența economiei țării de această piață implică vulnerabilități din cauza
faptului că rezultatele obținute de cele mai multe segmente agricole depind de
condițiile meteo.
 3. Structura importurilor și a exporturilor din România

 cererea alimentară la nivel mondial crește tot mai mult, datorită creșterii
populației, producătorii din Uniunea Europeană, implicit cei din România se pot
orienta spre valorificarea acestei cereri
 România se află în situația în care trebuie să adopte o poziție strategică privind
provocările și oportunitățile privind centrarea agriculturii pe exporturi și pe
produse cu o valoare adăugată mare.
 este important ca fermierii români să nu mai trimită la export materii prime, ci să
se îndrepte spre valorificarea potențialului agricol, transformând producția
primară în produse finite, mărind astfel valoarea adăugată
 Conform Anuarului de Comerț Internațional al României, publicat de INSSE,
exporturile FOB de bunuri au înregistrat în anul 2015 o valoare de 54596 milioane
de euro (în creștere cu 4,1 % față de anul 2014), iar importurile CIF au fost de
62962 milioane euro (în creștere cu 7,6% față de anul 2014).

Exporturile (FOB), Importurile (CIF)

-milioane euro-
70 62.962

58.522
60 54.703 55.317

50 54.596
49.562 52.466

40 45.069

30

20

10

0
2012 2013 2014 2015

Import Export
În ceea ce privește exportul de produse agroalimentare, produsele vegetale au
reprezentat cea mai mare pondere, de 5,63% din totalul exporturilor, pe locul doi
situându-se produsele alimentare, băuturi și tutun cu o pondere de 2,53 % din total.

Exporturi FOB
-milioane euro-
3500

3072 3075
3000

2500

2000 1838

1549
1500

1000
743 782

500
213 224

0
Animale vii și produse animale Produse vegetale Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare, băuturi și tutun

2014 2015
În anul 2015, în România cea mai mare pondere a produselor importate o reprezintă
cele alimentare, băuturi și tutun , respectiv 4,1 % din totalul importurilor, pe locul doi
situându-se produsele vegetale care dețin o pondere de 3,2 % din totalul importat.

Importuri CIF
-milioane euro-
3000

2580
2500
2218
2037
2000

1514
1500
1226 1254

1000

500
164 184

0
Animale vii și produse animale Produse vegetale Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare, băuturi și tutun

2014 2015
 4. Structura coșului minim alimentar (lunar)

 Prin intermediul ordonanței de urgență nr. 217/2000 s-a aprobat o structura a

componentelor coșului minim de consum lunar, ce constituie elementul esențial de
fundamentare a salariului de bază minim pe economie, a politicii salariale și a
altor politici în domeniul social. Cantităţile şi valoarea aferente fiecărei
componente a coşului au fost calculate pentru o gospodărie de mărime medie de 3
persoane (2,804 persoane).
 Analizând strucutra acestui coș și raportându-ne la salariul minim pe economie
care este 1250 lei, putem concluziona ca aproximativ 64% din acesta se îndreaptă
către cheltuielile de consum privind produsele agroalimentare.
Nr. Produse alimentare Cantitatea Luna Ianuarie 2017
Crt.

