Sunteți pe pagina 1din 9

Cercetări de Marketing

în Relaţii Publice

CERCETĂRI CALITATIVE

Conf. univ. dr. Mihaela Constantinescu


Cercetarea calitativă versus
cercetarea cantitativă
CANTITATIVĂ CALITATIVĂ

Cuantificarea datelor şi generalizarea la Înţelegerea calitativă a fenomenului,


Obiectivul cercetării
nivelul populaţiei identificarea motivaţiilor

Numărul de
Mare Mic
participanţi
Rezultatele
Reprezentative statistic Reprezentativitatea nu este vizată
cercetării

Durata discuţiilor Mică Mare

Gradul de detaliere Mic Mare

Interacţiunea cu Limitată de formatul structurat al Interacţiune la nivel înalt pe baza


participanţii instrumentului de culegere a informaţiilor răspunsurilor anterioare

Interacţiune între Vizată de moderator, duce la obţinerea


Inexistentă, nedorită
participanţi unor informaţii suplimentare
Caracteristici ale cercetării calitative

1. Cercetătorul este interesat de înţelegerea şi explicarea


fenomenelor studiate şi de bogăţia informaţiilor culese

2. Presupune utilizarea unor metode şi tehnici care, în mod


trandiţional, sunt specifice investigaţiilor psihologice şi
sociologice

3. Cercetătorul are un rol activ în întregul proces de cercetare

4. Raportul cercetării prezintă o analiză de conţinut


(punându-se acceptul pe cuvintele folosite)
De ce/când facem cercetare calitativă?

1. Familiarizarea cercetătorului cu problema studiată sau cu


sectorul de activitate vizat

2. Explorarea motivaţiilor şi a atitudinilor consumatorilor, a


sistemului de valori al acestora

3. Înţelegerea comportamentului de cumpărare şi de


consum, precum şi a procesului decizional

4. Evaluarea eficienţei activităţilor de marketing, cu


precădere a celor promoţionale
Metode de cercetări calitative

1. Focus-grupul (discuţia de grup)


Tip de interviu personal realizat simultan în rândul unui număr
restrâns de persoane (8-12 participanţi); interviul se bazează
mai mult pe discuţia de grup, decât pe întrebări direcţionate.

2. Interviul în profunzime
Tip de interviu personal şi nestructurat ce presupune o discuţie
unu-la-unu între participant şi moderator (cercetător); poate fi
nedirijat sau semidirijat (cu ajutorul unui ghid de interviu).
Când se recomandă interviul în profunzime?

1. Când este necesară examinarea detaliată a


comportamentului individual (ex: etapele în procesul decizional
de cumpărare)

2. Când informaţiile vizate de cercetare sunt confidenţiale


sau cu o puternică încărcătură emoţională (ex: comportamentul
investiţional, atitudinea tinerilor referitoare la consumul de droguri)

3. Când sunt intervievaţi specialişti în legătură cu specificul


muncii lor (ex: identificarea activităţilor de marketing eficiente în
perioada de criză)
Focus-grup
Focus-grup
Focus-grup

S-ar putea să vă placă și