)v-v=7 - E**.f?

F,rlffi* rEEl
Asociatia lubitorilor de Culturi Romini gi Japoneze ,,Shid6"

EAEEAF1
Curs de limba japoneze
pentru incepdtori

)tT'dzF'J1 ffi#a*E L)
Beatrice Budea Midori Hosoi

Editura,,Shidd'
TArgu Mureg

e-mail: shido@rdslink. ro
 Lec{ia1-Dai ikka
Hajimemashite !

A: Watashiwa gakusei desu. Kanojo wa sensei desu.

Anata wa Nihon-jin desu ka.
B: Hai, sd desu. Watashiwa Nihon-jin desu. Anata mo Nihon-jin desu ka.
A: lie, sd dewa arimasen. Watashiwa RUmania-jin desu.

Sensei: Kore wa kyOkasho desu.

{ Kore wa nan desu ka.
Gakusei: Sore wa ky6kasho desu. rll
ltl
I f:l
tlr
Sensei: Are wa nan desu ka. rlr
llt
Gakusei: Are wa tatemono desu.

Sensei: Sore wa hon desu ka.

Gakusei: Hai, sd desu.
Sensei: Kore mo hon desu ka.
Gakusei: lie, s0 dewa arimasen. S ore wa n6to desu.

Sensei: Kore wa terebi desu. Are mo terebi desu ka.

Gakusei: lie, are wa terebi dewa arimasen.
Are wa konpyOtd desu.

Kare wa sensei dewa arimasen. Gakusei desu.

Kanojo-ra mo gakusei desu.
Kare mo kanojo-ra mo gakusei desu.
Kare mo kanojo-ra mo sensei dewa arimasen.

Saluturi
- Aisatsu Expresii de mulfumire - ArigatO
Ohay6 gozaimasu. Bund diminea{a. DOmo. Mersi.
Ohay6. Bund dimineafa (familiar) DOmoarigat6. Mul{umesc.
Konnichiwa. Bund ziua. Arigat6 Vd mullumesc
Konban wa. Bund seara. gozaimasu. frumos.
Oyasumi nasai. Noapte bund. DOmo arigatd Vd mulfumesc
Oyasumi. Noapte bund (familiar). gozaimasu. foarte mult.
SayOnara. La revedere. Arigatd. Mul{umesc.
Soredewa, mata. La revedere. Dd itashimashite. Cu pldcere. (Pentru
pulin.)

