NEUROPSIHOLOGIE

CURS 2

NEURONUL. SINAPSA.
ARCUL REFLEX.
HIDROCEFALIE
 SISTEMUL NERVOS
SISTEMUL
NERVOS

S.N. CENTRAL S.N. PERIFERIC

MADUVA S.N. PERIFERIC

CREIERUL S.N. AUTONOM
SPINARII SOMATIC

S.N.A. S.N.A.
SIMPATIC PARASIMPATIC
NEURONUL
• Celula cu: nucleu,
membrana, citoplasma,
organite celulare
(mitocondrii, aparat Golgi,
reticul endoplasmic,
corpusculi Nissl)
• Specific: dendrite
(celulipete) si axon
(celulifug)
 PROPRIETATILE NEURONULUI
1. EXCITABILITATEA – proprietatea n. de a
raspunde la un stimul printr-un potential de
actiune.
2. CONDUCTIBILITATEA – proprietatea n. de a
propaga excitatia in lungul prelungirilor sale.
 POTENTIALUL DE ACTIUNE
• Un neuron este stimulat de catre un semnal
transmis intr-un anume loc de pe suprafata sa.
• Acesta genereaza schimbarea potentialului
membranei neuronale (prin pompa de sodiu si
potasiu – Na/K). Substante ca procaina si
cocaina diminueaza permeabilitatea
membranei la ionii de sodiu, deci nu permit ca
impulsul nervos sa treaca si sa ajunga la creier,
impiedicand astfel producerea senzatiei de
atingere si durere.
NEURONI
NEURONI
 TIPURI DE NEURONI
1. Neuroni senzoriali – transporta influxul
nervos de la periferie spre SNC (aferenti).
2. Neuroni motori – transmit influxul nervos de
la creier sau maduva la efectorii musculari
sau glandulari (eferenti).
3. Neuroni intercalari (de asociatie) – in
interiorul creierului sau maduvei.
TIPURI DE NEURONI
 TIPURI DE NEURONI
1. Neuroni unipolari – au o singura fibra nervoasa care
se extinde de la corpul celulei.
2. Neuronii bipolari – au o dendrita (aferenta) si un
axon (eferent).
3. Neuronii multipolari – predomina. Au un axon si
multiple dendrite. O celula spinala motoare, ale
carei dendrite sunt moderate ca nr. si extindere, are
circa 10 000 de contacte – 2000 pe corpul celular si
8000 pe dendrite. Arborizatia dendritica a unei
celule Purkinje din cerebel primeste aprox. 150 000
de contacte.
TIPURI DE NEURONI
NEURONI MULTIPOLARI
NEURONI BIPOLARI
NEURONI UNIPOLARI
 CELULELE NEVROGLIALE
(sunt de 10 – 50 de ori mai numeroase decat neuronii)

• Astrocitele – cele mai numeroase (si

enigmatice!) celule gliale; fac parte din bariera
hemato-encefalica.
• Oligodendrocitele – rol important in formarea
mielinei (celule Schwann).
• Ependimul – celule epiteliale ce tapeteaza
ventriculii cerebrali.
NEVROGLIA
NEVROGLIA
MIELINA
MIELINA
• Transmiterea impulsului
prin fibrele mielinizate
se face saltator, intre
strangulatiile Ranvier,
castigand astfel in viteza
(3 – 320 km/ora).
• Scleroza multipla!
 ROLUL CELULELOR GLIALE
• Sustinere;
• Bariera hemato – encefalica;
• Protectie (izolare – mielina);
• Cresterea vitezei de conducere (Ranvier);
• Nutritie;
• Cicatrizare – regenerare (!).
 LEGEA TOT-SAU-NIMIC
• Potentialul de actiune apare doar daca
intensitatea stimulului depaseste un anumit
nivel PRAG. Raspunsul declansat are
intensitate maxima
• Neuronul activat nu mai raspunde la actiunea
altor stimuli cateva miimi de secunda
(LATENTA).
NEURONII “ OGLINDA”
 NEURONII “OGLINDA””
• Studii pe maimuta (macac) si mai recent pe om:
- neuronii oglinda se activeaza cand maimuta
(omul) efectueaza o anumita actiune sau CAND
OBSERVA O ACTIUNE SIMILARA). Deci noi
invatam imitandu-i pe cei din jur. Acesti neuroni
sunt responsabili de comportamentul social, de
“contaminarea ‘’ emotionala (rasul e
molipsitor).
SINAPSA
SINAPSA
 SINAPSA
• La nivelul conexiunilor dintre neuroni –
sinapse – are loc o convertire a
semnalului de transmisie din forma
electrica in una chimica, prin intermediul
substantelor cu rol de neuromediatori
eliberate de neuroni.
SINAPSA
• Membrana presinaptica
• Membrana postsinaptica
• Fanta sinaptica
• Vezicule sinaptice
• Neurotransmitatori
• Molecule receptoare
 NEUROTRANSMITATORI
• Se cunosc peste 50 neurotransmitatori
• ACETILCOLINA (Ach) – are in general efect excitator;
are rol cheie in activitatea mnezica (scade in boala
Alzhheimer); se elibereaza la nivelul placilor
terminale neuromusculare (toxina botulinica
blocheaza receptorii).
• DOPAMINA – implicata in boala Parkinson (in minus)
dar si in schizofrenie (in plus). Este considerata
molecula placerii – placere erotica, buna dispozitie,
dorinta de senzatii tari! Nicotina, alcoolul si
sexualitatea cresc cantitatea de dopamina
 NEUROTRANSMITATORI
• NOREPINEFRINA (Noradrenalina) – mediator
al sist. nervos simpatic; cocaina si
amfetaminele ii prelungesc actiunea (efecte
psihostimulatoare), iar litiul accelereaza
absorbtia.
• SEROTONINA (5-HT) – sistemul serotoninic
ascendent joaca rolmajor in trairea fricii si
anxietatii; inhibitor al cailor de transmitere a
durerii in maduva; ajuta la controlul dispozitiei
psihice, posibil si la inducerea somnului.
 NEUROTRANSMITATORII
• GABA (acid gama-aminobutiric) – unul din
inhibitorii majori din sistemul nervos
• GLUTAMATUL – efect excitator. Exista cel putin
trei tipuri de receptori de glutamat, dintre care
receptorul NMDA cu rol deosebit in invatare si
memorare (la nivelul hipocampului)
• PEPTIDE – endorfine, substanta P, neuropeptide
Y, si altele
• PURINE – adenozina, ATP, altele.
• Dincolo de activitatea cerebrala declansata de
stimuli externi, exista si o activitate spontana
al carei scop nu se cunoaste. Este ca si cum
creierul s-ar afla in dialog cu sine insusi.
Studiile de laborator au conchis ca cel mai
mare consum de energie este solicitat de
activitatea spontana si nu de raspuns la
stimulii externi. Si mai curioasa este
constatarea ca cel mai mare numar de sinapse
este aparut spontan si nu ca urmare a
stimulilor externi.
E. M. Raichle, La Recherche, 2007
ARCUL REFLEX
 ARCUL REFLEX
• Una din cele mai simple modalitati de asociere
a neuronilor.
• REFLEXUL MIOTATIC (osteo-tendinos)
• REFLEXUL NOCICEPTIV – efectul de feed-back;
importanta mielinizarii fibrelor – duce la
cresterea vitezei de transmisie
ARCUL REFLEX