“DELTA DUNĂRII”

REZERVAȚIA NATURALĂ “DELTA

DUNĂRII”
Delta Dunarii este cea mai reprezentativă
delta din Europa şi una dintre cele mai complexe
din lume. Aceasta reprezintă un obiectiv de mare
atracţie prin prezenţa în cadrul ei a unei variate
vegetaţii şi faune – piscicole si ornitologice. Aici
există cea mai bogată şi mai variată faună
ornitologică din Europa si anume peste 300 de
specii de pasări, unele dintre ele declarate
monumente ale naturii si ocrotite de lege.
 ASEZAREA GEOGRAFICA ȘI
CONDIȚII PEDOCLIMATICE
Geografie
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte
în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca
mărime și cea mai bine conservată dintre
deltele europene. Delta Dunării este limitată la sud-vest
de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în
est se varsă în Marea Neagră.
Geologie
Delta Dunării este plasată, din punct de vedere
geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită
Platforma Deltei Dunării. Structura geologică a acesteia
este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se
dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată
printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice,
jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin
forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă.
 ASEZAREA GEOGRAFICA ȘI
CONDIȚII PEDOCLIMATICE
Clima
Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat
temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile
acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite
grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase
ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă
specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul
diferită de cea a stepelor pontice.
Delta Dunării este considerată locul cu cele mai
puține precipitații din România. Această suprafață
activă reacționează față de radiația totală
recepționată și de circulația generală a atmosferei
rezultând un mozaic de microclimate.
 Durata de • este mare, media multianuală fiind de 2250 ore, dar
strălucire a poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă.
Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața
soarelui deltei.

• reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței

Amplitudinile active. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari
valori de pe teritoriul României. Precipitațiile sunt
medii zilnice reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită
efectului suprafeței active specifice deltei, precum și
al Mării Negre.

