Universitatea ,,DUNĂREA DE JOS”

Facultatea de Ştiinţe Umaniste,Economice şi Inginereşti

COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI
POLITICI COMERCIALE
PROIECT

Student: Dana GRICENCO Coordonator:

Specializarea: Afaceri Internaţionale Lector univ. dr. ec. Ramona CĂLINICĂ
An: II

Cahul 2017
SUA
Drapelul Croaţiei e format din trei benzi
orizontale de dimensiuni egale în culorile pan-
slave roşu, alb şi albastru. În centru se află
Stema Croaţiei.
Tricolorul roşu-alb-albastru a fost folosit ca
steag al Croaţiei încă din 1848, simbolizând
culorile pan-slave. Când Croaţia făcea parte
din Iugoslavia, tricolorul ei era acelaşi, însă
avea o stea roşie cu cinci colţuri şi margini
galbene în locul stemei. Steaua a fost înlocuită
de stemă în mai 1990, la scurt timp după
primele alegeri libere. Steagul şi stema actuale
au fost adoptate pe 21 decembrie 1990, la
circa zece luni de la declararea
independenţei de Iugoslavia.
CROAŢIA - date sintetice
Capitala: Zagreb
Limba oficială: croată
Sistem politic: Republică
Suprafaţa: 56,594 km²
Populaţie: 4.190.700
Densitate: 75,8 loc/km²
PIB - Total: $100.006 miliarde
Pe cap de locuitor: $24.053 miliarde
Moneda: Kuna
Croaţia, oficial Republica Croaţia „este un stat al bunăstării democratice,
unitar și indivizibil” din Europa, situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice,
pe ţărmul Mării Adriatice. Capitala şi cel mai mare oraş al ţării este Zagreb.
Țara este împărţită în 20 de diviziuni administrative şi oraşul Zagreb.
Croaţia are un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Fondul Monetar
Internaţional clasifică Croaţia, din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare economică, în categoria economiilor emergente şi dezvoltate,
în timp ce în clasificarea Băncii Mondiale este inclusă în categoria
economilor cu nivel mare al veniturilor (peste 12.480 US $/locuitor).
Croaţia este membră a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a
Consiliului Europei, a NATO, a Organizaţiei Mondiale a Comerțului, a CEFTA
și membru-fondator a Uniunii pentru Mediterana. Ca participant activ la
forţele ONU de menţinere a păcii, Croaţia a contribuit cu trupe la misiunea
condusă de NATO în Afganistan şi a deţinut un loc nepermanent în
Consiliul de Securitate al ONU în 2008–2009.
Sectorul serviciilor domină economia Croaţiei, fiind urmat de industrie şi
agricultură. Statul controlează o parte din economie, având un nivel
substanţial al cheltuielilor guvernamentale. Uniunea Europeană este cel mai
important partener comercial al Croaţiei. Începând cu 2000, guvernul croat
a investit în infrastructură, mai ales în dezvoltarea infrastructurii de transport
situată pe traseele coridoarelor pan-europene.
Croaţia îşi asigură cea mai mare parte din necesarul energetic şi de
electricitate din surse interne, diferenţa fiind importată. Croaţia are un sistem
public de sănătate universal, precum şi un sistem educaţional care asigură
gratuitatea învăţământului primar şi gimnazial, susţinând cultura prin
numeroase instituţii publice şi prin investiţii corporatiste în mass-media şi
edituri.
Croaţia este o ţară cu importante contribuţii culturale, artistice, ştiinţifice şi în
domeniul sportului, la nivel mondial. Ea este totodată renumită pentru
gastronomia tradiţională şi calitatea vinurilor locale.
 Activităţile economice ce se desfăşoara în cadrul economiei
naţionale a Croaţiei se concretizează într-o gamă variată de bunuri şi
servicii. Evaluarea acestora sub aspect fizic şi valoric se realizează cu
ajutorul indicatorilor economici. În continuare urmează cei mai
importanţi indicatori economici:
 1.PIB TOTAL
PIB TOTAL
500
450
400
350
300
MLD $

