Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi

materiale
 Componenţa, caracteristica, clasificarea,
constatarea şi evaluarea stocurilor de mărfuri
şi materiale
 Contabilitatea materialelor
 Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată şi a uzurii acestora
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi
a produselor
 Contabilitatea mărfurilor
Definiţia stocurilor de mărfuri şi
materiale
Stocurile de mărfuri şi materiale
cuprind:
 Evaluarea iniţială
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la
valoarea de intrare (istorică), care poate fi:
Definiţii
 Exemplu (evaluarea iniţială)
 Date iniţiale privind procurarea materialului:
cantitatea – 1 000 unităţi; preţul – 18 lei,
inclusiv TVA; servicii prestate de organizaţia de
transport – 1 000 lei, fără TVA; retribuţia
muncitorilor ocupaţi cu descărcarea şi
depozitarea materialelor – 500 lei; contribuţiile
pentru asigurarea socială si medicala, aferente
retribuţiei de mai sus - ? De determinat
valoarea de intrare a materialelor şi de
contabilizat operaţiile privind procurarea
acestora.
 Exemplu (evaluarea iniţială)
 Înregistrarea materialelor procurate la valoarea de procurare
Dt 211 “Materiale” - 15 000 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 15000 lei
 Reflectarea TVA

Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 3000 lei

Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -3000 lei
 Reflectarea cheltuielilor de transport:

Dt 211 “Materiale” – 1000 lei

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 1000 lei;
 Reflectarea TVA:

Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 200 lei

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 200 lei
 Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii:

Dt 211 “Materiale” - 500 lei

Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 500 lei;
Reflectarea cheltuielilor privind asigurarea socială şi medicală:
Dt 211 “Materiale” – 132,5 lei
Ct 533 “Datorii privind asigurările” – 132,5 lei
 Exemplu (evaluarea iniţială)
211 “Materiale”
 15 000
 1 000
 500
 132,5
Rulaj debitor: 16 632, 5 - care
va fi şi valoarea de intrare
 Evaluarea curentă
 Evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea din
patrimoniu se face la valoarea de intrare determinată prin
metode specifice:
 metoda costului normativ - pentru evaluarea curentă şi
controlul operativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi
producţiei în curs de execuţie;
 metoda vânzărilor cu amânuntul - pentru evaluarea unei
cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul
vânzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid;
 metoda identificării specifice - pentru stocurile produse şi
destinate unor proiecte speciale, precum şi pentru cele ce nu
sunt reciproc substituibile;
 metoda costului mediu ponderat sau
 metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - pentru
stocurile cu un sortiment variat şi reciproc substituibile.
 Exemplu (pentru sortimentele reciproc substituibile)
 Pentru exemplificarea fiecărei variante se presupun
următoarele informaţii:
1. Stocul mărfii “A” la 01.05 alcătuia 400 bucăţi a
câte 120 lei bucata.
2. În perioada raportată intrările se caracterizează
prin:
 pe 04.05 - 3000 bucăţi a câte 172 lei
 pe 12.05 - 180 bucăţi a câte 140 lei
 pe 27.05 - 150 bucăţi a câte 160 lei
3. Ieşirile din stoc:
 pe 08.05 - 600 bucăţi
 pe 14.05 - 400 bucăţi
4. Stocul final alcătuieşte 2730 bucăţi.
 Aplicarea costului mediu ponderat
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare

01.05 Stoc
iniţial 400 120 48 000 400 120,00 48 000
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 3 400 165,88 564 000

08.05 Ieşiri 600 165,88 99 528 2 800 165,88 464 472

12.05 Intrări 180 140 25 200 2 980 164,32 489 672

14.05 Ieşiri 400 164,32 65 728 2 580 164,32 423 944

27.05 Intrări 150 160 24 000 2 730 164,08 447 944

Total 3 730 164,4 613 200 1000 165,26 165 256

31.05 Stoc
final 2 730 164,08 447 944
 Aplicarea metodei FIFO
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare

01.05 Stoc 400 120 48 000 400 120,00 48 000

iniţial
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 400 120 48 000
3 000 172 516 000
08.05 Ieşiri 400 120 48 000
200 172 34 400 2 800 172 481 600
12.05 Intrări 180 140 25 200 2 800 172 481 600
180 140 25 200
14.05 Ieşiri 400 172 68 800 2 400 172 412 800
180 140 25 200
27.05 Intrări 150 160 24 000 2 400 172 412 800
180 140 25 200
150 160 24 000
Total 3 730 613 200 1 000 151 200

