APOPTOZA

BANCESCU ANDA
BMBA, ANUL II
 INTRODUCERE

 Apoptoza (gr.”apoptosis”-caderea frunzelor) este un process de moarte

celulalara programata, umata de modificari citologice  caracteristice (markeri
apoptotici) si mecanisme moleculare de semnalizare; este o forma de moarte
celulara, urmata de micsorarea dimensiunilor celulei, condensarea si
fragmentarea cromatinei, formarea de vezicule cu organitele celulare fara sa fie
eliberata citoplasma extracelular.
 Apoptoza poate sa apara cand o celula este deteriorata in urma unor defecte ale
reparatiei, in urma unor infectii cu virusuri, sau in timpul unui stres.
 Apoptoza indeplineste un rol important si in prevenirea cancerului. De
exemplu: daca o celula este incapabila sa intre in apoptoza in urma unei
mutatii, ori o inhibare a unei cai metabolice, poate duce la o continua diviziune
si dezvoltarea tumorii.
 Morfologia

 In urma cailor in cascada de semnalizare in inducerea apoptozei urmata de degradarea proteolitica a

caspazelor celula isi schimba forma si morfologia, fiind usor de recunoscut la microscopul electronic:
 celula se micsoreaza in dimensiuni si formeaza exvaginari rotunde ale membranei celulare in urma
degradarii citosceletului de catre caspaze;
 Citoplasma devine densa si organitele apar condensate;

 Cromatina se condenseaza indepartandu-se de anvelopa nucleara (picnoliza);

 Anvelopa nucleara este strangulata si ADN-ul din interiorul nucleului este fragmentat (in
fragmente de pana la 200pb)-cariorrhesis. Nucleul este fragmentat in bucati mai mici – “corpuri
cromatinice”(chromatin bodies). Fragmentarea ADN-ului este aproximativ de aceleasi dimensiuni;
 membrana celulara este iregulata, pierzandu-si forma, formand exvaginari cunoscute de ‘curgeri”;
 celula este distrusa, formand asa-numitele corpuri apoptosomice, care vor fi fagocitate de catre
macrofage.
 Indepartarea celulelor intrate in ultimele stadii ale apoptozei prezinta pe suprafata membranei
celulare molecule semnal de recunoastere a macrofagelor pentru digestia acestora. O molecula semnal
care declanseaza fagocitarea celulei intrata in apoptoza este fosfatidilserina, care in mod normal este
gasita pe partea citosolica a membranei celulare, dar din moment ce celula a intrat in apoptoza, o
enzima (ipotetic este considerata ca fiind scramblaza) transfera fosfatidilserina pe fata externa a
membranei celulare. Dupa ce a fost recunoscut receptorul specific, macrofagul va digera celula.
 Embriogeneza

Moartea programata a celulei joaca un rol important

in dezvoltarea embrionara a plantelor si animalelor.
Spre deosebire de necroza, apoptoza este
determinata de contractarea si fragmentarea celulei
fara varsarea continutului celular inafara celulei,
aceasta faciliteaza fagocitarea de catre macrofagi, iar
arhitectura tisulara si celulara adiacenta  este
pastrata intacta si ea umple spatiile lasate goale de
catre celula apoptotica.
Fig.1 Diferenta dintre
necroza si apoptoza
 Mecanismul de actiune

Procesul de apoptoza este controlat de diverse cai de semnalizare celulara, care

au origine extracelulara si intracelulara.
Semnalele extracelulare includ diferite toxine, hormoni, factori de crestere, oxid
de azot sau citokine care trebuie sa traverseze membrana sau sa transduca
semnalul prin cai intermediare de semnalizare pentru producerea efectului.
Aceste semnale pot fi pozitive sau negative in declansarea apoptozei. Legarea
receptorilor specifici sau inducerea semnalelor apoptotice sunt cai pozitive de
activare a apoptozei, iar represarea activa declansata de o molecula este o cale
negativa de semnalizare.
Semnalizarile apoptotice intracelulare sunt date de un raspuns intracelular ca un
raspuns al celulei la stres, urmata de sinuciderea celulei. Factorii care
declansatori ai apoptozei indusa intracelular pot fi: receptori de nucleari ai
glucocorticoizilor, temperatura, radiatii, infectiile virale, hipoxie si cresterea
intracelulara a ionilor de calciu (in cazul afectarii membranei celulare). Apoptoza
poate fi controlata si de polimeraza ribozomica poli ADP.
Procesul de apoptoza se desfasoara in trei timpi:
1.in faza initiala, celulele
individuale, enclavate in tesutul
normal, pierd legaturile cu
celulele vecine, cromatina
nucleara se condenseaza,
rezultand fragmentarea ADN-ului
celular; celulele se retracta din
cauza pierderii de continut
citoplasmic si a condensarii
proteinei citoplasmatice; cele mai
multe organite citoplasmatice
raman intacte;

2.in faza a doua, membrana

celulara se zbarceste, se gaureste
si se fragmenteaza, formandu-se
corpi apototici care contin resturi
nucleare;

3.in faza finala, celulele vecine si

macrofagele fagociteaza aceste
fragmente pana la completa lor
degradare
 Reglarea mitocondriala

