Examinarea nou-născutului

Obiectivele prezentării:
• Examinarea inițială postnatală a nou-
născutului (primele 2 ore postnatal)
• Primul examen neonatal de rutină (în primele
72 ore de viață)
 Examinarea primară a nou-născutului are ca
scop:

Determinarea vârstei gestaţionale a nou-

născutului şi corespunderii acestei vârste
 Detectarea stărilor patologice ale nou-născutului
 Stabilirea prezenţei anomaliilor congenitale de
dezvoltare.
EVALUAREA ŞI CONDUITA NOU-NĂSCUTULUI

respiraţie normală Neregulată Normală normală

sau absent

Frecvenţă FC>100 FC<100 FC>100 FC>100

• Evaluarea

cardiacă bat/min bat/min bat/min bat/min

Greutate/vâr GN>2500 GN≥2500 GN≤2500 GN≥2500

stă de
gestaţie VG>37sapt VG≥37sapt VG≥37sapt VG≥37sapt
pentru

Defecte/trau Absente Absente Absente Presentă

me la naştere
•

clasificare copil sănătos Asfixie Greutate Defect/traum

mică la e la naştere
naştere

conduită Îngrijirea Îngrijirea Îngrijirea Îngrijirea

copilului copilului copilului cu copilului cu
sănătos asfixic greutate mică traume/defec
la naştere te la naştere
 Variantele vârstei gestaţionale:

a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42 săptămâni)

b)nou-născut prematur (născut până la 36 săptămâni de
sarcină)
c)nou-născut postmatur (născut după 42 săptămâni după
sarcină).
• Nou-născut imatur – copil, născut la termen, cu particularităţi
morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului.
Starea nou-născutului în cadrul primului
examen clinic în sala de naştere:

- scorul Apgar;
- criteriile antropometrice (greutatea, talia,
perimetrul cranian şi toracic);
- sexul;
- rezultatele primelor simptome de depistaj
urgent.
ŢIPĂTUL NOU-NĂSCUTULUI (Strigătul copilului)

• – se apreciază intensitatea (puternic, slăbit, lipseşte),

durata (scurt, îndelungat), modularea (“cefalic”,
afonic, nazonat, “de frecvenţă înaltă”),
emoţionalitatea -strigătul “emoţional” adecvat apare
la aplicarea excitantului şi se întrerupe în scurt timp
după acţiunea lui.
 Sistemul osos
• Se începe cu examinarea externă: aprecierea
numărului de degete, forma lor, mişcările în
ele.
• Examinarea feţei.
• Examinarea articulaţiei coxo-femurale
 Examinarea tegumentelor şi ţesutului adipos
subcutanat:

