Factori de protecţie şi

rezistenţă
Click to add text
 În ciuda tabloului clinic prezentat
există o serie de factori de protecţie
care limitează dezvoltarea tabloului
clinic şi care constituie prerechizitele
pentru un tratament eficient;
 I. Nivelul ridicat al capacităţilor
intelectuale ale psihopatologilor
 Studiile de specialitate au arătat că profesioniştii
din domeniul psihopatologiei au un coeficient de
inteligentă ridicat (Hilton si Schrader, 1987).
 De asemenea se subliniază că o parte
din aceşti profesionişti au ales
domeniul psihopatologiei având în
prealabil probleme psihologice şi
personale. Ex. Probleme de familie
(Guy si Elliott, 1993)
 II. Spiritul critic al psihopatologilor

 Criticapermanentă pe care o fac

asupra propriilor construcţii este o
prerechizită sănătoasă a domeniului
(factori de protecţie a propriilor
produse intelectuale)
 Tendinţe în psihopatologie care au menţinut
treaz spiritul critic:

 Curentul antipsihiatrie
- Afirmă că noţiunea de boală mentală este un mit;
- Fie are substrat organic (competenţa
neorologiei), fie nu are acest substrat (domeniul
psihosocial);
- Altfel spus, adesea stabilim nişte categorii
medicale cu ajutorul unor criterii sociale;
 Curentul antiDSM:
- DSM-ul promovează
o clasificare
categorială descriptivă
a tulburărilor psihice
pe baza unor criterii
clar definite
 Variantele alternative ale DSM-ului
sunt:

1. O clasificare categorială descriptivă pe

bază de prototip, nu pe bază de criterii;
2. O clasificare etiopatogenetică a
tulburărilor psihice, nu una descriptivă;
3. O clasificare dimensională a tulburărilor
psihice şi nu una categorială;
4. Un diagnostic focalizat pe simptom;
III. Presiunea caselor de asigurări de sănătate
şi paradigma medicinei validată ştiinţific

- Acestă presiune limiteză posibilitatea

specialiştilor din domeniul sănătăţii de a
utiliza diverse tratamente;

- Accentul cade pe validarea ştiinţifică a

tratamentelor utilizate;
- Aşadar având în vedere că focalizarea obsesivă
trebuie să fie pe validarea ştiinţifică a
tratamentelor utilizate, totuşi se recomandă
luarea în considerare a faptului că pacienţii au
nevoie de ajutor ÎN ACEL MOMENT;

- Ei nu pot aştepta un studiu clinic controlat

pentru a primi un tratament care să le amelioreze
suferinţa;
 Totuşi un număr extrem de mic de
tratamente sunt bine validate ştiinţific,
respectând următoarele criterii:

- Standardele domeniului;
- Discursul în domeniu;
- Credinţele pacienţilor şi aşteptările omului
de rând de la medicină;
 IV. Globalizarea şi
interdisciplinaritatea ştiinţei
 Facilitarea accesului la informaţie a înlăturat sectarismul
promovat de unele şcoli de psihopatologie, sectarism
care a dus adesea la un retard teoretico - metodologic
(ex. internetul);
 Astăzi psihoterapia este evaluată nu prin ceea ce a spus
A.Ellis ci prin ceea ce arată cercetările ştiinţifice

Un mentor modern nu este acela care ştie sau

care spune cum stau lucrurile ci acela care ştie să
te înveţe să afli cum stau lucrurile! (David, 2003);
 Într-o societate
modernă, trio-ul care
dădea sens societăţii -
preotul, învăţătorul şi
medicul – este
reconsiderat.
 Sediscută astăzi despre profesionişti în
servicii de sănătate (sănătate mentală) ,
care pe lângă medici includ psihologi,
consilieri, psihoterapeuţi;
 Această globalizare şi
interdisciplinaritate a psihopatologiei
nu poate decât să dea consistenţă
domeniului şi să-l ferească de excese;
Vă mulţumim!