31.05 Stoc
final 2 730 462 000
 Evaluarea ulterioară
S.N.C. 2, prevede că stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în
rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost (valoarea de
intrare) şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.).
 Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vânzare a
stocurilor în procesul activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile
accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuieli de transport,
comisioane cedate, cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de
desfacere.
Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă se face atunci când
aceasta este sub cost, adică în următoarele cazuri:
 reducerii preţului de vânzare a stocurilor (preţul pieţei la vânzare este mai
mic);
 deteriorării parţiale;
 uzurii parţiale sau integrale;
 creşterii cheltuielilor rămase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.
Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu articol, sau pe
grupe de articole asemănătoare, în limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care
au aceeaşi destinaţie sau utilitate finală, produse şi comercializate în unul şi
acelaşi sector geografic.
 Contabilitatea materialelor
 În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în
programul de aprovizionare, întreprinderile emit
comenzi către furnizori, în baza cărora încheie
contracte economice. În cadrul executării comenzii şi a
contractului de aprovizionare, întreprinderea
cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală.
Recepţia cantitativă se efectuează de către magaziner
şi rezultatele ei se consemnează în bonul de intrare
sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se
efectuează de un specialist şi se reflectă într-un
buletin de analiză.
 Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de
active curente materiale pentru consum pot fi: bonul
de consum şi fişa limită de consum.
 Contabilitatea materialelor
 Contul 211 “Materiale” ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime
şi materiale. Se debitează cu valoarea de
intrare a materialelor procurate şi fabricate la
întreprindere prin creditul conturilor ce indică
sursa de provenienţă şi se creditează cu
valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în
procesul de producţie sau vândute).
 Contabilitatea intrărilor de materiale
Intrările de materiale se reflectă în conturile sintetice astfel:
 Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în
dependenţă de sursa de provenienţă:
Dt 211 “Materiale”
 Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
în cazul achitării ulterioare
 Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, în
cazul achitării documentelor de decontare ale părţilor legate
 Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, în cazul
aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea
avansului
 Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în cazul
aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
 Ct 622 “Venituri din activitatea financiară”, în cazul primirii
stocurilor cu titlu gratuit
 Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor de materiale ca
aport la capitalul statutar
 Contabilitatea cheltuielilor accesorii la
intrarea materialelor
 Pentru cheltuielile accesorii (transport, taxe vamale, asigurare,
etc.):
 Dt 211 “Materiale”
 Ct521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, pentru transportarea materialelor până la depozitul
întreprinderii
 Ct522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” , în
cazul achitării documentelor de decontare ale părţilor legate
 Ct812 “Activităţi auxiliare”, servicii de transport, încărcare-
descărcare prestate de activităţi auxiliare
 Ct539 “Alte datorii pe termen scurt”, pentru taxele vamale de
achitat, cheltuieli cu asigurarea în drum
 Ct227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, în cazul
achitării prin intermediul titularilor de avans, după primirea
avansului
 Ct532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în
cazul achitării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
 Contabilitatea intrărilor de materiale
 Pentru materialele fabricate în întreprindere:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct811 “Producţia de bază”
 Ct812 “Activităţi auxiliare”
 Pentru înregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia
inventarierii:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct612 “Alte venituri operaţionale”
 Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din
 a) producţia de bază:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct811 “Producţia de bază”
 b) producţia rebutată:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct612 “Alte venituri operaţionale”
 c) lichidarea mijloacelor fixe:
 Dt 211 “Materiale”
 Ct 123 “ Mijloace fixe”
 Contabilitatea utilizării materialelor
 Consumul de materiale pentru activitatea de bază
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 211 “Materiale”
 Consumul de materiale pentru activităţile auxiliare