250
200
150
100
50
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 60.26 69.59 82.39 78.46 78.09 81.36 79.69 78.9 90.98 92.48 94.24
România 202.2 247.1 271.4 254.4 254.2 270.6 277.9 288.5 405 420.2 441
Croaţia România
 2.PIB PE CAP DE LOCUITOR
PIB PE CAP DE LOCUITOR
25.000

20.000

15.000
MLD $

10.000

5.000

0.000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 13.400 15.500 18.300 17.500 17.400 18.400 18.100 17.800 21.500 21.900 22.400
România 9.100 11.100 12.200 11.600 11.600 12.600 13.000 14.400 20.300 21.100 22.300

Croaţia România
Deşi una din cele mai bogate republici ale Iugoslaviei, economia a suferit grav în timpul
războiului din 1991-1995 când producţia s-a prăbuşit şi ţara a ratat valurile de investiţii din
Europa Centrală şi de Est ce au urmat căderii Zidului Berlinului. Între anii 2000 şi 2007, cu toate
acestea, starea economică a Croaţiei începe să se îmbunătăţească încet, cu o creştere
moderată, dar contantă a PIB-ului între 4% şi 6%, pe fondul unei revigorări a turismului şi a
cheltuielilor de consum.
Inflaţia în aceeaşi perioadă a rămas blândă, iar moneda, kuna, stabilă. Cu toate acestea,
probleme dificile încă există, inclusiv o rată a şomajului îndărătnic de ridicată, un deficit
comercial în creştere şi o dezvoltare regională inegală. Statul îşi păstrează un rol important în
economie, iar eforturile de privatizare întâlnesc de multe ori un public rigid şi o rezistenţă
politică.
Potrivit experţilor Comisiei Europene, PIB-ul Croaţiei şi-a diminuat ritmul cu 1% în 2013, în
termeni absoluţi, marcând al cincilea an de recesiune economică.Această nouă scădere
de ritm a fost determinată de diminuarea, în continuare, a consumului privat şi a investiţiilor
productive. Cererea internă totală s-a redus cu 1,0% pe ansamblul anului 2013 (-3,3% în
2012), pe fondul scăderii ritmului tuturor componentelor acesteia, exceptând consumul
public. Consumul privat, după o scădere de 3% în 2012, a înregistrat o nouă reducere de
ritm în 2013, respectiv de 1,0%.Investiţiile productive şi-au redus din nou ritmul în 2013, însă cu
numai 1,0%, după scăderea deosebit de puternică, de 4,7%, realizată în 2012.
 3.Rata inflaţiei
Rata inflaţiei
8

4
%

-1

-2
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 3.4 4.5 6.1 2.4 1.3 2.3 3.4 2.2 -0.208 -0.5 -1
România 6.8 4.8 7.8 5.6 6 5.8 3.3 3.2 1 -0.6 -1.1

Croaţia România
Inflaţia anuală din Croaţia este în scădere, deşi cele mai multe ţări din Europa
Centrală si de Est se confruntă în continuare cu o creştere a preţurilor de
consum. Potrivit Bloomberg, rata inflaţiei din Croaţia s-a temperat, ritmul de
creştre fiind în luna martie de 5,7% (martie 2008-martie 2007). Temperarea a
venit pe fondul unor scumpiri mai limitate a produselor alcoolice şi a mărfurilor
din industria textilă.
În Croaţia s-a înregistrat o rată a inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al
preţurilor de consum) care se înscrie pe o pantă descendentă în 2013, cu o
medie de 2,2% (faţă de 3,4% în 2012). Inflaţia a scăzut masiv de la 4,2% în primul
trimestrul, la 0,6% în al patrulea trimestru, ca urmare a următorilor factori:
prezenţa unei cereri slabe influenţate de procesul de consolidare fiscală
(introducerea de TVA), adaptarea agenţilor economici la noua grilă de
impozitare, concurenţa companiilor străine în urma intrării Croaţiei în UE,
creştere mai mică a preţurilor produselor de import, gradul ridicat de
îndatorare a sectorului privat şi rata record a şomajului.
 4.Rata şomajului
Rata şomajului
25

