PROTEZA TOTALĂ

7. ŞABLOANE DE OCLUZIE

Definitie :
= constituie piese intermediare, ajutatoare
confectionate in laborator, care reproduc
aproximativ baza viitoarei proteze si schiteaza
arcadele artificiale ca forma si dimensiune.
ŞABLOANE DE OCLUZIE
ROLUL SABLOANELOR

CLINIC :
 determinarea curburii vestibulare
 determinarea direcţiei şi nivelului planului de
orientare ocluzală
 stabilirea dimensiunii veticale a etajului inferior
 determinarea D.V.O.
 determinarea relaţiei centrice
 trasarea unor repere în vederea montării
dinţilor.
TEHNIC:
 permanentizarea relaţiei intermaxilare prin
montarea în simulatoare ale A.D.M.

 montarea arcadelor artificiale.

ELEMENTE COMPONENTE

A. baza sablonului;

B. bordura de ocluzie
sau valul de ocluzie.
A. BAZA SABLONULUI

Trebuie sa respecte Materiale utilizate:

urmatoarele reguli :  placa baza sau
 sa se adapteze perfect pe  placi de ceara roz
model;
 sa aiba o perfecta
stabilitate;
 marginile sa reproduca
zonele de succiune;
 baza sablonului se
obtine din materiale
identice cu cele din care
se confectioneaza
portamprenta individuala.
B. BORDURA DE OCLUZIE

Dimensiunile bordurilor de Materiale utilizate:

ocluzie:  stents
 Zona frontala:  mase plastice de diferite
Inaltime = 10 mm tipuri
Latime V-O = 8mm  ceară:
 Zona laterala: - pre-fabricate
Inaltime = 6 mm - realizate in conformator
Latime V-O = 8mm special
Limita distala a bordurilor de - din placi de cera roz
ocluzie: la 1,5 cm anterior de prin formarea unui rulou
limita distala a tuberozitate si
tuberculul piriform.
BORDURILE (VALURILE) DE OCLUZIE
 9.DETERMINAREA RELATIEI
INTERMAXILARE (RIM)
In vederea determinarii, inregistrarii si transmiterii relatiilor
intermaxilare din cabinet spre laboratorul de tehnica dentara,
sabloanele de ocluzie sunt utilizate astfel:

 De catre medicul stomatolog, in cabinet, in vederea

determinarii si inregistrarii relatiei centrice si a inaltimii verticale
de ocluzie, precum si a unei serii de repere morfologice necesare
alegerii si montarii arcadelor artificiale.

 De catre tehnicianul dentar pentru fixarea modelelor in

simulator si pentru a prelua si transpune pe modelul de lucru a
unor repere necesar in vederea alegeri si montarii arcadelor
artificiale.
DETERMINAREA RELATIEI INTERMAXILARE (RIM)

La pacientul dentat, putem obtine RIM prin:

 contactele stabilite intre arcade in pozitia de
intercuspidare maxima (PIM), cu condilii mandibulari
aflati in relatie centrica la nivelul cavitatii glenoide
(RC)
La pacientul edentat total pt a obtine RIM in absenta
oricaror contacte dentare, trebuie sa pozitionam condilii
in RC deoarece:
 RC = singura pozitie cranio-mandibulara
independenta de prezenta dintilor, se mentine la
edentatul total, constanta de-a lungul vietii!! (vezi
Anul I Morfologia dintilor)
 Obtinem o pozitie de echilibru muscular la muschii
mobilizatori ai mandibulei.
IN ETAPA CLINICA DE DETERMINARE, SI INREGISTRARE A
RELATIILOR INTERMAXILARE, MEDICUL PARCURGE URMATOARELE
FAZE DE LUCRU:

1. Verificarea sabloanelor de ocluzie pe model si in cavitatea orala

2. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior,in zona

frontala

3. Determinarea directiei si nivelului planului de orientare ocluzala in

regiunea frontala si laterala

4. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.)