• Pielea nou-născutului e caldă la palpare, fină,

catifelată.
• Particularităţile pielei, sănătoase:
- milia
- milia cristalina
- hemoragii peteşiale în cantităţi mici
teleanghiectazii lanugo
- pete mongolice
- nev pigmentar congenital
 Culoarea tegumentelor
– În primele minute după naştere tegumentele pot fi
cianotice sau se observă cianoza periorală sau acrocianoză.
După toaleta igienică a tegumentelor apare coloraţia roşie-
aprinsă a ei (eritemul fiziologic). Mai rar copilul se naşte cu
tegumentele roze.
• Icterul fiziologic – coloraţia icterică a pielii (doar mâinile şi
plantele, de asemenea sclerele şi mucoasele păstrează
culoarea obişnuită) se întâlneşte la 60 – 70% nou-născuţi.
 Examenul capului
• Forma - brahi-, dolicocefalică,
asimetrică, craniu “în turn” –
oxicefalic.
• Configuraţia - ca urmare a
parcurgerii căilor de naştere.
• Perimetrul capului – de obicei
măsoară 34 – 37 cm şi e cu 2 – 3 cm
mai mare decât perimetrul toracic.
• Palparea capului – determinăm
integritatea oaselor craniene,
prezenţa bosei sero - sanguine sau
cefalohematomului, hemoragiei
subaponeurotice, herniilor cerebrale,
infiltratelor, abceselor.
• Percutarea palpatorie
• Aprecierea stării fontanelelor şi
suturilor craniene.
 Examinarea analizorului vizual
• Reacţia la excitanţii vizuali.
Pentru nou-născutul sănătos sunt caracteristice:
 simetria fantelor palpebrale
 corneea transparentă, vie
 reacţie vie la lumină
 poate fi strabism convergent şi nistagmus orizontal nestabil
 exoftalmie nepronunţată la prematuri
 conjunctiva netedă, roză, strălucitoare
• fixează privirea la a doua săptămână de viaţă
 Examinarea simţului olfactiv
• pe rând se apropie spre nasul sugarului
substanţe mirositoare (picături de mintă,
tinctură de valeriană).
• Nou-născuţii şi sugarii la acţiunea mirosurilor
reacţionează nemulţumiţi prin: închiderea
pleoapelor, grimasă a feţii, ţipăt, se intensifică
pulsul şi respiraţia.
 Examinarea cavităţii bucale
Atragem atenţie la prezenţa anomaliilor de
dezvoltare:
 micro-, macroglosia
 macroglosia relativă în sindromul Pierre-Robin (are
loc subdezvoltarea mandibulei – micrognatie)
 heiloschizis (dehiscenţa buzei superioare, “buză de
iepure”)
• palatoschizis (dehiscenţa palatului dur, “gură de lup”)
 Examinarea analizorului auditiv
• Reacţia la excitanţi auditivi. Normal de la 27 –
28 săptămâni de gestaţie copilul la acţiunea
excitantului auditiv răspunde prin reflexul
cohleopalpebral, tresărire, mişcări în membre,
încetinirea respiraţiei şi bătăilor cardiace.
 Examinarea gâtului
 poziţia capului şi palparea muşchilui
sterno-cleido-mastoidian (excluderea
torticolisului)
 determinarea integrităţii claviculelor
 prezenţa chisturilor şi fistulelor
 “gât pterigoidian” în sindromul
Shershevski-Turner
 Examinarea cutiei toracice
Normal cutia toracică a nou-născutului e de formă
conică, simetrică.
Stări patologice sunt considerate: asimetria cutiei
toracice, cutia toracică cuneiformă sau în formă de
pâlnie, prezenţa ghibusului cardiac.
Palparea cutiei toracice
Percuţia
Aprecierea stării sistemului respirator
– Respiraţie diminuată.
– Raluri
– Respiraţie zgomotoasă
– Tahipnee
– Bradipnee
– Dereglarea ritmului respirator
– Apnee îndelungată fără bradicardie e considerată
ca echivalentul convulsiilor (predominant la
prematuri).
 Aprecierea sistemului cardio
vascular

• Referitor la suflurile cardiace la nou-născuţi, trebuie atras

atenţie la următoarele:
• În primele 24-48 ore de viaţă 60-80 % din toţi nou-născuţii au
suflu cardiac. De obicei el e la mijloc de sistolă
• Suflu diastolic izolat la nou-născuţi e depistat destul de rar,
adică e suflu sistolic sau sistolic în combinare cu diastolic.
• La majoritatea absolută a nou-născuţilor (mai mult de 95%)
suflurile nu sunt legate de afecţiuni cardiace sau sunt
condiţionate de defecte
• Mulţi copii cu vicii congenitale cardiace în primele zile după
naştere nu au suflu cardiac
• La nou-născutul sănătos zgomotele cardiace sunt clare, ritmice
Examenul sistemului digestiv
• Anomaliile de dezvoltare ale peretelui
abdominal, herniile.
• Balonarea abdomenului
• Excavarea abdomenului
• Asimetria abdomenului
• Palparea abdomenului
• Ficatul
• Splina
 Sistemul uro-genital
• Rinichii – normal se palpează numai rinichiul drept.
• Examinarea organelor genitale externe.
• La fetiţe – cercetarea fantei vaginale
• La este necesar de examinat: hipo-, epispadie, deformarea
penisului, hernie inghinală, criptorhism, hidrocele.
 . Examinarea regiunii lombare şi
feselor:
 hipertrihoză în reglarea formării coloanei vertebrale
 asimetrie оn cazul hemoragiei suprarenalelor
 simptomul “mingii perforate” la afectarea regiunii lombare a măduvei
spinării.
 vicii de dezvoltare grave (lipsa membrelor, degetelor, etc.)
 articulaţiile coxo-femurale – normal abducţia nu e limitată şi marginea
laterală a genunchilor nu atinge măsuţa de examinare
– Limitarea abducţiei
– Motilitatea patologică
 Examinarea neurologică a nou
născutului
• Comunicabilitatea nou-născutului
• Reacţia la lumină
• Reacţia la excitanţi sonori
• Activitatea motorie spontană
• Mimica nou-născutului
 Aprecierea simptomaticii neurologice