20

15
%

10

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 18 11.8 13.7 16.1 17.6 17.7 19.1 21.6 17.1 17.1 15.8
România 6.1 4.1 4.4 7.8 8.2 5.1 5.6 7.3 7.2 6.8 6.7
Croaţia România
În ceea ce privește Uniunea Europeană, Eurostat informează că rata
şomajului a rămas stabilă la 7,7% în luna iulie 2017, aceasta fiind cea mai
scăzută rată a şomajului înregistrată în UE din luna decembrie 2008. În rândul
statelor membre, cele mai reduse rate ale şomajului în luna iunie 2017 se
înregistrau în Cehia (2,9%), Germania (3,7%) și Malta (4,1%). La polul opus,
cele mai mari rate ale şomajului au fost observate în Grecia (21,7% în luna
mai 2017) și Spania (17,1%). În România, rata șomajului în luna iunie 2017 era
de 5,2%, sub media din UE.
Eurostat subliniază că, în comparație cu situaţia din urmă cu un an, rata
şomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Finlandei unde a
rămas stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Croaţia (de la
13,3% la 10,6%) şi Spania (de la 19,6% până la 17,1%). În România, rata
şomajului a scăzut de la 5,8% în iulie 2016 până la 5,2% în luna iulie 2017.
Şomajul din rândul tinerilor din Croația nu scade, măsurile guvernamentale care ar
trebui să încurajeze ocuparea forței de muncă dovedindu-se a fi insuficiente.
Potrivit noilor date ale Eurostat, rata șomajului din rândul tinerilor din Croația (15-24
ani) a scăzut foarte puțin în 2015 în comparație cu 2014, de la 45,5% la 44,6%.
Modificarea aceasta este de fapt o schimbare la nivelul de eroare statistică.
„Datele indică faptul că toate cursurile suplimentare de formare nu generează
rate mai mari de angajare în rândul tinerilor. Numărul insuficient de locuri de
muncă rămâne principala cauză a şomajului ridicat din rândul tinerilor. Aceste
date ar trebui să încurajeze guvernul să se gândească la noi direcțiil cu privire la
managementul politicilor de ocupare a forţei de muncă, în special când vine
vorba despre tineri”, a declarat Charles Kralj, Președinte al Reţelei Croate a
Tinerilor.
Numărul celor care au apelat la programele guvernamentale de formare
profesională demonstrează că tinerii doresc să lucreze și că situația lor nu se
datorează atât lipsei de experiență cât lipsei locurilor de muncă.
 5.Datoria externă
Datoria externă

140

120

100

80
MLD $

60

40

20

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 30.62 33.09 46.3 54.79 62.41 59.7 66.3 65.23 60.47 50.88 48.11
România 35.68 42.76 74.54 101.6 110 108.9 136.1 132.1 131.6 102.6 101.4

Croaţia România
Datoria externă a Croaţiei a crescut constant odată cu stabilizarea cursului de
schimb în 1994. Aceasta a atins aproape 85% din PIB la sfârşitul anului 2003. Nivelul
şi tendința ridică probleme legate de durabilitate și, prin urmare, de un răspuns
adecvat la politică.
Tendința actuală de acumulare a datoriilor nu este sustenabilă. În ultimii cinci ani,
datoria față de PIB și exporturile de rapoarte de bunuri şi servicii a crescut în
medie cu 8 puncte procentuale.
Exporturile scăzute şi importurile mari indică o dezechilibrare a ratei de schimb.
Politicile monetare şi fiscale care limitează cererea tind să producă o creştere a
datoriei pe termen scurt, adică o creştere mai lentă a datoriei se realizează cu
rate de creştere mai mici.
 6.Datoria publică
Datoria publică
100