Dt 812 “Activităţi auxiliare”

Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate indirect în activitatea de
bază:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”
Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate în scopuri comerciale:

Dt 712 “Cheltuieli comerciale”

Ct 211 “Materiale”
 Reflectarea materialelor utilizate în scopuri administrative:

Dt 713 “Cheltuieli generale şi comerciale”

Ct 211 “Materiale”
 Contabilitatea utilizării materialelor
 Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 211 “Materiale”
 Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 211 “Materiale”
 Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 211 “Materiale”

NOTA 1: Art. 24 (13) CF - Deducerea reziduurilor, deşeurilor

şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate
anual de către conducătorii întreprinderilor.
 Lipsurile la inventariere
 NOTA 2: Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu se consideră
întotdeauna infracţiuni. În cazul când există riscul de confuzie între sorturile
aceluiaşi bun material (listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi
alte bunuri care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de
confuzie se aprobă anual de către administrator la propunerea comisiei de
inventariere şi se înregistrează în politica de contabilitate), sau diferenţele
constatate surplus sau lipsă se atribuie la aceeaşi perioadă de gestiune,
acelaş gestionar, aceilaşi loc de gestiune, sau lipsurile constatate nu provin
ca sustragere sau degradare a bunurilor respective din cauza gestionarului,
lipsurile stabilite la inventariere pot fi compensate cu plusurile stabilite, la
propunerea comisiei de inventariere. Decizia definitivă o ia conducătorul
întreprinderii. Compensarea lipsurilor cu plusurile se efectuează pentru
cantităţi egale de lipsuri şi plusuri la sortimentele supuse compensării.
Diferenţele valorice cauzate de preţurile diferite la sortimentele supuse
compensării se înregistrează la venituri sau cheltuieli. În cazul când
persoana vinovată nu este stabilită perdele sunt suportate de întreprindere
şi din suma lor se calculează TVA spre plată în buget şi aceste cheltuieli nu
sunt permise spre deducere în scopuri fiscale.
 Exemplul
Întreprinderea “Adina” SRL deţinea în stoc la 01 martie materiale în
valoare de 675 000 lei. În luna dată au avut loc următoarele operaţiuni
economice aferente materialelor:
 La procurarea cu plata ulterioară a unui lot de materiale, întreprinderea a
înregistrat următoarele elemente: preţul de procurare –258000 lei, inclusiv
TVA; cheltuieli de transportare – 16800 lei , inclusiv TVA - 20 %; cheltuieli
pentru asigurarea încărcăturii – 2000 lei; cheltuieli de descărcare oferite de
secţia auxiliară – 1300 lei; rabatul comercial oferit de vânzător şi acceptat
de cumpărător – 3 %.
 S-au depistat la inventariere lipsă de unele sortimente de materiale în
valoare de 23 000 lei; şi surplusuri de altele în valoare de 4500 lei;
 S-au primit cu titlul gratuit un lot de materiale la valoarea venală 120 000
lei;
 s-au consumat: în scopuri administrative – 123 000 lei; în scopuri
comerciale – 25000 lei, direct pentru fabricarea producţiei – 420 000 lei;
pentru deservirea utilajelor secţiilor de bază – 17 000 lei.
De întocmit formulele contabile şi de calculat soldul final.
 Exemplul:
 Întreprinderea conform contractului încheiat şi facturii străine
importă un lot de materiale în valoare de 10 000 euro la
cursul de 16,5400 lei pentru un euro (cursul este indicat în
declaraţia vamală). În prealabil întreprinderea a calculat şi a
transferat în avans TVA -36500 lei, taxa vamală şi
procedurile vamale -9000 lei. S-a eliberat avans din casierie
titularului de avans pentru efectuarea procedurilor vamale
150 lei, care ulterior a prezentat decontul de avans cu
documentele justificative la suma de – 74 lei, soldul neutilizat
restituindu-se în casierie. Prima de asigurare achitată – 500
euro la cursul 16,5700 lei.
 Notă : taxa vamală 5%, procedurile vamale 0,4%
 Valoarea în vamă = 173685 lei (10 000 euro*16,5400) +(500
euro * 16,57)
 Taxa vamală =8684 lei ( 173685*5%)
 Taxa pentru serviciile vamale = 695 lei (173685*0.4%)
