UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”GRIGORE T.

POPA”
Facultatea de Medicină
Specializarea: Asistență Medicală Generală
Disciplina: Diabet și boli metabolice

FACTORII DE RISC
CARDIOVASCULAR ÎN DIABETUL
ZAHARAT
Coordonator,
Șef lucrări dr.Eosefina Gina Botnariu
Candidat,
Cristina-Elena Pîrlog

2017
 INTRODUCERE
PARTE GENERALĂ
CAPITOLUL 3.ROLUL ASISTENTEI
CAPITOLUL 1 DIABETUL -NOȚIUNI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
TEORETICE PACIENŢILOR CU DIABET ZAHARAT
1.1 Definiție
1.2. Etiopatogenie
1.3. Clasificare PARTEA PERSONALĂ
1.4.Tablou clinic
1.5. Diagnostic clinic. Diagnostic CAPITOLUL 4 STUDIUL STATISTIC
diferențial. 4.1. Scopul studiului
1.6.Tratament 4.2. Material și metodă
Cuprins 1.7.Complicațiile.Complicații
acute.Complicații cronice.
4.3.Rezultate și concluzii

1.8.Evoluție și prognostic CONCLUZII

CAPITOLUL 2. FACTORII DE RISC BIBLIOGRAFIE

CARDIOVASCULAR ÎN DIABETUL
ZAHARAT
2.1. Fumatul
2.2. Hipertensiunea arterală
2.3 Obezitatea
2.4 Dislipidemia
2.5. Hiperglicemia
2.6. Microalbuminuria
  Diabetul zaharat (DZ) este un sindrom heterogen din punct de
vedere clinic și etiopatogenic, caracterizat prin hiperglicemie
însoțită sau nu de semne clinice, produs datorită alterarii
secreției de insulină sau perturbării acțiunii sale.
 Clasificarea actualǎ, dupǎ O.M.S.,
• diabet zaharat tip I, insulidependent sau insulino-
necesitant care reprezintǎ 20% din totalul cazurilor de
diabet
• diabet zaharat tip II, insulinoindependent sau
noninsulino-necesitant care reprezintǎ 80% din cazuri
NOȚIUNI  Tratamentul are ca scop menţinerea glicemiei în limitele
normale şi reducerea riscului apariţiilor complicaţiilor.
TEORETICE • Insulina este singurul medicament care poate trata
diabetul zaharat de tip 1, iar cantitatea şi tipul de insulina
pe care pacientul trebuie să le ia sunt stabilite de medicul
diabetolog. Insulina se poate administra prin injecţii sau
prin intermediul unei pompe cu insulină.
• În diabetul zaharat de tip 2, chiar dacă teoretic pacienţii
nu sunt „dependenţi de insulina”, aceasta poate ajunge să
fie prescrisă de medic în unele cazuri sau dacă boala este
avansată. Pacientul va avea un tratament medicamentos şi
multe indicaţii pentru stilul de viaţă, mişcare şi
  Sindromul metabolic este o agregare de factori de
risc de origine metabolică interdependente, care
par să promoveze în mod direct dezvoltarea bolilor
cardiovasculare aterosclerotice.
 Cei trei factori de risc majori: hipertensiunea
arterială, hipercolesterolemia, şi fumatul sunt
FACTORII DE RISC factori care pot fi modificaţi şi influenţaţi.
CARDIOVASCULAR  Scăderea HDL colesterol este de asemenea un
factor predictiv pentru boala coronariană.
ÎN DIABETUL  Sexul masculin şi tipul A de personalitate, vârsta
ZAHARAT peste 40 de ani, obezitatea şi predispoziţia familială
sunt tot factori predispozanţi pentru această boală.
 Prevalența dislipidemiei, hipertensiunii şi a
obezităţii este foarte mare la diabetici faţă de
nediabetici.
 Fumatul este întâlnit mai frecvent la nediabetici
  Studiul este unul prospectiv, folosind datele din
compartimentul de Diabet zaharat, nutriție și boli
metabolice a Spitalului Municipal de Urgență Pașcani.
 Studiul s- a desfășurat în Cabinetul de Medicină de Familie
P.R. din Pașcani, jud.Iași care are o populație înscrisă de
1163 de persoane cu vârste între 0 - 89 ani, asiguraţi și
neasiguraţi. Populația țintă a studiului a fost reprezentată de
PARTEA subiecții de ambele sexe, cu vârsta cuprinsă între 35-89 ani.

PERSONALĂ  Prelucrarea datelor s-a făcut statistic și s-au calculat diverși

parametri. Rezultatele s-au introdus în tabele Excel și s-au
efectuat reprezentări grafice.

