Teoria Noceceptivă şi

Antinoceceptivă în Anestezie şi
Terapie Intensivă. Sindromul
Algic. Analgezia. Anestezia.
 Conceptul despre durere
 Stimulii percepuţi din zona traumatizată
sunt trimişi de la receptorii periferici către
cortexul senzorial prin căi specifice din
sistemul nervos central şi periferic.
Gravitatea durerii depinde de:

-Intensitatea stimulelor
-Interacţiunea dintre stimuli şi sistemele
modulatoare aferente.
-Varietatea comportamentului.
 Mecanismele durerii
Activarea noceceptiva=excitarea
fibrelor şi terminaţiunelor nervoase din
ţesut de către excitantul dureros.
 Mecanismele durerii
Acţiunea asupra ţesutului determină
eliminarea substanţelor algogene ca
prostoglandinele, bradikininele,
norepinefrina, serotonina, substanţa P, etc.
Acestea stimulează terminaţiunile nervoase
senzitive.
 Mecanismele durerii
Informaţia noceceptivă se transmite de-a
lungul fibrelor sinapselor neuronale din
coarnelor posterioare ale măduvii spinării.
Informaţia este procesată în coarnele dorsale
şi supusă modificărilor de către factorii locali
şi transmisă prin căile descendente spre centrii
superiori a SNC.
 Mecanismele durerii
Din coarnele dorsale informaţia noceceptivă
ia cîteva căi:
-În celulele intermediolaterale şi cornul
anterior sunt activate reflexele de
vasoconstricţie şi spasm musclular (reflexe
segmentare de răspuns)
-Prin celulele cornului dorsal spre căile
spinotalamice anteriore spre ariile
supraspinale aşa ca talamusul,
hipotalamusului, formaţiunea reticulară şi în
final în cortex (răspunsurile suprasegmentale
şi corticale).
 Mecanismele durerii
Complicaţiile durerii acute:
Hematologice
-creşterea riscului trombotic prin mărirea
vîscozităţii sangvine
-creşterea activităţii factorilor de coagulare
-creşterea agregării plachetare
 Complicaţiile durerii acute
 Pulmonare
- spasmul musculaturii respiratorii
- imobilitatea
- supresia tusei
- distensie abdominală
- atelectazie din cauza ventilaţiei insuficiente
- staza mucusului din cauza supresiei
- hipoxemie
- infecţii pulmonare
 Complicaţiile durerii acute
Cardiovasculare
Creşterea acută a RC, BP, creşterea
efectului dromotrop cardiac=creşterea
lucrului cardiac şi consumului de oxigen
Aceasta poate fi grav pentru pacienţi cu
cord ischemic şi poate duce la infarct
miocardic
 Complicaţiile durerii acute
 Gastrointestinale
- Ileus
- Greaţă
- Vomă
- Micşorarea motilităţii intestinale
 Urinare
- Hipomotilitatea vezicii urinare şi a
uretrei
- Dificultăţi de urinare
 Complicaţiile durerii acute
 Neuroendocrine şi Metabolice
- Creşterea tonusului simpatic &
stimularea hipotalamică
- Creşterea catecolaminelor şi secreţiei
hormonilor catabolici
- Creşterea metabolismului şi
consumului de oxigen
Complicaţiile durerii acute
 Psihologice
- spaimă
- anxietate
- depresie
- frustraţie
Managementul durerii acute
1. Analgezie sistemică
- Narcotice
- Anti-inflamatorii nesteroidiene
2. Tehnici regionale
3. Crioanalgezia
4. Stimularea transcutanată a nervilor
5. Psihologic şi alte metode
 Managementul durerii cronice
1. Medicamente
- Narcotice
- Antiinflamatorii nesterodiene
- Sedative Hipnotice
- Antidepresante
2. Blocuri nervoase, inclusiv Nervului simpatic şi blocului neurolitic
3. Epidural
4. Abord psihologic
5. Stimularea punctelor reflectorii, inclusiv acupunctura
6. Tehnici neurochirurgicale (cordotomie şi alte ablaţii nervoase sau a
plexorilor)
7. Stimulare cerebrală
8. Injectare de alcool în glanda pituitară.
 Anestezia