 TVA = 36613 lei (173685+8684+695)*20%
 Contabilitatea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată
 Potrivit paragrafului 34 S.N.C. 2 obiecte de mică valoare şi
scurtă durată sunt active care
 au o valoare unitară mai mică decât limita stabilită de legislaţie,
indiferent de durata de exploatare (3000 lei);
 au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de
valoarea unei unităţi.
 Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată se folosesc conturile:
 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care se
debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se creditează cu suma
trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea
bunurilor materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor;
 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri
în momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă casarea
uzurii acumulate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.
 Contabilitatea intrării OMVSD
Intrările de OMVSD se reflectă în conturile sintetice astfel:
 Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în
dependenţă de sursa de provenienţă:
Dt 213 “OMVSD”
 Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, în cazul achitării ulterioare
 Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” , în
cazul achitării documentelor de decontare ale părţilor legate
 Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” , în cazul
aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea
avansului
 Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în
cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
 Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” , în cazul primirii
stocurilor cu titlu gratuit
 Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor de materiale
ca aport la capitalul statutar
 Contabilitatea OMVSD
 Pentru înregistrarea plusurilor de OMVSD stabilite cu
ocazia inventarierii:
Dt 213 “OMVSD”
Ct 612 “Alte venituri operaţionale”
 Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 213 “OMVSD”
 Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 213 “OMVSD”
concomitent se calculează TVA - Dt 713 Ct 534
 Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 213 “OMVSD”
concomitent se reflectă valoarea venală a obiectelor predate: - Dt 229 Ct 612, 534
 Contabilitatea ieşirii OMVSD
Contabilitatea ieşirii OMVSD cu Contabilitatea ieşirii OMVSD cu
valoarea unitară mai mică de valoarea unitară mai mare de
1500 lei 1500 lei
1) Darea în folosinţă:
Dt 2132 “OMVSA în folosinţă” Ct 2131
Acestea se casează imediat la “OMVSD în stoc”
consumuri sau cheltuieli (analogic 2) Calculul uzurii în mărime de 100 %
materialelor) de la valoarea uzurabilă
 Dt 813, 812, 811, 712, 713, 721, 723, Dt 813, 812, 811, 712, 713, 721, 723, 121
121 Ct 213 Ct 214
3) Casarea uzurii acumulate:
Dt 214 Ct 213
4) Înregistrarea deşeurilor utilizabile
Dt 211 Ct 213 – în limita valorii probabile
rămase
Dt 211 Ct 612 – mărimea ce depăşeşte
valoarea brobabilă rămasă
Dt 714 Ct 213 – în cazul când valoarea
deşeurilor obţinute este mai mică ca
valoarea probabilă rămasă
 Exemplul
 Întreprinderea cumpără obiecte de mică
valoare şi scurtă durată de 108 000 lei, TVA
-20 %. Cheltuielile de transport sunt de
8 500 lei, inclusiv T.V.A. Se dau în folosinţă
obiecte (cu valoarea unitară mai mare de
1500 lei) în valoare de 85 000 lei. La sfârşitul
anului, când se face inventarierea, obiectele
se casează. Se recuperează deşeuri în valoare
de 1 200 lei. Valoarea rămasă a fost calculată
în mărime de 850 lei.
 Exemplul (rezolvare)
1. Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară
Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 108 000 lei
Dt 534 “Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 21 600 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 129 600 lei
2. Reflectarea cheltuielilor de transport
Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 8 500 lei
Dt 534 “Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 1700 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 10 200 lei
3. Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:
Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2132 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” - 85 000 lei
Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2131 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc” - 85 000 lei
4. Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca 85 000 ‑ 850  = 84 150):
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” 84 150 lei
Ct 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 84 150 lei
5. Scoaterea din folosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
Dt 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 84 150 lei
Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2132 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” 84 150
lei
6. Deşeurile recuperabile:
Dt 211 “Materiale” 1 200 lei
Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” subcontul 2132 “Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare” - 850 lei
Ct 612 “Alte venituri operaţionale” - 350 lei
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se
realizează cu contul 215 “Producţia în curs
de execuţie”. Se debitează cu suma
produselor şi serviciilor în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune şi se creditează cu
casarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de
execuţie la începutul perioadei de gestiune.
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor de
inventariere, se stabileşte costul efectiv (valoarea de
bilanţ) al producţiei în curs de execuţie, care se
înregistrează în evidenţa financiară prin formula
contabilă:
Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
Ct 811 “Producţia de bază” sau
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
 La începutul perioadei următoare se scoate din
evidenţa financiară producţia în curs de execuţie, şi se
înregistrează la consumuri pentru a calcula costul ei,
Dt 812 “Activităţi auxiliare” sau
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
 Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu
ocazia inventarierii:
 Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Ct 612 “Alte venituri operaţionale”
 Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie constatate cu
ocazia inventarierii:
 Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie
vândute:
 Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma
evenimentelor excepţionale:
 Dt 723 “Reflectarea valorii de bilanţ ”
 Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
 Contabilitatea produselor
 Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor,
produselor reziduale şi a lucrărilor executate destinate
vânzării se ţine cu ajutorul contului 216 “Produse”, cu
funcţie contabilă de activ. În debit se înregistrează costul
efectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produselor
reziduale intrate în gestiune, realizate din producţia proprie.
prin creditul conturilor 811 “Producţia de bază” şi
812 “Activităţi auxiliare”.
 Se creditează cu valoarea de bilanţ a produselor finite ieşite
din gestiune prin vânzare, în corespondenţă cu debitul
contului 711 “Costul vânzărilor”; cu produsele returnate
pentru remedierea rebuturilor, în corespondenţă cu debitul
conturilor 811 “Producţia de bază” şi 812 “Activităţi
auxiliare”; cu lipsurile la inventar, în corespondenţă cu
debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale”; cu
cele distruse în urma calamităţilor naturale prin debitul
contului 723 “Pierderi excepţionale”.
 Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de produse finite,
semifabricate, produse reziduale şi feluri de lucrări.
 Contabilitatea produselor
 S.N.C. 2, prevede că stocurile de mărfuri şi materiale
se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai
mică dintre cost (valoarea de intrare) şi valoarea
realizabilă netă (V.R.N.). Diferenţa se reflectă: Dt 714
Ct 216
 Este de menţionat că dacă valoarea realizabilă netă,
conform evaluării anterioare a produselor depăşeşte
costul efectiv, atunci pentru această diferenţă se
întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 216 Ct
612
 Dacă costul efectiv este mai mare decât valoarea
realizabilă netă, pentru diferenţă se face formula: Dt
714 Ct 216
 Returnarea produselor
Returnarea produselor de la cumpărători:
1) Dt 216 „Produse”
Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”- la