• Dereglări vegetative
• Aprecierea simptomaticii patologice oculare
• Aprecierea simptomaticii plcii nazo-labiale
• Lipsa reacţiei la sunet
• Lipsa suptului
• Diagnosticul parezelor
 MODALITATEA APRECIERII REFLEXELOR
• Se recomandă cercetarea triplă a fiecărui reflex.
 Reflex normal - amplitudinea reflexului în toate 3 cazuri este
identică sau puţin scăzută la a 3-a apreciere.
 Reflexul scăzut – amplitudinea iniţială este scăzută şi se menţine
оn 3 cazuri de testare sau dacă se micşorează în testările
ulterioare.
• Istovirea reflexului - amplitudinea normală a reflexului la prima testare cu
micşorarea lui în următoarele testări sau dispariţiei reflexului. Din contra,
amplitudinea înaltă a reflexului sau creşterea ei pe măsura testării
dovedeşte creşterea reflexului.
 Ce trebuie să cunoaştem
înainte de a examina nou-
născutul?
 RASPUNS:

1. Evaluare familială:

• etnia, condiţiile socio-economice, vârsta părinţilor;

• toate afectările ereditare din familie, a procreaturilor;
• expunerea mamei la diferiţi factori toxici;
• grupa sanguină a mamei, şi dacă este posibil - a tatălui;
• afecţiunile somatice la mamă;
• antecedente obstetrico-ginecologice la mamă.
 Care sunt condiţiile pentru
examinarea nou-născutului ?
RASPUNS:
• copilul se examinează în primele ore după naştere
• temperatura încăperii unde se află nou-născutul va
fi 24 – 26 C
• examenul se efectuează în incubator sau pe
măsuţă cu sursă de încălzire, nou-născutul trebuie
să fie uscat
• copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina
lămpilor de zi
• mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi
calde
• timpul binevenit pentru examinare – între hrăniri
(de obicei după 30 min după hrănire).
CE momente de bază este necesar de evidenţiat in
examinarea nou-născuţilor ?
RASPUNS
Copilul are cianoză?
Copilul are icter?
Sunt sau nu semne de dereglare a
microcirculaţiei,?
Destul de perfect e pronunţată
culoarea roză a Sunt tegumentelor;
paliditatea nu indică şoc, anemie sau
acidoză?
Nu sunt erupţii pe tegumente? Sunt
urme de meconiu?
E normală poza copilului? Nu sunt
tremurături sau convulsii?
Nu sunt schimbări caracteristice pe faţă sau există vre-
un sindrom, de exemplu, Daunism? Respiraţia e
regulată? E normală frecvenţa ei (40) şi caracterul?
Dacă se petrece ventilaţia artificială, e concordată
după faza respiraţiei copilului cu regimul
ventilatorului?
 Sunt edeme, focare de inflamaţie, nu tinde copilul să
ia o poziţie anumită (nu trebuie de schimbat)?
 Dacă abdomenul e balonat, sunt sectoare cu
peristaltism sau fără, cu regiuni cu hiperemie?
 Examinaţi scutecele, în care a fost înfăşat copilul, fiţi
atenţi dacă nu sunt urme de vome, urină, sânge,
fecale, care ar putea indica schimbări patologice.
Ce schimbări patologice ale
culorii tegumentelor n/n
sunt ?
Raspuns:
Cianoza generală de caracter
central
Cianoza periferică.
Acrocianoza
Simptomul “arlechin”
Paliditatea tegumentelor
Ten suriu (pământiu)
Icterul patologic
Aspect marmorat
Macerarea pielii
Ce poziţii patologice ale
mâinii cunoasteti?