l. Reguli de pronunfare - Hatsuon

Limba japonezi se presupune ci ar avea cel mai complex sistem de scriere din lume. Din motive
multiple, pe lAngd sistemul tradilional de scriere, ei i s-au oferit gi cAteva variante de transcriere in
alfabet latin- Roma-ji (literal: scrierea Romei) -, patru dintre ele fiind mai des uzitate. in cadrul
acestu'i manual se va recurge la sistemul Hepbuin, cel mai frecvent folosit pentru transcrierea
termenilor japonezi in enciclopedii 9i dictionare.
l.a. Citirea modului de transcriere a limbiijaponeze conform sistemului Hepburn:
Vocalele: ,ra"r rri"r rra"r rro" se citesc exact ca in limba romAni.,,Y" nu se folosegte independent
fiind un ,,i" semivocalic ca in Nagoya, Yamato, Yokohama etc.
Consoanele: ,,k", ,,stt, ,,1", ,,dt', ,,mtt, ,,h", ,,[" (urmat de vocali) se citesc exact ca in limba romdni.
Exemple: Nagasaki, Hakodate, Hakone, Sendai, Aomori, kamikaze, mikado (impirat).
Vocala ,d' are o pronunlie ugor diferiti care mai menfine o ugoard amintire a unui strivechi ,,ti".
Grupul de vocale,,ei": se citegte literar ,,ei" insd uzual citirea este ,,ee".
Exemple: sensei (profesor), kirei (curat), tokei(ceas), serTo (elev).
Consoana ,,r" are o pronun{ie specificS, ugor rulatS. Repetati dupi profesor: Nara, Kamakura, karate,
sakura (floare de cireg), samurai, kare (el), kare-ra (ei), karaoke.
Consoana,,f" se pronun{d ugor fricativ (ca atunci cAnd sufldm intr-o biuturi fierbinte). fune (vapor),
fuyu (iarnd), fukuro (sacogi, plasi), funsui (f6ntAni), Fukuoka (prefectura Fukuoka).
Consoana,,j" primegte o pronunlie echivalenti cu cea pe care o deline grupul ,,ge/gi" din limba
romAni: Fuji, Miyajima, Meiji(era istoricit), gai-jin (strdin),7iten (dic{ionar),7bsei (femeie), kanojo (ea).
Consoana,,n" atunci cAnd apare independent se pronunli ugor nazalizat. inainte de consoanele ,,p"
sau ,,b" consoana ,,n" se pronuntd ,,m": kanpai (urare de,,La mulli ani"), konban (astd seari).
Grupurile: ,,sh" este un echivalent fonetic al consoanei ,,9": Shikdku, Hiroshima, Kagoshima.
,,ch" este echivalentulfonetic al grupurilor,,ce/ci" din romdnd: chano-yu, Ch6-Ch6-san.
,,gi/ge" corespund cu grupul romdnesc,,ghi/ghe": geisha, Genji Monogatari, Ginza.
.ky(+altlule sau o)" corespunde cu grupul rom6nesc,,chi": Ky1to, KyDsh}, Taky6.
,,ts" este echivalentul fonetic al consoanei ,,[": Tsukahara, tsunami(val uriag), Mitsubishi.
Vocalele duble se pronun!6fdrd modificirifonetice insd pe o duratd mai lungd: T6ky6, jUd6, sum6.
Consoanele duble necesiti o ugoari poticnire inainte de pronunlia lor mai accentuat5: Sapporo,
Hokkaidd, gakk6 (gcoali), Nippon (Japonia).
Silaba,,-su", cdnd este in pozitie finald se pronun{i in general cu un,,u" mut: desu [des].

l.b. Silabarul japonez: ordinea de bazd a silabaruluijaponez este cea expusi in tabelul de maijos.
Observali cum se formeazd grupurile de silabe. Singurele sunete care primesc semne grafice
independente sunt cele cinci vocale ,ra"r rri"r rru"r rra"r,,o" gi consoana,,n".

a I u e o
k ka ki ku ke ko
s sa shi SU SC SO
t ta chi tsu te to
n na n nu ne no
h ha h fu he ho
m ma mt mu me mo
v va yu yo
r la n ru re ro
W WA wo
n

N.B. Re{ineti modificirile fonetice, subliniate in tabel, cu pronun{ia lor specifici.

ll. Explicafii gramaticale - Bunp6 setsumei

ll.a. in limba japonezi nu existi categoria gramaticali de numdr sau gen. Prin urmare substantivele
enunfd tipul obiectului in mod generic fird alte indicii, care se cer specificate ulterior sau se
subinleleg din context sau situalional (se vid, se aud etc.). Astfel prin cuvintul hon se intelege
,,carte" sau ,,c5(i", mado ,,fereastrd" sau ,,ferestre" g.a.m..d.
ll.b. in japonezi verbele sunt unipersonale asemenea verbului a trebui din limba romdnd care se
conjugd firi si igi modifice forma: eu trebuie..., tu trebuie..., eltrebuie, noi trebuie... etc.
Verbul desu este verb copulativ cu intelesul verbului a fi - forma afirmativd.
Exemplu: Aoi desu. Este albastru.
Akai desu. Este rogu.
2
 Forma negativd a lui desu este dewa arimasen - idewa fiind format din particulele 'de gi irm .
ll.c. iWa nu are echivalent in limba romAni. Este o particulS care insolegte in general subiectul
logic al propoziliei scoldndu-lin evidenld.
Exemplu:Watashiwa sensei desu. Eu sunt profesor.
Kare wa sensei dewa arimasen. El nu este profesor.
ll.d. ; mo este o particuld care are echivalentul lui ,,de asemenea" (uzual ,,gi" in acest inleles).
Particula mo ori de cite orieste folositi inlocuiegte particula wa.
Exemplu: Maria-san wa gakuseidesu. Domnigoara Maria este elevd/studentd.
Midori-san mo gakusei desu. $i domnigoara Midori este elevi/studentd.
Folositi cu verb la forma negativd particula mo primegte inlelesul lui ,,nici" respectiv ,,...nici... nici...".
Exemple: Kare wa Nihon-jin dewa arimasen. El nu este japonez.
Kanojo mo Nihon-jin dewa arimasen. Nici ea nu esfe japonezS.
Kare mo kanojo mo Nihon-jin dewa arimasen. Nici el nici ea nu sunt japonezi.