preţul de valorificare posibilă;
2) Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”
Ct 221* „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” la
preţul de livrarea fără TVA;
3) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – stornarea sumei
TVA;
4) Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”
 Notă: * se poate utiliza contul 539, deoarece în contul 221 se va primi sold
creditor, care trebuie trecut ulterior la contul 539.
 Contabilitatea mărfurilor
o Contul 217 “Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor aflate
în depozite, precum şi în unităţile cu amănuntul sau de alimentaţie
publică. Este un cont de activ şi se debitează cu valoarea de intrare
a mărfurilor intrate în gestiunea întreprinderii astfel:
 achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul
conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, cu
preţul de achiziţie fără T.V.A;
 cu cheltuielile aferente procurării materialelor prin creditul conturilor
521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 812 “Activităţi
auxiliare”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”, 533 “Datorii privind
asigurările”, 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” etc.;
 aduse ca aport în natură la capitalul statutar, prin creditul contului
311 “Capital statutar”;
 primite prin donaţie sau cu titlu gratuit prin creditul contului 622
“Venituri din activitatea financiară”;
 constatate plusuri la inventar în corespondenţă cu creditul contului
612 “Alte venituri operaţionale”;
 cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare,
dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la preţul de vânzare prin
creditul contului 821 “Adaos comercial”;
 cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în
corespondenţă cu creditul contului 822 “Returnarea şi reducerea
preţurilor la mărfurile vândute”.
 Contabilitatea mărfurilor
 Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a
mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi:
 prin vânzare în corespondenţă cu contul 711 “Costul
vânzărilor”;
 ca lipsuri constatate la inventariere şi perisabilităţi prin debitul
contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale”;
 valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, când
evidenţa se ţine la preţul de vânzare cu amănuntul prin
debitul contului 821 “Adaos comercial”;
 pierderi din calamităţi prin debitul contului 723 “Pierderi
excepţionale”;
 diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă în
corespondenţă cu debitul contului 714 “Alte cheltuieli
operaţionale”.
 Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc la
preţul de înregistrare.
 Exemplul
 Se presupune că întreprinderea cu activitate de
desfacere a mărfurilor cu amănuntul dispune, la
începutul lunii, de mărfuri în valoare de 920000
lei la preţ cu amănuntul, inclusiv adaosul
comercial de 167000 lei. În cursul perioadei de
gestiune au fost achiziţionate mărfuri: preţul de
cumpărare 650000 lei, adaos comercial 23 %.
Au fost vândute mărfuri cu plata în numerar,
valoarea mărfurilor vândute la preţ de vânzare
cu amănuntul inclusiv TVA 1 771 000 lei.
 Exemplul (rezolvare)
1) Reflectarea adaosului comercial aferent stocului de mărfuri la începutul perioadei :
Dt 217 CT 821 – 167 000 lei
2) Aprovizionări la valoarea de intrare :
Dt 217 Ct 521 - 650 000 lei
3) Adaos comercial aferent aprovizionărilor :
Dt 217 Ct 821 - 149 500 lei
4) Înregistrarea mijloacelor băneşti din vânzări (1 771 000 lei)*
Dt 241 – 1 771 000 Ct 611 – 1 475 833 lei Ct 534 – 295 167
 (calculăm procentul mediu al adausului comercial : Adaosul comercial la începutul lunii +
adosul comercial pentru procurări / stocul mărfurilor vândute (făra TVA) + stocul rămas la
finele perioadei (167000+149500)/(1475833+243667)=18,41)
243667=920000 + 650000 + 149500 – 1476833.
 Calculăm adaosul comercial aferent mărfurilor vândute(18,41*1475833)= 271649 lei - Dt
821 Ct 217
 Casăm valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (1475833 – 271649 =1204184 ) - Dt 711
Ct 217
 Calculăm adausul comercial aferent mărfurilor în stoc (167000+149500-271649=44851) ,
care se stornează Dt 217 Ct 821 - (44851) lei