90

80

70
% din PIB

60

50

40

30

20

10

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 56.2 47.8 46.8 46.4 55 43.9 68.2 66.2 80.9 86.7 88.3
România 12.5 12.7 13.4 23.3 30.6 33.8 37.5 38.8 40.4 38.4 39.3
Croaţia România
La sfârşitul anului 2009, datoria publică croată, conform Ministerului Finanțelor
(2009), a constituit 118 miliarde kuna (35% din PIB), ceea ce reprezintă o
creștere cu aproape 18% față de stocul datoriei la sfârşitul anului 2008.
Procesul de consolidare fiscală a datoriei publice a început în 2004, implicând
o scădere treptată în deficit şi stabilizarea datoriei publice în raport cu PIB,
precum și o nouă strategie de împrumut, al cărei scop este de a începe să se
împrumute în principal pe piața internă.
Este important să subliniem că datoria publică nominală a fost de aproximativ
100 miliarde kuna în perioada 2005-2008, în timp ce rata datoriei publice în PIB
a scăzut cu aproximativ 9 puncte procentuale în perioada 2004-2008. Datoria
publică nominală a scăzut în perioada 2007 - 2008. Cu toate acestea, în 2008
a fost acumulat un deficit.
Această anomalie sa datorat excluderii autostrăzilor croate (HAC) de la
administraţia publică în 2008, ca urmare a armonizării cu metodologia ESA 95.
Nivelul datoriei publice a crescut considerabil în ultimii ani, de la 55% din PIB în
anul 2010, la peste 60% din PIB în 2013, depăşind astfel pragul limită stabilit de
Tratatul de la Maastricht.
 7.Exporturile
EXPORTURILE

70
60
50
MLD $

40
30
20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 10.3 11.17 14.69 10.72 11.51 12.28 12.42 12.36 13.84 11.91 12.41
România 27.72 33 49.41 40.6 51.91 62.68 58.11 65.84 60.35 54.52 56.03

Croaţia România
Croația a transportat bunuri în valoare de 13,8 miliarde de dolari în
întreaga lume în 2016, în creștere cu 11,7% din 2009, când Marea
Recesiune a început și a crescut cu 7,5% între 2015 și 2016.Pe baza
statisticilor din baza de date cu privire la perspectivele economice
mondiale ale Fondului Monetar Internațional, produsul intern brut total al
Croației sa ridicat la 94,2 miliarde dolari în octombrie 2016. Prin urmare,
exporturile au reprezentat aproximativ 14,7% din totalul producției
economice croate.Din perspectiva continentală, 86,3% din exporturile
croate în valoare sunt livrate altor țări europene, în timp ce 6,5% sunt
vândute importatorilor asiatici.
Croaţia exportă: combustibili minerali, inclusiv petrol: 1,3 miliarde USD (9,4% din totalul
exporturilor); maşini, inclusiv calculatoare: 1,26 miliarde dolari (9,1%); maşini electrice,
echipamente: 1,2 miliarde de dolari (8,9%); farmaceutice: 927,9 milioane de dolari
(6,7%); lemn: 791,3 milioane de dolari (5,7%); mobilier, lenjerie de pat, iluminat, semne,
clădiri prefabricate: 549.2 milioane dolari (4.0%); vehicule: 512,8 milioane de dolari
(3,7%); îmbrăcăminte tricotată sau croşetată, accesorii: 492,0 milioane dolari (3,6%);
articole din fier sau oţel: 428,6 milioane de dolari (3,1%); articole din plastic, articole
din material plastic: 388,9 milioane de dolari (2,8%); vehiculele croate au fost cea mai
rapidă creştere printre primele 10 categorii de export, în creştere cu 145,6% pentru
perioada de 7 ani începând cu 2009.
Singura categorie în scădere în rândul exporturilor croate a fost combustibilii minerali,
inclusiv petrolul, în scădere cu -23,3%.
Partenerii principali de export sunt Italia (18,9% din exporturi), Bosnia și Herțegovina
(15,3%), Germania (10,7%), Slovenia (7,7%) și Austria (5,7%).
 8.Importurile
Importurile