 Mitocondria indeplineste un rol esential in organismele multicelulare. Fara mitocondrii

celula inceteaza sa respire aerob si moare repede. Proteinele implicate in declansarea
apoptozei se leaga specific de mitocondrie si o distruge partial eliberand diferite molecule
care declanseaza moartea programata a celulei. Aceste molecule pot declansa o umflare a
membranei si eliberarea anumitor componente intramitocondriale. Oxidul de azot este
capabil de a disipa potentialul membranar al mitocondriei astfel membrana este mai
permeabila pentru anumite componente.
 Proteinele membranare SMAC (second mitochondia-derived activator of caspases) sunt
eliberate in citosol in urma permeabilitatii membranei. Aceste proteine se leaga specific
de IAPs (Inhibotor of Apoptosis Proteins) le dezactiveaza astfel inhibarea apoptozei este
distrusa si celula nu mai poate supravietui si este declansata apoptoza. IAPs de asemenea
activeaza protezele cisteinice cunoscute sub numele generic de Caspaze care declanseaza
degradarea celulei.
Prin afectarea
membranei
mitocondriale de
asemenea se elibereaza
Citocromul C prin
intermediul canalelor
MAC (mitochondrial
apoptosis-induced
chanel). Citocromul C
eliberat din mitocondrie
leaga specific proteina
Apaf1 si ATP care
impreuna cu pro-
caspaza 9 formeaza un
complex proteic care
este apoptosoma.
Apoptosoma taie pro-
caspaza 9 rezultand
caspaza 9, care la randul
ei activeaza caspaza 3.
 Degradarea cromatinei

 Un criteriu important in apoptoza il are degradarea cromatinei cromozomale in

unitati nucleosomice. Un rol important in degradarea cromatinei il joaca
caspazele care este o reactie in cascada si care activeaza DN-azele, sunt
declansate de catre CAD(caspase activated DN-ase), in celula normala exista o
forma  a CAD-ului inactiva (ICAD), in timpul apoptozei ICAD-ul este digerat de
catre caspaza 3 astfel activeaza CAD, digerand ADN-ul;  inhiba enzimele de
reparare a ADN-ului (polimeraza poli-ADP-riboza-care este prima proteina
care o digera caspaza) si degradarea proteinelor nuceului(degradarea laminei
nucleului de catre caspaza 6 in urma caruia se observa condensarile
cromatidice).
 Apoptoza in patologie

 Procese patologice induse prin blocarea apoptozei:

 Celulele canceroase reprezintă un exemplu de complexe celulare în care
mecanismele apoptozei nu mai funcționează. Ele supraviețuiesc și se multiplică
fără a mai fi influențate de transformările genetice survenite în cursul vieții
celulei, în timp ce în mod normal ar fi trebuit să fie distruse prin apoptoză.
 Anumiți agenți patogeni împiedică inducerea apoptozei, ca de exemplu HHV8
(virusul herpetic responsabil de dezvoltarea sarcomului Kaposi).
 În anumite boli neurodegenerative de tipul taupatiilor sunt implicate
mecanismele apoptoice, rezultând o supraviețuire a proteinei tau patogenă,
care se acumulează în mod anormal, până la moartea celulei nervoase. Acesta
este cazul paraliziei supranucleare progresive, a bolii Alzheimer etc.
 Procese patologice datorite unei activări exagerate a apoptozei
• Cercetări recente au arătat că dezvoltarea "sindromului de imunodeficiență
dobândită" (SIDA) ar fi în legătură cu declanșarea unui proces de apoptoză
"în lanț" a limfocitelor T responsabile de răspunsul imunitar (T CD-4)
provocat de un comportament anormal al macrofagelor destinate eliminării
virusului neutralizat de anticorpi, fapt care permite dezvoltarea maladiei și
a infecțiilor oportunistice.
• Un comportament intempestiv al macrofagelor ar fi implicat și în unele
tipuri de reacții exacerbate ale organismului, ca în anumite alergii, în unele
boli degenerative sau în anumite reacții la stress (de ex. extensia arsurilor).
 Bibliografie

 John F. Kerr, Andrew H. Wyllie and A. R. Currie: Apoptosis: a basic biological

phenomenon with wide-ranging implications in tissue kinetics. British Journal
of Cancer, Vol. 26, pp. 239–257, 1972
 Jean-Claude Ameisen: La Sculpture du vivant: Le suicide cellulaire ou la mort
créatrice. Point Seuil, Paris 2003
 Stefan Grimm: Die Apoptose: Programmierter Zelltod. În: Chemie in unserer
Zeit. Vol 37, pp. 172–178, 2003
 Bruce Alberts et al.: Molecular Biology of the Cell. Garland Publ.,1994
 S. F. Gilbert: Developmental Biology. Sinauer Ass., Stamford, 2003
 M. O. Hengartner: The biochemistry of apoptosis. În: Nature, Vol. 407, Nr.
6805, pp. 770–776, 2000
 http://www.referatele.com/referate/medicina/online3/Apoptoza---
Mecanismele-moleculare-ale-apoptozei-referatele-com.php