• este subțire și se menține perioade scurte de timp,

Stratul de numai în iernile mai aspre. Vânturile dominante bat
din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele
zapadă mai intense accelerări de vânt înregistrându-se iarna
și în sezoanele de tranziție. Sezoanele sunt distribuite
foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării.
 POLUAREA
Surse de poluare in Delta Dunării :
Activitatile Activitatile Asezarile umane
Transportul agricole
fluvial industriale
Transportul Au un impact Activitatile Teritoriul RBDD
fluvial ce se important asupra agricole pot este supus si
desfasoara pe mediului deltaic, constitui de impactului
Dunare este una dar acesta se asemenea surse produs de
din sursele cu manifesta mai de poluare a asezarile umane
impact negativ putin din mediului din teritoriu si
asupra calitatii interiorul inconjurator prin zonele limitrofe
apelor fluviului si rezervatiei, cat folosirea in exces prin apele uzate
a aerului. mai ales din a evacuate in
exterior. Sursele ingrasamintelor reteaua
industriale chimice dar mai hidrografica a
impurifica ales a Deltei si prin
atmosfera mai ales pesticidelor care deseurile
prin procesul de se descompun menajere.
combustie foarte greu in sol
si se acumuleaza
in verigile
superioare ale
lantului trofic.
Poluantii si factorii poluanti ai apei
Dupa provenienta si caracterele comune se disting urmatoarele categorii
de poluanti:
- substante organice: hidrocarburi, detergenti, pesticide etc.;
- substante anorganice: metale grele,compusi ai N, P;
- suspensii continand substante rezultate in urma exploatarilor miniere sau din
cariere, fibre de lemn si celuloza, par, deseuri de carne etc.
- substante radioactive provenite din atmosfera, in urma exploziilor nucleare, de la
reactoarele uzinelor nuclearo-electrice, din laboratoarele de cercetari cu izotopi radioactivi.
- produse petroliere: de la foraj-extractie, din rafinarii, din uzinele petrochimice, de la
transportul naval, auto, prin conducte.
- ape fierbinti din industrie sau centrale termoelectrice;
- microorganisme patogene provenite din spitale , crescatorii de animale,stranduri,
locuinte.
Dupa natura lor, poluantii de provenienta artificiala pot fi:
- fizici: substante radioactive, ape termale;
- chimici: Pb, Hg, Zn, N, P, hidrocarburi, detergenti, pesticide;
- biologici: microorganisme.
Dupa modificarile pe care le produc apei, poluantii sunt:
- substante care modifica proprietatile chimice si/sau biologice ale apei: compusi
toxici anorganici (Hg, Pb, Cu, Zn, Cr, cianuri), compusi organici greu sau
nedegradabili (pesticide, detergenti), saruri organice provenite din mine sau
exploatari petroliere, substante fertilizatoare (pe baza de N, P), microorganisme
(bacterii, virusuri)
- substante care modifica proprietatile fizice, organoleptice ale apei: uleiuri,
coloranti, substante degradabile care consuma oxigenul din apa, substante solide
(suspensii).
 Substantele organice
- substantele organice de origine naturala (vegetala) -
consuma oxigenul din apa, atat pentru dezvoltare, cat si dupa
moarte. Lipsa oxigenului din apa are ca efect oprirea proceselor
aerobe, printre care si autoepurarea.
- hidrocarburile - ajung in apa mai ales din scurgerile de titei
, din produsele de prelucrare a petrolului, la care se adauga
cantitatile de petrol provenite din accidente ale vaselor
petroliere.
- fenolul - este un toxic nervos pentru pesti ,imprimand un
gust si miros neplacut carnii pestilor;
- detergentii - se plaseaza la suprafata apei sub forma de
spuma si impiedica autoepurarea apei si folosirea ei pentru
irigatii.
- pesticidele - constituie o grava amenintare pentru
hidrosfera datorita deversarii de reziduuri de la fabricile de
produse antiparazitare sau datorita spalarii acestor substante de
apele de ploaie de pe terenurile agricole tratate.
La om, pesticidele pot produce boli foarte grave: cancer,
tulburari neurologice, afectiuni ale glandelor endocrine,
tulburari enzimatice, afectiuni hepatice.
 Substantele anorganice
- sarurile minerale pot provoca cresterea duritatii apei, cu efecte importante
asupra organismelor vii.
- clorurile, peste anumite limite, fac apa improprie pentru alimentatie si irigatii;
- iodul poate duce la aparitia gusei endemice daca are o concentratie mai mica
de 5gama iod/ dm3 apa.
- fluorul poate produce caria dentara daca scade sub 0,5 mg/dm3.
- metalele grele au actiune toxica asupra organismelor acvatice, inhiband in
acelasi timp si procesele de autoepurare. Metalele grele produc intoxicatii
grave ale organismului uman.
Plumbul ajunge in apa mai ales din evacuarile intreprinderilor industriale, unde
poluarea se produce prin diverse procedee tehnologice dintre care unele au
loc in mediu lichid , precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile
intreprinderilor. .
Mercurul eliminat in apa sub forma organica sau minerala se transforma in
metil-mercur foarte greu degradabil. Mercurul se acumuleaza cu precadere in
rinichi si creier, globulele rosii si in par.
- azotatii sunt deversati in mediu de diverse surse (industrie alimentara,
agricultura). S-a constatat ca, la adulti, intoxicatia cu azotati se intalneste foarte
rar.
Protectia Deltei Dunarii
Rezervatiile naturale, in suprafata de 41500
ha, au fost delimitate in cele trei biotopuri
diferite ale deltei, si anume: in delta fluviala,
in delta maritima, si in complexul lagunar
Razim-Sinoe.
Zonele de popas sau refugiile sunt teritoriile
mai mici, in afara rezervatiilor naturale, in
suprafata de aproape 8000 ha si alcatuiesc
locurile permanente pentru cuibaritul
pasarilor migratoare. Cea mai importanta
dintre ele este insula Popina, care are statutul
unei rezervatii naturale si este situata in
partea de nord a lacului Razim, pe care
cuibaresc califarul rosu si alte pasari
migratoare, mai ales in timpul pasajului de
toamna
Protejarea acestor teritorii ale deltei, a unor
specii de animale si pasari a facut ca aici sa
se mentina in mare masura echilibrul natural.
Cu toate acestea, viata in rezervatie este
influientata de orice modificare importanta
survenita in intregul sistem ecologic deltaic.
Modificarile, in sens negative, asupra cadrului
natural al deltei pot provoca si constructiile,
transporturile, agricultura si chiar turismul. In
unele cazuri, aceste consecinte sunt rezultatul
anumitor dificultati de ordin ethnic, dar cel mai
adesea se datoresc nepasarii, indiferentei sau
comoditatii in gandire. Daca ne referim la
turism, consecintele sale negative asupra
propriei “substante de existenta” se fac simtite
in forme variate: aruncarea resturilor menajere
si a ambalajelor produselor de catre turisti, la
intamplare, distrugerea de puiet sau de plante,
instalarea de corturi si patrunderea cu
autoturismele in locuri neindicate, spalarea
acestora in garlele, canalele si lacurile din delta,
suprasolicitarea unor locuri, cu efecte
dezastruoase pentru vegetatie
Impotriva “poluarii turistice”, generalizarea
sentimentului de respect fata de natura
reprezinta directia principala de actiune si
pentru aceasta merita o deosebita atentie
utilizarea sistematica si intensiva a tuturor
mijloacelor educative.
Este de datoria fiecarui turist sa nu uite ca
natura, tot ce are aceasta zona de la gurile
Dunarii, trebuie sa incante nu numai generatiile
actuale, ci si pe celelalte ce vor urma.
 CONCLUZII
De-a lungul timpului, resursele naturale şi ecosistemele Deltei
Dunării au fost grav afectate de neglijenţa şi intervenţia
distructivă a oamenilor, fie că era vorba de construirea unor
canale noi pentru navigaţie, de poluarea Dunării cu ape reziduale,
pesticide şi substanţe otrăvitoare, deşeuri industriale, reducerea
zonelor inundabile prin baraje, fie de exploatarea iraţionalăa
resurselor Dunării prin agricultură, pescuit, vânătoare, turism,
cultivarea stufului şi defrişarea acestuia, etc.
In scopul mentinerii cadrului natural al Deltei Dunarii s-a stabilit prin
mai multe acte normative, ca intreaga activitate de cercetare si
exploatare economica a acesteia sa se faca prin respectarea cu strictete
a echilibrului sau ecologic.
Pentru noi, turiştii, este foarte important să încercăm să menţinem un
nivel de civilitate ridicat, responsabil, măcar prin respectarea normelor
de igienă normale. Se ştie că, în urma sezoanelor turistice, malurile
Deltei sunt pline de sticle PET, reziduuri menajere, gunoaie. Fără
hotărârea noastră de a respecta natura, fără iniţiativa de a strânge
gunoaiele pe care le producem, ca turişti, nu se va reuşi niciodată, cu
oricâte resurse ar fi mobilizate, să se păstreze curăţenia în Deltă.
REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

Mulțumim pentru atenție!