5. Determinarea relatiei centrice

6. Trasare la nivelul suprafetei vestibulare a bordurii frontale

maxilare a reperelor necesare alegerii si montarii dintilor artificiali
1. VERIFICAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE PE MODEL
SI IN CAVITATEA ORALA
Verificarea stabilitatii sabloanelor la nivelul modelului si respectiv la nivelul
cavitatii orale se realizeaza prin exercitarea de presiuni alternative (stinga
– dreapta) la nivelul bordurilor de ocluzie in zonele laterale.
2.DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A SABLONULUI
SUPERIOR
 Curbura vestibulara a bordurii de ocluzie a sablonului maxilar, reprezinta
cel mai important reper utilizat de catre tehnicianul dentar in
pozitionarea fetei vestibulare ale dintilor grupului frontal maxilar.

 Pozitionarea corecta a fetei vestibulare a dintilor este deosebit de

importanta in refacerea plenitudinii buzelor si obrajilor ( functia estetica)
datorita suportului pe care il ofera atit arcadele naturale cit si cel
artificiale partilor moi periorale.

 Se adauga sau elimina ceara de la nivelul fetei vestibulare a bordurii de

ocluzie frontale maxilare pina cind se obtine o refacerea armonioasa a
fizionomiei regiunii. Se urmareste refacerea plenitudinii buzelor cu
creerea de conditii de vizibilitate normala a mucoasei labiale, atenuarea
sau stergerea santurilor nazo-labiale si mentonier, proeminenta buzei
superioare fata de buza inferioare in norma laterala.

 In general, datorita atrofiei centripete maxilare, bordura de ocluzie

maxilara, in zona frontala, este situata in vestibulo-pozitie fata de virful
crestei.
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A BORDURILOR DE
OCLUZIE
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A BORDURILOR DE
OCLUZIE

Este importanta pentru montarea dinţilor frontali unde

primeaza aspectul estetic si fonetic
 Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul
protetic:
-se face analiza estetica din profil:se adauga ceara
sau se indeparteaza din curbura Vestibulara astfel incat
sa exista un profil corect al buzei superioare
-marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm
sub marginea buzei superioare
 Sablonul mandibular in functie de cel maxilar
-curbura V = un raport corect al buzelor
-inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la
nivelul marginii buzei inferioare
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A BORDURILOR DE
OCLUZIE
3. DETERMINAREA DIRECTIEI SI NIVELULUI PLANULUI
DE ORIENTARE OCLUZALA IN REGIUNEA FRONTALA SI
LATERALA
Locul de intâlnire a celor doua suprafete (maxilara si mandibulara)
libere ale bordurilor de ocluzie, reprezinta planul de orientare
ocluzala, unde vor fi plasate marginile incizale ale dintilor frontali
superiori si fetele ocluzale ale dintior laterali .
Planul de orientare ocluzala rezulta in urma reducerii sinuozitatiilor
si curburilor planului de ocluzie. El uneste marginile incizale ale
dintilor frontalilor maxilari cu virfurile disto-orale ale cuspizilor
molarilor secunzi maxilari.
o Directia:acest plan de orientare ocluzala este paralel cu planul
lui Camper (spina nazala anterioara si centrul conductelor
auditive externe) in zona laterala a bordurilor de
ocluzie.Nivelul:fiind plasat aproximativ la distanta egala intre
crestele edentate sau mai apropiat de creasta mai resorbita.

o In zona frontala maxilara, planul de orientare ocluzala este

orientat paralel cu linia bipupilara (Directia),iar Nivelul este reglat
la 2mm sub marginea libera a buzei superioare.
DIRECTIA PLANULUI DE ORIENTARE OCLUZALA IN ZONA FRONTALA
DIRECTIA PLANULUI DE ORIENTARE OCLUZALA IN ZONA LATERALA
PLANUL LUI CAMPER
PLANUL LUI CAMPER + SABLOANE DE OCLUZIE
PLANUL LUI CAMPER + PROTEZE TOTALE
 4. DIMENSIUNEA VERTICALA (A ETAJULUI
INFERIOR AL FIGURII) DE OCLUZIE (D.V.O.)

