Mişcarea de emancipare din Transilvania

1. Unirea cu Biserica Romei

2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan
3. Şcoala Ardeleană
 1. Unirea cu Biserica Romei
Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania a fost însoţită de măsuri ce vizau integrarea
provinciei în Imperiu.
O astfel de măsură este – convertirea la catolicism (românii erau majoritari, iar trecerea lor la
catolicism ar fi permis Bisericii Romei să controleze din nou provincia).
Printr-o patentă imperială din 1692 se promitea clerului ortodox scutiri şi privilegii cu condiţia
unirii cu Biserica Romei (realizată practic în 1701).

În 1697, mitropolitul Teofil în fruntea unei părţi a clerului ortodox, acceptă unirea
religioasă, iar în 1698 mitropolitul Athanasie Anghel şi 38 de protopopi aderă la noua confesiune
greco-catolică, în cadrul Sinodului de la Alba-Iulia.

Împotriva Unirii cu Roma s-a ridicat călugărul de origine sârbă Visarion Serai, care a produs o
revenire la ortodoxiie în zonele Hunedoara și Sibiu: 1744-1746.
Visarion Sarai, născut Nicolae Sarai, (n. 1714 -
d. după 1745) a fost un ieromonah ortodox sârb,
principalul promotor al tulburărilor religioase
anticatolice din Transilvania în anii 1744-1746,
care au dus la exilul episcopului unit
român Inocențiu Micu-Klein.

El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă

Română la 28 februarie 1950, imediat după
interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma.
Proclamarea sa solemnă ca sfânt mărturisitor a
avut loc la 21 octombrie 1955 în Catedrala
ortodoxă din Alba Iulia.
Ioan Inochentie Micu-Klein
(1692-1768)
Episcop unit între anii 1729-1751, a adresat numeroase
memorii guvernatorului Transilvaniei, Dietei şi împăratului. În
ele episcopul cerea:
„să nu se hotărască nimic despre noi ,fără noi şi în abşenţa
noastră ”
Ioan Micu-Klein şi-a bazat cererile pe argumentele
romanităţii şi vechimii românilor în acest teritoriu.
În 1744 înaintează Curţii de la Viena petiţia „Supplex
Libellus” în care erau cuprinse toate cererile românilor din
Transilvania:
- recunoaşterea românilor ca naţiune politică egală în drepturi
cu celelalte naţiuni din Transilvania,
- reprezentarea românilor potrivit ponderii lor în organele
administrative, legislative şi juridice ale principatului.
La cererea Imperiului Ioan Inocenţie Micu –Klein va fi
chemat în capitala Imperiului şi apoi exilat la Roma.
 2. Răscoala lui Horea
Situaţia românilor şi în special ţăranilor iobagi s-a agravat, prin sporirea
obligaţiilor faţă de nobilime şi împărat.
În 1784, în zona Munţilor Apuseni a izbucnit o răscoală, condusă de Horea,
sprijinit de căpitanii lui: Cloșca și Crișan.
Horea a fost trimis la Viena, la împăratul Iosif al II-lea, pentru a
cere dreptate.
La 28 oct. 1784, el declanşează răscoala.
Momentul culminant l-a constituit atacul asupra cetăţii Devei.
După câteva confruntări victorioase, răsculaţii sunt înfrânţi
decisiv la Mihăileni, la 7 decembrie 1784.
Horea și căpitanii lui, Cloşca şi Crişan au fost întemniţaţi la
Alba-Iulia.
Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost
executaţi prin frângere cu roata.
În 1785, iobăgia a fost desfiinţată printr-o patentă imperială.
 3. Şcoala Ardeleană
Definiţie
Curent cultural iluminism transilvănean care a contribuit la afirmarea Gheorghe Şincai
conştiinţei şi luptei de emancipare a românilor din Transilvania.
Reprezentanţi
Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ion Budai-Deleanu , Ioan
Piuariu-Molnar etc.
reprezentanţii Şcolii Ardelene vor prelua ideiile lui Ioan inocenţie Micu- Petru Maior
Klein, astlel în anul 1791 a fost înainta Curţii de la Viena documentul “
Supplex Libellus Valachorum ” prin care se cerea :„naţiunea română să fie
repusă în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare (restituirea
drepturilor istorice vechi medievale)“„ca numirile odioase şi pline de ocară:
toleraţi, admişi, nesocotiţi între stări şi alte de acest fel, care ca nişte pete din
afară, au fost întipărite fără drept şi fără lege (pe fruntea naţiunii române),
acum să fie cu totul îndepărtate, revocate şi desfiinţate“ .
Documentul a înaintat împăratului Leopold al II lea , care l-a trimis Dietei de
la Cluj care la respins pe motiv că recunoaşterea sa ar fi dus la răsturnarea
ordinii constituţionale a Transilvaniei