Aplicaţie: Proces de policondensare într-un

reactor continuu cu agitare, în care amestecul de

reacţie este considerat macrofluid (fluid total
segregat).
Ipoteze:
 Policondensare ireversibilă (reactanţi în exces
sau component mic molecular îndepărtat din
mediul reacţional);
 Reactivităţi egale.
A. Ştefan, Gh. Juncu, S. Straja, Ingineria reacţiilor
chimice şi utilaje specifice. Reactoare de polimerizare,
Litografia Institutului Politehnic Bucureşti, 1987.
 În reactorul DC:

Concentraţia totală a x-merilor:


G (1, t )   Px (t )  m0 1  p 
x 1

1
Gradul de policondensare: mo kt
p 2
1
1  m0 kt
2
Fracţia de grupe funcţionale nereacţionate:

1 1
1 p  ; 
1 m k
1  m0 kt 0
2
1 2 t
1 p   ;p
1
t t  2  t  2
2
 2
 DC  1 p 
t  2
Concentraţia x-merilor:

Px t DC  m0 1  p 2
p x 1

Momentele distribuţiei:

0 Px DC  1  p  

1 Px DC  1
 1 p
2 Px DC 
1 p t

E t   e
1
Pentru reactorul R: t0

t0
În ipoteza de macrofluid:
 
2 1
t

    DC E (t )dt   e t0
dt
0 0
t  2 t0
2
2  2 
  e Ei t0

t0  t0 
   
t

Px   Px (t )DC E (t )dt   m0 1  p  p

2 x 1 1 t0
e dt
0 0
t0
2 1 2
2 

 1   
x 1 t 0
 Px  m0 e t0
e d
t0 0


0 Px    0 Px DC E t dt  
0

  t t 
 
1 Px    1 Px DC E t dt   1 e dt   e
1 t0 t0
1
0 0
t0
0
   t
1 p 1 
2 Px    2 Px DC E t dt   t0
e dt
0 0
1  p t0

 2 Px   1 
t

Gradul mediu numeric de polimerizare:

1 Px  1 1
xn   
0 Px  1  p 
Gradul mediu gravimetric de polimerizare:
 2 Px  t0
xw   1
1 Px  

Indicele mediu de polidispersie:

2
xw  t0  2  2 
D  1   e Ei 
t0

xn    t 0  t0 
 Exemplu numeric

Să se caracterizeze polimerul fabricat într-un

reactor continuu cu agitare în care are loc un
proces de policondensare.
Amestecul de reacţie se consideră în regim de
segregare totală.
Se cunosc:
k=0,2L/(mol·min)
m0=2mol/L; V=2m3; Dv,0=25L/min.