80
70
60
50
MLD $

40
30
20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia 18.93 21.79 30.74 21 20.93 20.4 20.24 21.74 19.28 19.98
România 38.15 46.48 76.17 50.03 59.84 73.12 67.54 73.42 69.73 63.12 66.45

Croaţia România
În ceea ce privește importurile croate, comerțul cu import în 2010 a
fost evaluat la 20,47 miliarde de dolari şi s-a clasat pe locul 66 în lume.
Veniturile din comerțul cu import au scăzut din 2008, când valoarea
importurilor a fost de 30,74 miliarde de dolari.
Principalele mărfuri de import includ maşini, echipamente de transport
şi echipamente electrice; chimicale, combustibili și lubrifianţi şi
alimente.
Partenerii importatori primari sunt Italia (17,1%), Germania (13,4%),
Rusia (10,5%), China (6,1%), Slovenia (5,6%), Austria (4,9%).
 9.Deficitul bugetar
Deficitul bugetar

2
0
-2
% PIB

-4
-6
-8
-10
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croaţia -3.4 -2.4 -2.8 -6 -6.2 -7.8 -5.3 -5.3 -5.4 -3.4 -0.8
România -2.2 -2.9 -5.7 -9 -6.9 -5.5 -3 -2.3 0.06 -1.47 -2.8