Scopul principal este controlul functiilor

vitale ale organismului in timpul
interventiei chirurgicale pentru a proteja
pacientul de stresul operator.
Anesteziile generale şi loco-regionale
( Clasificarea)

I. Anestezia loco-regională

II.Anestezia generală

III.Anestezia combinată
I.Anestezia loco-regională
 1. Anestezia topică
 2. Anestezia locală
 3. Anestezia intravenoasă regională (sub garou)
 4. Anestezia intraosoasă
 5. Anestezia tronculară
 6. Anestezia de plex
 7. Anestezia peridurală
 8. Anestezia sacrală
 9. Rahianestezia
II.Anestezia generală se împarte în:

 1. Inhalatorie
 2. Intravenoasă
 3. Electroanestezie
III. Anestezia combinată
 1. Generală cu miorelaxare şi VMC
 2. Generală cu loco-regională
 3. Intravenoasă cu inhalatorie
 4. Electroanestezia cu generală şi
locoregională
Componentele principale ale Anesteziei
I. Masurile orientate spre diminuarea reactiei organismului
la trauma chirurgicala.
- Analgezie sistemica
- Anestezia locala
- Controlul constiintei
- Controlul raspunsului neurovegetativ (Ataranestezie &
Neuroleptanestezie)
- Relaxare musculara
- Hipotensiune controlata
- Hipotermie artificial controlata
II. Masurile de control ale functiilor vitale (respiratia,
hemodinamica, metabolismul etc.).
 Managementul Anesteziei
I. Evaluarea starii pacientului şi pregatirea preoperativa
- Asistenţa preoperativă
- Medicaţia preoperativă

II. Pregatirea echipamentului

III. Pozitia pacientului
IV. Perioada de preinducţie şi inducţie.
V. Decurgerea anesteziei şi monitorizarea.
VI. Sfirşitul anesteziei şi trezirea pacientului.
 Asistenta preoperativa
I. Planul Managementului Anestetic
a. Experienţa anestetică anterioară
b. Alergii (la analgezice, antibiotice, raze X, latex)
c. Anamneza pacientului (gradul de afecţiune)
d. Medicamente (care pot interacţiona cu anesteticele)
e. Rapiditatea (cu scopul prevenirii pneumoniilor prin
aspiratie)
f. Examinul fizic
g. Testele de laborator (hemoglobina, ECG etc.)
h. Procedura chirurgicala (alegerea tipului de anestezie şi
tehnicile de monitorizare)
 Asistenta preoperativa
II. Riscul in Anestezie
Clasificarea riscului anestetic dupa ASA

Categoria ASA Descrierea

I. Pacient sanatos
II. Pacient cu tulburari sistemice usoare
III. Tulburari sistemice severe care limiteaza
activitatea
IV. Dereglari severe care ameninţă viaţa
V. Pacient monitorizat cu speranţa de
supravieţuire sub 24h

Procedura de urgenţă (E)

 Medicaţia preoperativă
 Scopul medicaţiei preoperative
– Inlaturarea anxietăţii
– Sedaţie
– Amnezia
– Analgezia
– Aspirarea căilor respiratorii
– Prevenirea raspunsurilor sistemului nervos autonom
– Reducerea continutului gastric şi a Ph crescut
– Efecte antiemetice
– Reducerea necesităţilor anesteziei
– Uşurarea inducerii anesteziei
– Profilaxia reacţiilor alergice
Echipamentul Anestetic
Echipamentul Anestetic
Perioada de preinductie si inductie
Managementul cailor respiratorii
Managementul cailor respiratorii
Gradul de dificultate a intubaţiei traheale
(Crockmack şi Lehane)

1° 2°

3° 4°
Managementul cailor respiratorii
Intubaţia traheală
Managementul cailor respiratorii
Masca laringiană
Combitubul
Pipa orofaringeală cu manjetă

Dr. Robert Greenberg, 1991.