N.B. in japonezi, ca giin limba rom6nd, in funclie de context, propoziliile pot fi eliptice de subiect.
Predicatul, insi, nu are voie si lipseascd.

Exemplu: Sensei desu. Sunt profesor. Evident, datoriti verbului unipersonal

R0mania-iin desu. Sunt romdn. japonez, uneori inlelesul acestui tip de
Akai desu. Este rosu/rosie etc. propozilii poate avea o mare ambiguitate.

Diferente culturale: Hai gi lie

^,
ln limba japonezi afirma{ia 9i negalia prin intermediul cuvintelor hai 9i respectiv iie
nu se produce ca in limba rom6ni. Cele dou6 cuvinte sunt folosite pentru intirirea
observaliei din spusele interlocutorului gi nu pentru aJ aproba sau a-l contrazice (ultima
atitudine fiind intezisi categoric de eticheta japonezi). Lucrul acesta nu pare evident la
intrebirile cu formd afirmativd.
A:Watashiwa sensei desu. Anata wa gakusei desu ka.
B: Hai, watashi wa gakusei desu. Kare wa sensei desu ka.
A: lie, kare wa sensei dewa arimasen. (Rdspuns negativ, deci brutal fali de interlocutor, care se cere a fi
ocolit prin alte exprimdri lipsite de forme negative: ,,Nu chiar, el este de alt6 profesie." etc.)

Diferenla de conceplie se resimte mai ales atunci cdnd intrebarea are formi negativd. Rispunsul din
japonezd, in acest caz, nu se mai poate traduce mot-d-mot.

B: Kanojo wa sensei dewa arimasen ka. Ea nu este profesor?

A: Hai, kanojo wa sensei dewa arimasen.
Traducere literali: Da [afi observat corectl, ea nu este profesor.
Traducere literari: Nu, nu este profesor.

ll. e. Seria ko, so, a, do (1): pronumele demonstrative

Pronumele semnificalie Pronumele demonstrative

de monstrative iaooneze romdnesti
kore lndicd apropierea fafa de vorbitor; acesta, aceasta, acegtia,
kore-ra (olural) se foloseste doar de persoana I acestea
sore lndici apropierea fala de interlocutor; acela, aceea, aceia, acelea
sore-ra (olural) se foloseste doar la persoana a ll-a
are lndicd depdrtarea fa!5 de vorbitor gi acela, aceea, aceia, acelea
are-ra (plural) interlocutor (pers.l gi pers. a ll-a);
se foloseste doar la persoana a lll-a
dore este un pronume interoqativ relativ care (anume) ?

ll. f. Nan - este echivalentuljaponez pronrr!$i"lativ interogatiu-cerlin limba romdni.

"t
Exemplu: Kore wa nan desu ka. Ce este acesta?/ Ge sunt acestea? Etc.
Are wa nan desu ka. Ge este aceea?/ Ce sunt acelea? Etc.

i-
 lll. Conversatie - Kaiwa 1
Tanaka san: Hajimemashite,
Watashiwa Tanaka desu.
Watashi wa gakusei desu.
DOzo, yoroshiku.

Popescu san: Hajimemashite.