NOTĂ: * Este întrodus contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor”

 Dt 241 Ct 846 - 1 771 000 lei
 Dt 846 Ct 534 – 295 167 lei
 Dt 846 Ct 611 - 1 475 833 lei
 Vânzarea de mărfuri la un preţ (redus) mai
mic decât preţul de procurare
 Este necesar de menţionat că conform art. 97 (p.4) CF Valoarea
impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un
subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru
producerea lor sau decît preţul de procurare al mărfurilor livrate, sau
decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform
art.100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia
cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia
confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile abilitate cu astfel de
funcţii. Prevederile prezentului articol nu se aplică:
 – în cazul în care se efectuează livrări de mărfuri, servicii pentru care
preţurile sînt stabilite (reglementate) de stat;
 – în cazul vînzării la licitaţie a bunurilor debitorilor, în contul stingerii
restanţelor acestora.
Respectiv dacă mărfurile se vând la un preţ redus faţă de preţul de
procurare, atunci TVA de la diferenţa de preţuri trebuie restabilită – Dt
713 Ct 534 (cu excepţia cazului când întreprinderea confirmă pierderea
calităţilor de consum, TVA se calculă de la valoarea de vânzare redusă)
 Reducerile de preţ
 Reducerile de preţ pot fi acordate:
1) În momentul livrării mărfurilor (achitare se efectuează la momentul livrării). În
cazul dat reducerea de preţ se ia în consideraţie la perfectarea documentelor de
livrare a mărfurilor si valoarea se include cu reducere.
2) după livrarea mărfurilor:
a) până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare
 Livrarea mărfurilor la preţ de vânzare Dt 221 Ct 611,534
 Încasarea creanţei Dt 242 Ct 221
 Reflectarea reducerii Dt 539* Ct 611,534 – stornarea creanţei
 Dt 539 Ct 242
Notă: *se poate utiliza contul 221, (dacă creanţele nu au fost achitate)
b) după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare
 Livrarea mărfurilor la preţ de vânzare Dt 221 Ct 611,534
 Încasarea creanţei Dt 242 Ct 221
 Dt 822 Ct 539 reflectarea reducerii de preţ fără TVA
 Dt 712 Ct 822 înregistrarea pierderilor din reduceri de preţ
 Dt 539 Ct 534 - stornarea TVA
 Dt 539 Ct 242
Notă: *se poate utiliza contul 221, (dacă creanţele nu au fost achitate)
 Contabilitatea ambalajelor
 La livrarea mărfurilor ambalate în ambalaj multicirculant, pentru care sunt
stabilite preţuri de gaj şi există acord despre restituirea obligatorie a acestuia,
preţul ambalajului nu se include în valoarea impozabilă a mărfurilor. Cantitatea
şi preţul ambalajului se indică în factura fiscală eliberată într-un rând separat, şi
doar în coloana 10.10. Cumpărătorul mărfii nu are dreptul la trecerea în cont a
TVA aferent acestui ambalaj. (Circulara Inspectoratului Fiscal de Stat nr.
19 (17-13-02/1-1621) din 02 aprilie 2002).
Formulele contabile la vânzător:
Transmiterea ambalajului cumpărătorului: Dt 211 subcontul „Ambalaje
în circulaţie la cumpărător” Ct 211 subcontul „Ambalaje la depozit” Ct
821 „Adaos comercial”;
Restituirea ambalajului: Dt 211 subcontul „Ambalaje la depozit” Dt
821 „Adaos comercial” Ct 211 subcontul „Ambalaje în circulaţie la
cumpărător”.
În cazul când ambalajul este returnat deteriorat sau în cantităţi mai mici, la
efectuarea decontărilor cu cumpărătorii aceasta se consideră livrare de
ambalaj impozitată cu TVA. Întreprinderea vânzătoare trebuie să elibereze
factura fiscală pentru ambalajul nereturnat.
Formulele contabile la vânzător:
 Înregistrarea preţului de vânzare : Dt 221 Ct 612, 534
 Reflectarea costului Dt 714 Ct 211;
 Anularea adausului comercial Dt 821 Ct 211
 Contabilitatea ambalajelor
 La livrarea mărfurilor în ambalaj fără returnarea acestuia, valoarea
ambalajului se include în valoarea mărfurilor livrate, fără a fi
specificat separat în factura fiscală şi fără a scrie factură separată.
TVA se stabileşte pornind de la valoarea livrării.
 La livrarea gratuită a ambalajelor cumpărătorilor (sacoşe de
firmă), procurate de întreprinderea vânzător, aceasta reflectă
trecerea în cont a TVA, precum şi calculă TVA ca datorie faţă de
buget la eliberarea gratuită a ambalajelor cumpărătorilor (fără
eliberare de factură fiscală) Dt 713 Ct 534 - în baza art. 93 (p.3,
p.6) şi art 95 (p1) din CF.
Excepţie: art. 95 p.2 Nu constituie obiecte impozabile: c) livrarea de
mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate
şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime de 0,1% din venitul din
vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se
efectuează această livrare;
 Dacă ambalajele respective au fost primite cu titlul gratuit
pentru a fi distribuite cumpărătorilor, atunci întreprinderea nu are
dreptul trecerii în cont a TVA, precum şi impozitarea ulteriaoară cu
TVA la eliberarea acestora cumpărătorilor (art 99 CF).