Ce poziţie patologică a
plantei cunoasteti ?
Raspuns:
1.Mâna în formă de “gheară” – afectarea SNC
2.“Mână balanţă” – afectarea segmentelor cervicale inferioare ale măduvei
spinării (Dejerin-Cliumpche)
3.Mână de “maimuţă” (Aran-Duchenne, atrofică) – afectarea perinatală a SNC
de diferită geneză
4.Poziţie patologică ale degetelor mâinii – II- IV în sindromul Patau, III – IV în
sindromul Edwards

RASPUNS
1.Varus – devierea medială a plantei
de la axa piciorului
2.Valgus - devierea laterală a plantei
de la axa piciorului
3.“Picior calcanean” – flexia dorsală
a plantei
4.Picior balant – afectarea măduvei
spinării la nivelul segmentelor
lombare sau afectarea trunchiurilor
nervoase ce pleacă din aceste
segmente
Enumerati dinamica reflexelor
necondiţionate ale sugarului ?
RASPUNS:
Cum se apreciaza Reflexul de cercetare
(Cussmaul–Henţler)
Cum se apreciaza Reflexul Babkin
• Cum se apreciaza Reflexul de prehensiune ?
Cum se apreciaza Reflexul
Moro ?
 Cum se apreciaza
Reflexul de sprijin şi
mers automat
Cum se apreciaza Reflexul de apărare
Cum se apreciaza Reflexul Galant
Cum se apreciaza Reflexul Bauer
Examenul fizic al nou-
născutului la 72 ore
Examinarea inițială postnatală a nou-născutului
(primele 2 ore după naștere):

• Această examinarea are ca scop detectarea

unor malformații majore și acordarea
ajutorului de urgență în aceste patologii.
• O scurtă examinare de screening ar trebui să
includă: examinarea feței, ochilor, cavității
bucale, toracelui, abdomenului, coloanei
vertebrale şi a membrelor pentru a exclude
anomalii majore.
• Un țipăt puternic şi o colorație roză a
tegumentelor răspândită pe față și pe corp sunt
semne bune și ne vorbesc despre un copil
viguros la naștere.
 Unii copii pot fi născuți cu ”nediscifrarea,
nedeterminarea” organelor genitale. În astfel de
cazuri, este important să nu se ”ghicească” genul
copilului, deoarece situația este incertă şi sunt
necesare mai multe teste.
 Dacă aveţi suficientă experienţă clinică și sunteți
capabil de a efectua o sondare orogastrică acesta ar
trebui să fie aplicată în cazul în care avem o
naștere cu: polihidramnios, pentru a exclude
atresia de esofag.
 Primul examen neonatal de rutină (în primele
72 ore de viață):

• Acest examen trebuie să fie efectuat de un

membru al echipei în cazul în care copilul se
află încă în maternitate/spital (medicul
neonatolog sau medical rezident în
instituțiile de nivel II și III), în cele de nivel I
de către medicul primar de îngrijire (medicul
neonatolog sau medicul pediatru).
 Obiectivele acestei examinări sunt îndreptate pe deplin
a explica mamei înainte de a fi efectuate, rezultatele ar
trebui să fie comunicate mamei (părinţilor) şi
înregistrate în planul de îngrijire postnatală şi fișa de
examinare.
 Se recomandă ca examinarea să fie efectuată în
primele 72 de ore de la naştere şi include:
◦ O revizuire privind starea de nutriție a copilului şi
anamnesticul familial, matern antenatal a mamei, pe
perioada de sarcină și naștere
◦ Despre sarcinele, nașterele anterioare, inclusiv orice sarcină,
naștere finalizată cu deces, de a identifica greutatea și
circumferința capului în nașterile precedente.
◦ Dacă copilul a avut meconium şi urină.
Se recomandă ca examenul să fie efectuat
într-un loc bine iluminat și cald.