Croaţia România
Croația se confruntă cu un deficit an de an, la fel ca majoritatea din
alte țări. Acest lucru se întâmplă deoarece taxa colectată,
contribuţiile sociale, subvenţiile şi alte venituri nu poate acoperi toate
nevoile publice.
Veniturile bugetului de stat au fost semnificativ mai mici decât
cheltuielile, ca urmare a implementării Programului Guvernamental de
Redresare Economică (lansat în luna aprilie 2010), conceput pentru
stimularea consumului privat, care a contribuit la agravarea situaţiei
finanţelor publice. Croaţia a înregistrat în ultimii ani niveluri în reducere
a deficitului bugetar, care în 2013 a fost de -5,3% din PIB (-6,2% din PIB
în 2012)
 Turismul
În ciuda amplasarii sale într-o zonă geografică defavorizată, tulburată adeseori de
conflicte desfăşurate la nivel armat sau doar diplomatic, Croaţia a fost multă vreme
considerată drept una dintre cele mai frumoase regiuni ale Europei. Faima şi-o
datorează în mare măsură coastei Dalmate, ieşirea sa la Marea Adriatică,
materializată într-una din cele mai spectaculoase zone de litoral din întreaga lume.
Înainte de desprinderea Croaţiei din Republica Federativă Iugoslavia, în 1991, numai
aici veneau anual peste 10 milioane de turişti.
Occidentalii vizitează Croaţia pentru a se bucura de soare, mare şi natură.În plus,
aici pot fi găsite nenumarate monumente medievale, precum şi unele dintre cele
mai bine conservate ruine romane din Europa. Un alt mare avantaj îl reprezintă
calitatea impecabilă a serviciilor oferite de croaţi, fie că este vorba despre condiţiile
de cazare, fie despre simpla politeţe a acestui popor extrem de civilizat, dificil de
asociat cu ceea ce se înţelege în mod obişnuit prin “naţiune balcanică“
Nu degeaba a fost încununată Croaţia drept “Destinaţia anului 2006” de către
National Geographic.
Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate şi
produce până la 20% din PIB-ul ţării. Venitul total al turismului
pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale
pozitive se simt în toată economia ţării.Turismul este considerat
industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul
balanței comerciale a ţării. De la încheierea Războiului de
Independență a Croației, turismul a crescut rapid, înregistrând o
creștere de patru ori a numărului turiştilor, cu peste 10 milioane
de turişti anual. Cei mai numeroși turişti vin din Germania,
Slovenia, Austria și Cehia.
Croația, o țară cu o populaţie de doar 4,5 milioane locuitori a
primit în 2015 un număr de peste 15 milioane de turişti, după
cum raportează Ministerul Turismului din acestă ţară. E vorba de
o creştere anuală foarte mare, de 8.5% comparat cu 2014.
Cei 15 milioane de turişti pe care croații i-au primit în 2015 au
realizat peste 80 milioane de nopţi de cazare în ţară, având
astfel o creştere de 6.9% comparat cu anul precedent.
 Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise
următoarele obiective din Croaţia:
 Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)
 Centrul istoric şi Palatul lui Diocletian din Split (1979)
 Parcul naţional Plitvice (1979, 2000)
 Biserica Euphrasius şi centrul istoric din Porec (1997)
 Oraşul vechi Trogir (1997)
 Catedrala Sf.Iacob din Sibenik (2000)
Cu ţărmul său stîncos, neregulat şi cu cele peste 1000 de insule,
Croaţia se mîndreşte cu una dintre cele mai frumoase întinderi de
coastă din întreaga Europă. În plus, multe ditre oraşele şi aşezările
rurale din această ţară poartă o istorie fascinantă, fiind pline de ruine
datând din vremurile romane şi veneţiene. Urmeză o listă a atracţiilor
turistice de top din Croaţia.
 Gornji Grad
Gornji Grad este centrul medieval al oraşului Zagreb şi
se traduce ca fiind Oraşul Superior. Această zonă s-a
dezvoltat ca două oraşe separate, Kaptol, reşedinţa
episcopului şi Gradec, partea în care trăiesc
comercianţii şi meşteşugarii. Oraşele s-au unit în anul
1770, desprinzându-se din nordul porţiunii istorice a
oraşului Zagreb. Atracţia principală din Gornji Grad
este piaţa din jurul bisericii Sf. Marcu, parohia din
Oraşul Vechi.
 Bazilica Euphrasian
Bazilica Euphrasian, datând din secolul 6 este
atracţia principală din Poreč, un oraş vechi de 2000
de ani din regiunea Istria. Acesta este unul dintre
cele mai bune exemple de arhitectură bizantină
timpurie, din regiunea mediteraneană şi care şi-a
păstrat în cea mai mare parte forma originală, în
ciuda calamităţilor, incendiilor şi cutremurelor care
au afectat câteva dintre detaliile construcţiei.
Bazilica a fost construită pe locul unei bazilici mai
vechi, în perioada episcopului Euphrasius.
Mozaicurile de pe pereţi au fost executate de către
maeştrii bizantini, iar cele de pe podea de meşteri
din partea locului.
Palatul lui Diocletian