Def:
• Etajul inferior al feţei = distanta dintre cele 2
puncte limita (antropometrice): Nasion –
Gnathion,ale acestui etaj.
Este o valoarea foarte variabila,din timpul
miscarilor mandibulei,dar din multitudinea de
dimensiuni posibile, ne intereseaza (in
tratamentul protetic al edentatului total
bimaxilar):
D.V.R.- dimensiunea verticala de repaus
D.V.O.- dimensiunea verticala de ocluzie
 D.V.O
Dimensiunea verticala a etajului
inferior al figurii este data de
contactul in supfafata a fetelor
libere (ocluzale) ale bordurilor de
ocluzie maxilara si mandibulara.
• Medicul adauga sau reduce din
bordura de ocluzie inferioara pentru
a aduce mandibula la o anumita
distanta de maxilar.
• Aceasta pozitie a mandibulei
pacientului edentat total, fata de
maxilar, trebuie sa fie identica cu cea
detinuta de pacient in perioada
dentata, respectiv cu pozitia
mandibulei in ocluzie de
intercuspidare maxima.
D.V.R. – SPATIU DE INOVLUZIE FIZIOLOGICA = D.V.O
D.V.R
Dimensiunea verticala a etajului
inferior a figurii in pozitia de
repaus a mandibulei.
• Pozitia de repaus a
mandibulei:aceea pozitie a
mandibulei fata de maxilar in care se
stabileste un echilibru de tonicitate
intre grupele musculare ridicatoare si
coboritoare ale mandibulei, cu
aparitia unui spatiu liber intre fetele
ocluzale ale arcadelor antagoniste,
denumit spatiu de inocluzie
fiziologica (acest spatiu este de 2-
4mm in regiune premolarilor si
descreste spre distal).
• Pozitia de postura a mandibulei este
independenta de prezenta sau
absenta dintilor la nivelul maxilarelor
DIMENSIUNEA VERTICALA (A ETAJULUI INFERIOR AL
FIGURII) DE OCLUZIE (D.V.O.)

Aceasta dimensiune optima a etajului inferior al

figurii este dorita in practica deoarece :
- reface aspectul estetic, echilibrat al figurii
- asigura contractii musculare in limite
fiziologice
- creeaza senzatia de confort pacientului,
ducind la o integrare morfo-functionala rapida a
protezei
- asigura conditii de functionalitate optima a
protezelor si succes a tratamantului
 METODE DE DETERMINARE A D.V.O LA UN
PACIENT EDENTAT
Aceasta pozitie a mandibulei fata de maxilar, pozitia care determina dimensiunea verticala de ocluzie a
pacientului, se stabileste cu dificultate cu ajutorul mai multor metode cu implicatii mai mult sau mai putin
subiective .

1. Scaderea valorii spatiului de inocluzie fiziologica ( 2-4 mm) din D.V.R

!! presupune determinarea in prealabil a D.V.R., prin diferite metode(
antropometric,functional,electromiografic)

2. Testul fonetic Silverman:

*asociat cu un test fonetic pentru determinarea D.V.R, prin pronuntarea fonemului ‘M’ (pt.
verificare datelor obtinute)

- utilizeaza spatiul minim de vorbire (!!! a nu se confunda cu spatiul de inocluzie fiziologica)

-pronuntarea fonemei “S” se stabileste spatiul minim de vorbire (1mm) intre arcada mandibulara
si cea maxilara, in regiunea frontala

3. Testul Ismail:
*dupa determinarea D.V.R. ( control pentru datele obtiunute)
- pe sablonul inferior,se plaseaza 3 piramide de ceara foarte moale, in loc de bordura de ocluzie
- pacientul efectueaza o deglutitie, piramidele de ceara se vor turti, devenind curespunzatoare
D.V.O

* Toate metodele descrise de determinare D.V.O presupune / asociaza o determinarea prealabila a

D.V.R
 METODE DE DETERMINARE D.V.R
(ETAPA NECESARA OBTINERII D.V.O)
1. Antropometric
-distanta dintre comisura buzei- unghiul
extern al ochiului = distanta subnazal-gnathion
- numarul de aur 5/3
2. Functional
- dupa pronuntarea fonemului “M”
- dupa deglutitie
- aspectul distrat, impasibil al pacientului
3. Electromiografic
- in pozitia de repaus a mandibulei, se
inregistreaza un minim de activitate electrica a
muschilor masticatori
CONDITII NECESARE DETERMINARII D.V.R.