!!! În primul rând spălaţi-vă

mâinile riguros pentru a reduce
riscul de infecţie.
Apoi:
Ascultă şi respectă
• Evaluarea în aspect general. Evaluarea generală
include tonusul, starea de veghe a copilului şi
colorația tegumentelor.
• Observarea generală include proporţiile şi maturitatea
copilului.
• Uitaţi-vă cu atenţie pentru a exclude icterul (de
preferinţă la lumina naturală).
• Dacă există birthmarks, rashes sau alte anomalii ale
pielii?
• Ascultă țipătul copilului şi nota sa de sunet.
• Cântăreşte copilul şi completează această dată pe
curba de creştere.
• Apoi fectuaţi o examinare sistemică ”de la cap spre
picioare"
 EXAMINAREA NOU-NĂSCUTULUI (SCREENING NEONATAL)
1.PREGĂTIREA EXAMINĂRII 6. ABDOMEN/UMBILIC
Consimțământul părinților Forma abdomenului
Pregătirea mediului (confort, temperatură, iluminare) Mase abdominal
Identificarea nou-născutului Bontul ombilical
Temperatura nou-născutului Numărul de vase ombilicale
2. STAREA GENERALĂ/TEGUMENTELE 7. ORGANELE GENITALE/ANUSUL
Culoarea şi integritatea tegumentelor și mucoaselor Pasajul de urină (micțiunea)
Activitatea Băieței:
Caracteristici dismorfice o Penisul
Asimetrie o Meatul uretrei
Caracteristici distinctive o Testiculele
 Vârstă gestațională Fetițe:
Pigmentații, decolorarea pielii, etc. o Vaginul și orificiul utetrei
o Anusul
o Pasajul meconiumului
Orificiul anal

3. CAP/FAȚĂ 8.MUSCOCHELETAL
Simetria feţei, craniului Claviculele
Fontanelele șid suturile Brațe, mâini, degete
Circumferinţa craniului Coapse, picioare, degete
 Părul Gât
Echimoze / abraziuni Șold (ține de competența practicianului)
 Fața: ochi,i nasul, gură, urechi le Spate
4. SISTEMUL RESPIRATOR 9. SISTEMUL NERVOS
Culoarea tegumentelor Țipătul
Frecveța respirației Reflexele
Respirația nazală
Retracție sternală sau tiraj intercostal
Grunting
5. SISTEMUL CARDIOVASCULAR 10. DOCUMENTAȚIE/COMPLETARE
Frecvența cardiac și suflurile Înregistra-ți greutatea şi lungimea copilului
Punctul maxim de auscultare Consiliați părinții la constatarea unor patologii
Pulsul brachial și femoral Documentați în fișă constatările și concluziile
Simptomul de” pată albă”
 Capul:

– Forma, prezenţa fontanelei şi dimensiunele ei,

dacă este normală, excavată sau bombată
– Dimensiunele circumferinței craniului, apoi ele
vor fi înregistrate în curba de creștere
– Măsoară şi înregistrează circumferinţa craniului
pe curba de creștere în diagramă
– Evaluarea aspectului facial şi poziţia ochilor
– Verificați orice asimetrie sau anomalie de formă
faciale
 Ochii
•Forma şi aspectul normal?
•Verificaţi prezenţa ”reflexului
roşu ”
• Examinați și depistați
cataracta congenitală
evidentă sau oricare alte
semne de infecţie
oftalmică
 Urechile:
◦ Forma şi mărimea
◦ Inserția lor la nivelul normal sau "jos"?
◦ Verificaţi pavilionul urechii, ductul auditiv extern
 Gura:
◦ Culoarea mucoasei bucale, se observă bolta
palatină
◦ Verificaţi reflexul de sugere prin introducerea
unui deget curat puţin uşor în interiorul gurii
copilului
 Braţele şi cu mâinile:
Sunt de forma normală şi se deplasează în mod normal?
– Uita-te pentru o dovadă de traumă natală (de exemplu, de
paralizie Diushen-Erb) prin verificarea gâtului, umerilor şi a
claviculelor
– Numărul degetelor, forma lor – nu există nici o dovadă de
brahidactilie, clinodactilie, sindactilie (rudimente, degete
suplimentare)?
– Verificaţi palma, pliurile palmare - sunt multiple sau doar
unul singur? Un singur pliu palmar poate fi normal, dar
poate fi un semn de sindrom Down.
 Pulsul
– Verificaţi pulsul brachial, radial şi femoral,
amplitudinea, ritm şi volumul
– Un puls hiperdinamic poate sugera o persistență a
ductului arterial (DAP)
– Un puls slab poate să apară în o anomalie
congenitală cardiacă (afectează debitul cardiac)
– Verificaţi pentru o posibilă întârziere radio-
femurală (poate fi suspectată o coarctație de
aortă)
 Inima:
• Verificaţi poziţia cordului la palpare şi orice
depresiune sau proieminență
• Ascultați zgomotele inimii cu atenţie, pentru a
depista orice sunet sau murmur suplimentar
• Suspectarea anomalilor necesită o examinare
suplimentară (şi, adesea, sunt necesare mai multe
opinii şi investigaţii)
 Pulmonii:
– Verifica-ți respirația, frecvența, profunzimea
pentru câteva secunde
– Uita-te pentru orice dovadă de recesiune
intercostală
– Ascultă pentru a exclude stridorul
– Auscultarea pulmonilor pentru a exclude sunete
suplimentare
 Abdomenul:

◦ Măsurați circumferinţă abdominală şi forma lui

◦ Verificaţi cu atenţie pentru a exclude hernia
umbilicală, semne de infecţie sau alte formațiuni
◦ Palpați uşor organelle interne, pentru a exclude
formațiuni sau alte hernii, este necesară pentru a fi
capabil de a se simţi ficat şi / sau splina la nou-născuţii
sănătoşi
◦ Verificaţi cu atenţie organele genitale externe (a se
vedea ambiguitatea genitală)
◦ alpați testicule la băieţi
◦ Cercetaţi anusul (a fost evacuat meconiumul?)
 Partea dorsală(spatele):

◦ Uita-te cu atenţie la tegumentele în regiunea

spatelui şi la curbura spatelui / simetrie
◦ Există vreo dovadă de spina bifida occultă sau sinus
pilonidal ?
◦ Palpează coloana vertebrală uşor
 Şoldurile:
• În mod specific este o manveră pentru
depistarea ”displazia congenitală de șold”,
utilizând combinaţia manevrelor Barlow şi
Ortolani
 Membrele inferioare:
• Verificaţi și depistați ”equinovarus talipes ”
– Verificați numărul degetelor de la picioare şi
verificați forma lor .
 SNC:

– Observaţi tonusul, comportamentul, mişcările şi

postura copilului
– Verificați reflexele nou-născutului
– Toate constatările se vor înregistra în fișa de
examinare a nou-născutului.
 Frecvente anomalii depistate la nou-
născut în timul examenului-screening:
• Capilare sau maculare haemangioame:
• De asemenea, sunt cunoscute și ca ”pata congenitală”se depistează în jurul ochilor şi a gâtului, în
regiunea cefei la 30-50% copii
• Cele din jurul ochilor dispar în mod normal, în primul an de viață, de obicei, dacă persistă pe ceafă și
gât .
• Zona pigmentară blue-negru:
• De asemenea, sunt cunoscute ca pete mongoloide albastre; văzute în regiunea lombară și pe fese.
Acestea sunt comune la copiii din părinți de rasă neagră, dar poate să apară și la sugarii de origine
caucaziană.
• În mod normal, ele dispar după primul an de viață

Nevus congenital
 Chist în cavitatea bucală:
Acestea sunt găsite în apropierea
palatului şi pe gingii (cunoscut şi
sub numele de ”perle Epstein”)
Ele pot fi mai mari şi pe planșeul
bucal
De obicei, ele se rezolvă spontan
Dinții pot fi prezenți la naştere
(nu este necesară nici o acţiune,
doar cu excepţia cazului în care
acestea sunt în anormali, caz în
care acestea ar putea să fi
extrași).
Anomaliile care pot indica o cauza a
unei alte maladii:
 Orice fontanelă cu dimesiuni largi, cu prezenţa unor ”insule
din os” („oase Wormian”) pot indica anomalii craniene fiind
cauzate de o serie de sindroame congenitale.
 O a ”treia fontanelă”, între anterioară normală şi cea
posterioară poate indica sindromul Down.
 Forma urechilor anormală sau plasate anormal ne pot indica
”Sindromul alcoolic fetal”, anomalii craniofaciale sau alte
stări, cum ar fi sindromul Edward's (trisomia 18) sau
anomalii congenitale renale.
 Pliu palmar unic pot indica sindromul Down, dar poate fi
găsit la copii care nu suferă de această afecţiune.
 Anomalii ale feţei, maxilarului şi urechilor sunt adesea
asociate cu disfuncţii de auz; deaceea sunt indicate examenul
specialistului ORL și testele auditive.