U.M. (l,kg, bucăți) Lei Lunar/ gospodărie medie

Lunar/Gospodărie medie

1 Făină 3084 kg 8,33

2 Mălai 5888 kg 19,19

3 Pâine 31966 kg 127,864

4 Produse de franzelărie, specialități de panificație 0,505 kg 12,93

5 Paste Făinoase 0,701 kg 4,89

6 Orez 1,402 kg 9,65

7 Fasole boabe 2,103 kg 16,81

8 Cartofi 13,179 kg 26,35

9 Morcovi, pătrunjel, păstârnac 1,682 kg 8,42

10 Ceapă uscată 2,524 kg 4,53

11 Varză murată și alte murături 3,084 kg 27,75

12 Bulion 0,841 kg 10,12

13 Conserve de legume 0,561 kg 9,96

14 Mere 3,084 kg 11,69

15 Citrice, fructe meridionale 0,561 kg 5.49

17 Carne de bovine 0,701 kg 21,12

18 Carne de porcine 2,524 kg 47,93

19 Carne de pasăre 2,804 kg 52,40

20 Carne de oaie și alte feluri de carne 0,421 kg 17.99

21 Preparate din carne 2,524 kg 90,83

22 Pește proaspăt și congelat 0,841 kg 19,72

23 Lapte proaspăt 14,861 l 66,13

24 Lapte bătut, iaurt 0,701 l 6,97

25 Telemea de vacă 1,122 kg 28,81

26 Telemea de oaie 0,701 kg 26,25

27 Brânză proaspătă și smântână 0,981 kg 16,24

28 Ouă 42 bucăți 30.66

29 Untură 0,701 kg 9,79

30 Ulei comestibil 2,804 l 16.17

31 Margarină 0,561 kg 5,99

32 Zahăr 2,804 kg 9,95

33 Ciocolată, bomboane 0,140 kg 5.02

34 Băuturi nealcoolice 2,383 l 4,74

35 TOTAL 795,194
 5. Perspective ale potențialului agricol în România

Producţiile obţinute la principalele culturi, în anul 2015, au fost distribuite

astfel:
 -73,3% din producţia totală de grâu în şapte State Membre (FR, DE, UK, PL, RO,
IT, ES);
 -80,6% din producţia totală de porumb boabe în şapte State Membre (FR, RO, IT,
HU, ES, DE, PL);
 -89,9% din producţia totală de floarea soarelui în cinci State Membre (RO, BG,
HU, FR, ES);
 -85,2% din producţia totală de rapiţă în şapte State Membre (FR, DE, PL, UK,
CZ, RO, DK);
 -88,1% din producţia totală de soia boabe în cinci State Membre (IT, FR, RO, HR,
HU);
 -79,7% din producţia totală de cartofi în şapte State Membre (DE, PL, FR, NL,
UK, BE, RO)
 Spre deosebire de UE, unde aproximativ 40% dintre fermieri nu sunt pregătiți
profesional, în România aceștia lucrează aproape trei sferturi din suprafata
agricola utilizata.
 competitivitatea în raport cu țările europene este redusă și din cauza nivelului de
educație slab
 este nevoie să crească ponderea agricultorilor cu un nivel de educație mai ridicat
decât cel prezent
 Din punct de vedere al terenului agricol, al apei și al resurselor umane, România
este una dintre cele mai bine dotate țări din cadrul UE. Aproximativ 45,44% din
populaţia din România locuieşte în mediul rural, comparativ cu aproximativ
23,6% în UE-27
 Aproximativ 30% din populaţie este angajată în agricultură, comparativ cu
aproximativ 2% în vechile state membre (UE-15) şi 3-14% în noile state membre
(UE-8).
 Deși potențialul este considerabil, randamentele medii din agricultura românească
sunt modeste din cauza utilizării ineficiente a factorilor de producție
 pentru grâul obişnuit, 2,6 tone/ha, comparativ cu 6,1, pentru porumb, 3,2 tone/ha,
comparativ cu 8,7 şi pentru seminţe oleaginoase 1,3 tone/ha, comparativ cu 2,4
(comparativ cu UE)
 Pentru a avea o producție de cereale profitabilă sunt necesare suprafețe mari de
teren (de aici rezultând ponderea mare a EA de peste 100 de ha, dintre care multe
sunt peste 5000 ha). Însă, fermierii mici din România, care dețin mai puțin de
10ha cultivă cereale ca strategie de subzistență, acest lucru fiind un alt motiv ce
determină randamente medii scăzute.
 În cadrul economiei naționale industria alimentară este un sector de producție
important, iar succesul ei depinde de performanța și de capacitatea raselor de
animale de a furniza materia primă necesară. România deține o mare diversitate de
rase – peste 100 de rase de bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine, păsări, albine
şi viermi de mătase. Multe din aceste rase, în prezent, au scăzut ca importanţă
economică, iar fără programe de intervenţie pentru protecţia lor, sunt ameninţate
cu dispariţia.
 Dat fiind faptul că cererea alimentară la nivel mondial crește tot mai mult, datorită
creșterii populației, producătorii din Uniunea Europeană, implicit cei din România
se pot orienta spre valorificarea acestei cereri.
 România se află în situația în care trebuie să adopte o poziție strategică privind
provocările și oportunitățile privind centrarea agriculturii pe exporturi și pe
produse cu o valoare adăugată mare.