Criteriile urmărite: vârsta, sexul; ocupația și nivelul de trai al pacientului; greutatea și

înălțimea, pentru a calcula indicele de masă corporală (IMC); vârsta de debut a diabetului
zaharat; tipul de diabet zaharat; tensiunea arterială sistolică și diastolică, HTA; dislipidemie;
glicemia à jeun crescută (alterată) ≥ 100 mg/dlhemoglobina glicată; fumatul; consumul de
alcool; sedentarism; regimul alimentar.
 fără afecțiuni 330

alte afecțiuni 111

hipercolesterolemie 180
Incidența
pacienților cu alte boli cardiovasculare 231

diabet HTA 257

diabet zaharat 54
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
 20

18

16

Repartiția 14

pacienților cu
12

10
19
diabet zaharat pe 8

grupe de vârstă 6
11
9 9
4
6
2

35 - 45 ani 46 - 55 ani 56 - 65 ani 66 - 75 ani 76 - 89 ani

 43%
Repartiția
pacienților cu 57%
diabet zaharat
după sex
feminin masculin
 25

20

Repartiția 15

25
pacienților cu diabet
zaharat în funcție de 10
17
nivelul de trai 12
5

inferior mediu ridicat

 20

18

16

14

Repartiția 12

10 20
pacienților cu 8

11
diabet zaharat 6

4
10
7 6
după ocupație 2

șomer pensionar bugetar angajat la liber

privat profesionist
 18

16

Repartiția pacienților 14

cu diabet zaharat 12

10
18
după indicele de 8

masă corporală 6
9
11
4 8
5
2 3
0

≤ 18,49 18,50 - 25 - 29,99 30 - 34,99 35 - 39,99 ≥ 40

24,99
 40,74% 25,93%

33,33%

normoponderal supraponderal
Repartiția obezitate

pacienților cu 20

18

diabet zaharat 16

14
7

după greutate 12

10
5 8 2
8
5 0
6
3
4
0 6 7
2 3 4 4
0 0 0
35 - 45 ani 46 - 55 ani 56 - 65 ani 66 - 75 ani 76 - 89 ani

normoponderal supraponderal obezitate

 20

18

16

14

Repartiția 12

20
pacienților cu 10

8 15
diabet zaharat 6

după vârsta de 4 8
4 5
debut a diabetului 2
2
0

< 20 ani 21 - 30 31-40 41 - 50 51 - 60 > 61 ani

ani ani ani ani
 22, 22%

Repartiția 77, 78%

pacienților cu
diabet zaharat după
tipul de diabet
tip I tip II
 44,44%
55,56%

Repartiția pacienților
TA normală HTA
cu diabet zaharat în
funcție de valoarea
tensiunii arteriale
35

30
11
25

20

15 19
10
20
5 4
0

feminin masculin
TA normală HTA
 20,37%

79,63%

Repartiția da nu
pacienților cu
diabet zaharat în 45

funcție de valorile 40

35 23
dislipidemiilor 30

25

20

15
20
10 8
5 3
0

dislipidemie DA dislipidemie NU
feminin masculin
 30

25

20

15
24 30
10

Repartiția 0

pacienților cu normală alterată

diabet zaharat în 14 13

funcție valorile 12

10

glicemiei à jeun 8
6
7
6
7
6
6
4
3
4
2
2
0
0

35 - 45 ani 46 - 55 ani 56 - 65 ani 66 - 75 ani 76 - 89 ani

glicemia a jeun normală glicemia a jeun alterată

 fumat alcool
54 46 31%
28%
% %

41%
da nu ocazional
da nu
Stil de viață regim alimentar
sedentarism 33
37
% 28% 54%
%

30
% 18%
da nu parțial da nu parțial
  Prevalența diabetului zaharat diferă semnificativ în funcţie de populaţia
studiată, vârstă, sex, statutul socio-economic şi stilul de viaţă.
 Prevalența sindromului metabolic evoluează paralel cu: obezitatatea,
înaintarea în vârstă, în prezenţa diabetului zaharat și a hipertensiunii
arteriale
 Factori care pot fi modificaţi şi influenţaţi:hipertensiunea arterială,
hipercolesterolemia, şi fumatul
 Factori nemodificabili, importanţi în determinarea riscului cardiovascular:
sexul şi vârsta
Concluzii  Scăderea HDL colesterol este de asemenea un factor predictiv pentru
boala coronariană.
 Prevalența dislipidemiei și hipertensiunii este foarte mare la pacienții
diabetici din studiul de față. Aceşti factori pot fi prezenţi cu câteva decade
înaintea apariţiei diabetului zaharat manifest clinic
 Diabetul zaharat (DZ) şi hipertensiune arterială (HTA) sunt două afecţiuni
profund intercorelate, care acţionează sinergic în producerea bolilor
cardiovasculare şi apariţiei complicaţiilor tipice la nivel renal si ocular.
  Rolul asistentei medicale este important în reducerea riscului afectării
cardiovasculare la diabetici ce se poate realiza printr-un complex de
intervenții terapeutice și a factorilor de risc.
 Asistenta medicală este implicată în analiza și interpretarea datelor care
induc diagnosticul de nursing și care ajută la planificarea îngrijirilor
 Menținerea unei greutăți corporale ideale și efectuarea regulată a
exercițiului fizic poate diminua insulinorezistența și implicit ameliorează
metabolismul lipidic. Persoanele ce asociază diabet zaharat și
Concluzii hipertensune arterială necesită o permanentă monitorizare în asistența
medicală, un tratament non-farmacologic și medicamentos adecvat.
 Educatia terapeutică a pacientului face parte integrantă din
managementul diabetului zaharat. Procesul educaţional se desfăşoară
continuu, sub diferite forme şi este absolut necesar pentru obţinerea unui
bun control metabolic şi ameliorarea calităţii vieţii. Scopul acestui efort
este acela de a ajuta persoana cu diabet să se adapteze cât mai bine la
noua sa condiţie de viaţă şi de a împiedica apariţia complicaţiillor.