Palatul lui Diocletian din Split a fost construit de

împăratul roman Diocletian, înainte de
retragerea sa de la domnie. El a locuit aici la
bătrâneţe, singura sa preocupare fiind
grădinile sale de zarzavat. După ce romanii au
abandonat acest loc, palatul a rămas nelocuit
timp de mai multe decenii. În secolul 7,
locuitorii din apropierea acestei construcţii s-au
refugiat între zidurile palatului, pentru a scăpa
de invazia barbarilor. De atunci, palatul a
rămas ocupat, rezidenţii rămând sa locuiască
aici şi deschizându-şi diverse afaceri în pivniţa
locaţiei şi în jurul său. În zilele noastre, aici pot fi
găsite multe restaurante şi magazine.
 Korcula
A şasea insulă croată ca mărime, Korcula este
separată de uscat printr-o strâmtoare îngustă.
Capitala insulei se numeşte şi ea tot Korcula.
Poreclit “Micul Dubrovnik”, acest oraş antic se
numără printre cele mai frumoase oraşe de pe
coasta croată şi este cunoscut pentru arhitectura
sa unicaă. Una dintre atracţiile sale principale
este presupusa casă în care s-a nascut Marco
Polo. Cea mai mare şi mai frumoasă cladire din
Korcula este Catedrala St. Marco, construită în stil
gotic-renascentist şi terminată în secolul 15.
Dubrovnik Poreclit “Perla Adriaticii” Dubrovnik este una
dintre cele mai importante atracţii turistice din
Croaţia şi din regiunea Mării Mediteraneene.
Oraşul s-a bazat din cele mai vechi timpuri pe
comerţul maritim. În Evul Mediu el a devenit
singurul oraş-stat din Adriatica care rivaliza cu
Veneţia şi care a cunoscut un nivel remarcabil
al dezvoltării în secolele 15 şi 16. Dubrovnik se
remarcă printr-o arhitectură şi detalii sculpturale
fascinante şi se mândreste cu biserici, mănăstiri
şi fântâni spectaculoase, dar şi cu vestitele ziduri
care înconjoară vechiul oraş.
 Sejur în Croaţia
Hotel Solaris Beach Resort 4*
7 nopti de la 704 euro
Înconjurat de vegetație luxuriantă mediteraneană,
Hotelul Ivan face parte din complexul hotelier Solaris,
la 100 de metri de plajă şi la 6 km de centrul oraşului
Šibenik. Oferind terenuri de tenis şi centru de spa şi
wellness cu piscine, bar, restaurant cu specialităţi
dalmate şi camere moderene.
Toate camerele includ aer condiţionat, TV cu canale
prin satelit, minibar şi seif. Fiecare unitate are baie
privată cu duş.
Centrul de spa şi wellness este un complex de
piscine interioare, cu apă dulce şi apă de mare cu
numeroase efecte subacvatice.
 Hotel Melia Coral 5*
2 nopti de la 116 euro

Hotelul Sol Coral Umag 5* este situat la 3 km de centrul

oraşului Umag, în complexul Katoro, aşezat chiar pe
promontoriu, pe plaja.
Dotari: Hotelul are 245 de camere, 6 junior suite de lux.
Camerele sunt dotate cu TV, telefon, internet, minibar,seif,
aer condiţionat/încălzire, balcon, uscător de păr.
Facilităţi: restaurant bufet cu show-cooking, taverna a la
Carte, lobby bar, snack bar pe plajă, bar de vinuri cu o ofertă
de peste 200 de vinuri foarte apreciate, seri cu tematică
gastronomică, 4 săli de conferinţă, piscina interioara cu apa
din mare, piscina exterioara, parcare, magazin de suveniruri,
centrul wellness,care se intinde pe o suprafata de 1200 m2
dispune de camere amenajate în stil oriental pentru masaj,
îngrijirea corpului şi a feţei, saună şi solar.
 Concluzie
Croaţia a devenit al 28-lea stat al Uniunii Europene de la 1 iulie 2013, fiind al
doilea stat din fosta Iugoslavie care face parte UE, după Slovenia. Economia
Croaţiei este considerată „high-income market economy” (economie de
piaţă cu venituri mari) de către FMI. O ţară mică, frumoasă şi vizitată de foarte
mulţi oameni, o ţară care şi-a proclamat independenţa doar acum 26 de ani
şi a trecut peste un război civil în care era în pericol să piardă o treime din
teritoriu.
Un stat care a aderat la UE într-un moment de criză a organizaţiei europene,
integrare pentru care Croaţia era candidat încă 2003. Se poate spune fără
nicio urmă de îndoială că aderarea la UE este un premiu pe deplin meritat de
un popor care a reuşit să depăşească unele dintre cele mai mari probleme
ale bătrânului continent din ultimele două decenii.
 Bibliografie
 www.indexmundi.com
 www.eurostate.eu
 www.zf.ro
 www.capital.ro
 www.wall-street.ro
 www.money.ro
 www.ziare.com
 www.turistik.ro