 Cursul Anesteziei şi Monitorizarea
Anestezia inhalatorie

Coeficientul de partiţie gaz/sînge & MAC

 Halothan 2.4 0.75%
 Enfluran 1.9 1.7 %
 Isofluran 1.4 1.2 %
 Protoxid de Azot 0.47 105%
 Desfluran 0.42 1.0 %
 Sevofluran 0.69 1.7 %
Agenţii Anestezici Intravenoşi
A. Anestezicile ne narcotice
Barbiturate (Thiopental, Thiamylal, Methoxexital)
Benzodiazepine (Diazepam, Midazolam)
Ketamina
Propofol

B. Narcotice (Morphina, Fentanil, Alfentanil,

Remifentanil, Meperidina)
 Relaxantele Musculare
Factorii ce influenţează utilizarea relaxantelor musculare ca
parte componentă a Anesteziei Generale
Procedura chirurgicală
- locaţia anatomică
- Poziţia pacientului
Tehnica Anestetică
- inhalare sau injectare
- Managementul cailor resiratorii (masca sau
intubare)
- Managementul ventilaţiei (spontană sau dirijată)
Factorii ce ţin de pacient
- Constituţia corpului (hiperstenic sau obez)
- Riscul ASA
- Vîrsta
 Clasificarea relaxantelor musculare
Depolarizante
- Succinylcholina (5-10 min)

Nondepolarizante
Acţiune de lungă durată (60 – 90 min)
- d- Tubocurarina
- Pancuronium
Acţiune intermediară (20 - 30 min)
- Atracurium
- Vecuronium
Acţiune de scurtă durată (10 – 20 min)
- Mivacurium
Anestezia. Cerinţele Monitoringului
& Standartele
I. Monitoringul de rutină
– Prezenţa sau lipsa anestezistului
– Frecvenţa cardiacă
– Presiunea arterială (non-invazivă sau invazivă)
– ECG (continua)
– Ventilaţia (excursia toracelui; auscultaţia; P CO2)
– Deconectarea Monitoarelor (alarme de hypopresiune)
– Analizatorul O2 (concentraţia de O2 inspirat)
– Ps O2
– Temperatura
– Diureza
II. Monitoringul Hemodinamic Avansat (CVP, PCWP, etc)
Anestezia Loco- Regională

A. Blocul nervilor periferici

B. Spinala sau Epidurala

 Anestezia Loco- Regională

Depozitarea unui anectezic local în imediată

vecinatate a rădăcinilor nervoase, a unui
trunchi nervos, în jurul componenţelor unui
ganglion sau in lichidul cefalorahidian ce
duce la blocarea reversibilă a propagerii
nociceptive constitue practica anesteziei
loco-regionale
 Blocarea plexului brahial
Acces interscalenic şi subclavicular
Blocarea plexului brahial
Acces axilar
Blocarea n. sciatic
Blocada nervului femural
Blocare n. femural
Coloana vertebrală conţine 33 de
vertebre
Anestezia spinala si epidurala
Anatomia maduvii spinarii
Anestezia spinala si epidurala
Pozitia Pacientului
Anestezia spinala si epidurala
Pozitia Pacientului
 Anestezia Epidurala
Tehnicile Lombare si Toracice
Anestezia spinala si epidurala
Anestezia peridurală
AP cu cateterizare
Anestezia spinală
 Anestezia caudală

TH12
L1 spinal cord
L2 Dura mater (meninges)
L3 Cauda equina
L3
L4 Ligamentum flavum
L4
L5 L5 epidural space
S1 intrathecal space, spinal space
(Cerebro-Spinal-Fluid, CSF)

C1 Hiatus sacralis