Watashi wa Popescu desu.
Watashi mo gakusei desu.
Kochira koso, dOzo yoroshiku.

lV. Vocabular - Goi

1V.1. Expresii - Hy6gen

Haiimemashite = incdntat de cunogtiinfi, expresie intraductibild, literal: ,,pentru prima oari"

DOzo yoroshiku = vi urez numai bine, vi doresc toate cele bune
Kochira koso = eu sunt cel care... (vd sunt indatorat etc.)

1V.2. Guvinte noi- atarashii kotoba

watashi= eu ch6men = caiet terebi = televizor
anata = tu R0mania = RomAnia gakkd = gcoald
kare = el R0mania-go = limba romdnd tokei = ceas
kanojo = ea R0mania-jin = romAn, romincd ;.69n = parc
sensei = profesor anata-gata, anata-tachi = voi kutsu = incdlfiminte
ie = casd kare-ra = ei t6buru = masd
doa = ugd kanojo-ra = ele yuka = podea
Nihon-jin = japonez gakusei=elev kabe = perete
ky6kasho = manual tatemono = clddire Ono - nume japonez
konpy0t-a = ordinator enpitsu = creion Tanaka - nume japonez
Nihon = Japonia watashi-tachi = noi Suzuki - nume japonez
Nihon-go = limba japonezd hon = carte dare = cine
n6to = caiet mado = fereastrd RT = Li (nume chinezesc)
tegami = scrisoare

V. Exercitii - Renshti
@
V.a. Completafi rispunsurile de maijos cu particula potriviti.

1. Anata wa lon san desu ka. 6. RT san mo Nihon-jin desu ka.

Hai. Watashi_ lon desu. lie. RT san _
Nihon-jin de_
arimasen.
2. Anata wa gakusei desu ka. 7. lonescu san wa sensei desu ka.
lie. watashi _ gakusei de_ arimasen. lie. lonescu san sensei de_
3. Suzuki san mo Nihon-jin desu ka. arimasen.
Hai. Suzuki san _ Nihon-jin desu. 8. Kore wa kutsu desu ka.
4. Popescu san wa sensei desu ka. Hai. Sore _
kutsu desu.
lie. Popescu san _ sensei de_ 9. Are mo kutsu desu ka. Hai. Sd desu.
arimasen. Are _
kutsu desu.
5. Kore _ sore _ kyOkasho desu ka. 10. Sore wa tokei desu ka.
lie, s6 _wa arimasen. lie. Kore
tokei de
arimasen.

4
 V.b. Completafi propozifiile de maijos cu partea de vorbire potriviti.

1. Constantinescu san mo sensei dewa arimasen ka.

Constantinescu san sensei de arimasen.
2. wa nan desu ka.
Sore wa tatemono
3. Arewa desu ka. Are ky6kasho desu.
_
4. Kore enpitsu desu ka. Hai, desu.
5. Popescu san wa gakusei desu lie, sO dewa
6. Kare _ gakusei desu _ - -. kare _
gakusei

V.c. Transformali urmitoarele propgzifii in forma o afi sau negativi.

1. Watashi wa Nihon-jin Oesu.ffi # e wa gakkO desu. (lie)

2. Watashi wa Tanaki desu. eieY4 ,
3. Tanaka san wa sensei desu. (lie)
4. Anata wa gakusei dewa arimasen. (Hai)
5. Sensei wa Nihon-jin desu. (lie)
6. Maria san wa sensei desu. (lie)
7. Kore wa kydkasho dewa arimasen. (Hai)
9. Kore wa enpitsu dewa arimasen. (Hai)
10. Are wa kden desu. (lie)
11. Kore wa mado desu. (lie)
12. Sore wa doa dewa arimasen. (Hai)
'13. Are wa gakk6 desu ka. (lie)
14. Sore mo tatemono desu ka. (lie)

V.d. Formula{i intrebdri gi rdspunsuri pentru fiecare imagine in parte utilizdnd corect rela{ia
impusd de termenii kore, sore, are.

1.
ffiffi'@ffiffi
1. 2. 3.
R:
4. 5.

3i: R:

R:

5l: R:

V.e. Traduce{i urmitoarele propozilii in limba japonezd.