- pacientul va sta in fotoliu drept, cu capul

nesprijinit
- sa fie linistit, relaxat
- combaterea tendintei de propulsie
- nu va purta protezele vechi ( eliminarea
reflexelor eronate)
- se va determina D.V.R. doar cu sablonul
superior in gura ( eliminarea tendintei de
indepartare a borduriilor)
 D.V.O

REDUS CORECT SUPRADIMENSIONAT

 Semne de supraevaluare
a D.V.O
- vizibilitatea exagerata a
dintiilor, competenta
labiala cu efort

- facies crispat insotit de

“ zgmomot de
castagnete”

- tendinta pacientului de a
strange dintii

- oboseala permanenta a
musculaturii
Semne de subevaluare a
D.V.O.
- accentuarea santurilor
periorale cu aparitia
frecventa de perleche la
nivelul comisurii bucale

- vizibilitate redusa a
rosul buzelor

- aspect imbatranit

- oboseala musculara in
masticatie
5. DETERMINAREA RELATIEI CENTRICE
RC =
Un raport mandibulo-cranian, in care condilii
mandibulari sunt situati in pozitia cea mai inalta
(superioara), posterioara si nefortata in cavitatea
glenoida, cu discul articular interpus intre cele 2
suprafate articulare.
- O pozitie reproductibila, constanta de-a lungul
vietii
- Independenta de prezenta / absenta dintilor
*Indiferent de tehnica prin care se determina dimensiunea
verticala de ocluzie, mandibula, trebuie sa fie in relatie centrica
la nivel articular !
PREGATIREA PACIENTULUI IN VEDEREA DETERMINARII
R.C

• Pacientul sa fie relaxat, destins

• Stergerea rexlexelor eronate, prin nepurtarea
protezelor vechi cu cel putin 2 zile inainte
• Inlaturarea tendintei de propulsare a
mandibulei prin exercitii efectuate in prealabil
• Miscari repetate de inchidere – deschidere a
gurii, imediat inaintea determinarii
 METODE DE DETERMINARE A R.C.
1.Ghidarea unimanuala:
- pacient relaxat,asezat in fotoliu dentar, la 45 de grade, capul
sustinut
- medicul cu mana dreapta: index si medius asezat de a lungul
marginii bazilare, police pe menton,respectiv suprafata vestibulara a
incisiviilor inferior
- miscari repetate de inchidere-deschidere (2-2,5 cm= rotatie
pura)
- medicul conduce mandibula in inchidere, pana la D.V.O(stabilit
in prealabil)

2.Ghidarea bimanuala:
- pacient in decubit dorsal, cu capul in usoara hiperextensie
- medicul asezat in spatele pecientului, cu mainile de fiecare parte a
fetei, policele pe menton iar celelalte degete repartizate pe marginea
bazilara a mandibulei
- Medicul conduce mandibula in inchidere, pana la D.V.O
METODE AJUTATOARE IN CONDUCEREA UNIMANUALA A
MANDIBULEI (IN R.C.)

1. Homotropia linguo-mandibulara:
- indreptarea varfului limbii catre posterior(bila de ceara)
2. Memoria tisulara:
- cu oglinda se atinge usor valul palatin
3. Deglutitia
- pacientul inghite o cantitate mica de apa
4. Reflexul molar:
- degetul medicului intre sabloane, in dreptul molarului 1
5. Memoria ocluzala:
- cate un molar bilateral pe val de ocluzie
6. Oboseala pterigoidienilor externi:
- propulsia exagerata a mandibulei timp de 60 sec
7. Momentul psihologic:
- pacientul “ sa aduca maxilarul superior inainte”
 * INREGISTRARI GRAFICE A R.C.