1. Acesta este un creion.2. $i acela este un creion (pers.ll)? 3. Nu, acesta nu este un creion.
Acesta este un manual. 4. Aceasta nu este o carte 5. Aceea este o fereastrd (pers.lll). 6.
Acestea sunt nigte clddiri. 7. Aceea este gcoala (pers.lll). 8. $i aceea este o clddire (pers.ll).
9. Domnul Suzuki nu este romdn. Este japonez. 10. $i ea este elevd. 11. Nici eu nici tu nu
suntem profesori. 12. Acegtia sunt de asemenea elevi. 13. Doamna Ono nu este romAncd.
14. Acestea sunt nigte ordinatoare (computere). 15. Acela este un parc (pers. ll).16. Acestea
sunt nigte creioane. 17. Sunt elev. 18. Cine este el? El este domnul Tanaka.

l-
Vl. Hiragana {
Vl.1.a. Grupul vocalelor a-i-u-e-o:
Silaba Ordinea de trasare Exemple:
..l- -I-
b &sd
.J- J
b bh.
*I-
e) e> P)
J- *I-
tr>hh bft) #: #> fu* $ & & ff)#) ff)
&)
.J-
he)
.J- "J--

L\ LIL\ &>v.,. v\v\o

L\ L\ L\ L\ L\ U) !\ L\ L\ li \ !)'U\ U\ !\ !\ f r lrl
u\ l/\ f\ lr\ L\ L\ f) t", \ L\ L\ tl t\ f\ tv\ 1,.: !) L \
:F r:r :t

2 )2 bi.L\io
2 2 2') 2 3 ") -) )
>'r\r'F\P:r\r'rY't!r"r:p'?"F!r*
--) *) *) *) *) :i *J --)
i ii i * tii i *t -) * * tit
K KK iZ. L.i. L\L\2.
k 7- 7* 7- n K K 7- n
vv
7- 7. 7- KKn 7- 7-
n K k f- 7- i- k K 7- K i- i- f- i- n k K
tj +)€€ .Lr $: -L>
&>*jV't.. *j*j1 ''.

$ .t: *; ts # # fi # *; *s fi $s $* # $s *3
*I->
€
& $ $ $ $ $ t3 # $s *3 *3 s3 $ $ ss # *;
Jt:.

Vocabular:
bh - aa (exclamafie) &>i'trl - rogu lzri - casE
iubire D.*j - fa(i, obraz V. ( - a merge
.'
&>v - dragoste,
u\L\-bine,bun i.*-gard i'(-ascrie
eri-aseint0lni &)8-toamni 8<-crizantemi
tr. ) - a spun'e Z* - gari, stafie u\lt - iaz
b*;vt-albastru *i*d8v'-mare(adj.) LI.-aici
*j*;trl-mult &)< -asedeschide LV\-dragoste, pasiune
ft')-acumpira fi<-apune :(-stat,{ari
6
Vl.1.b. Grupul silabelor ka-ki-ku-ke-ko:
Silaba Ordinea de trasare ExemPle:

fl ? rt fl &>irrrr. rt,i "

itr €r=JFt ' a

b8. 23'. Dr*. *ifi*tr',"

b<. L\<. *d<. i'(. 8<"

Uf L L- l,' v\ur"

2?2
(_ (_ r.Lr. ::. :i-. r(o

Vll. Exercifii - Rensh0:

Vll.l. Scrieliin hiragana urmitoarele cuvinte: '
Au, kaku, koko, aoi, Qkii, koku, ike, iku, ue, akai, koi, kau, oku, iu,6i, eki, ai, iie, aki, kaki, ie,
kiku, koe, kao, aku, il\ ii.

Vll.2. Cititiin hiragana urmitoarele cuvinte, apoi aranjafi-le in ordine alfabetici:

&)8.. :L\. I <.. L\L\. *o-<.. V\i-. *i*ilr.. ::. lr', i. i*.. U\<. b
i, iZ, D.(. &)lr',. i.i. L\lt. :<. &>Drlr\.. *ifd*Vl.. V\L\i. 0.3..
&>*itrl. : i. i.fi. &) < "
7