1.Inregistrari extraorale(mai vechi):

- placuta situata in afara gurii, atasata la
sablonul inferior in zona frontala, acoperita cu
ceara colorata
- ac inscriitor, extraoral,atasat sablonului
superior
- contactul dintre ac si placuta se face in D.V.O.,
stabilit in prealabil
- pacientul executa miscari de propulsie si
lateralitate
- unghi gotic cu deschidere posterioare, varful
unghiului corespunde cu pozitia R.C
2. Inregistrari intraorale:
- acul inscriitor si placuta se fie in centrul bazei
sabloanelor, pt stabilitatea
- placuta, cu un strat subtire de ceara albastra,se
monteaza, deobicei, pe sablonul inferior
- acul inscriitor se ataseaza la baza sablonului
superior
- pacientul executa miscariile de propulsie si
lateralitate cu cele doua dispozitive aflate in contact
- dupa conturarea unghiului gotic, in afara cavitatii
orale, pe placuta se fixeaza un dist ce are in centru un
orificiu(corespunzator vf unghiului gotic)
- reintrodus in cavitatea orala, pacientul repeta
miscariile pana de acul intra in orificiul placutei, moment
in care se solidarizeaza ansamblul.
INREGISTRARI INTRAORALE
INREGISTRARI INTRAORALE
SOLIDARIZAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE
!!Sabloanele de ocluzie se solidarizeara in R.C.
corespunzator D.V.O
Tehnica:
- aplicarea de agrafe (două lateral, una
paramedian)
- lipirea şabloanelor prin plastifierea benzii de
ceara
• In practica:
Cel mai frecvent = ambele combinat: se plastifiaza
bordura inferioara, se conduce mandibula in RC,
se aplica agrafele suplimentar.
SOLIDARIZAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE
 6. TRASARE LA NIVELUL SUPRAFETEI VESTIBULARE A BORDURII
FRONTALE MAXILARE A REPERELOR NECESARE ALEGERII SI
MONTARII DINTILOR ARTIFICIALI

La nivelul suprafetei vestibulare a bordurii frontale maxilare, se traseaza

prin linii, repere importante, in ceea ce priveste alegerea si montarea
dintilor artificiali :

- Linia mediana : in functie de axa de simetrie a figurii sau frenul buzei

superioare
- Linia caninilor : reprezinta locul unde tehnicianul va monta varful
caninilor superiori. Se traseaza o dreapta verticala tangenta la unghiul
extern al aripioarei nazale. In zimbet usor comisura labiala se plaseaza
usor distal fata de canin.
- Linia surasului : reprezentat de o linie orizontal paralela la planul de
orientare ocluzala in zona frontala maxilara, indica zona de vizibilitate
maxima a dintilor in timpul surisului. Cu 1-2mm mai sus, ascuns de buza
superioara, tehnicianul va monta coletul dintilor artificiali. La marea
majoritate a pacientilor dentati coletul dintilor naturali nu este vizibil in
timpul surasului.

* Aceste repere se transpun in laborator,pe soclul modelului!

REPERE TRASATE PE SABLON
IMPORTANTA LINIILOR DE REPER
IMPORTANTA LINIILOR DE REPER
Sabloanele de ocluzie sunt insotite de fisa de laborator pe care medicul
stomatolog consemneaza urmatoarele indicatii legate de realizarea
protezei totale :

- Culoarea dintilor artificiali

- Forma dintilor artificiali

- Relieful dintilor artificiali

- Materialul din care sunt realizati dintii artificiali

- Gradul de supraacoperire (in mm.) al dintilor artificiali in zona frontala

- Artificile de montare sau estetice necesare pentru mascarea aspectului

artificial al protezelor totale (montari atipice a unor dinti, modificari de
culoare a 1-2 dinti, modificari de forma a1-2 dinti, aplicarea de obturatii
metalice sau acoperirea cu proteze unitare nefizionomice sau partial
fizionomice)
ALEGEREA FORMEI DINTIILOR ARTIFICIALI
 DATELE OFERITE LABORATORULUI DE TEHNICA
DENTARA
PRIN UTILIZAREA ANSAMBLULUI MODELE FUNCTIONALE / SABLOANE :

relatia verticala intre sabloane -

corespondentul dimensiunii verticale de ocluzie
a pacientului;
relatia orizontala a sabloanelor in relatie
centrica;
planul de orientare protetica;
curbura vestibulara a bordurii maxilare;
repere necesare alegerii si montarii dintilor
artificiali
 *La aceste date se mai adauga indicatii
transmise laboratorului prin fisa de laborator,
care se refera la :

forma, marimea, cromatica, materialul

dintilor artificiali;
artificii de montare a dintilor;
rapoartele de ocluzie frontale;
relieful ocluzal si dimensiunea verticala de
ocluzie pentru dintii laterali.