GRAUR, AL., STATI, S.,'WALD,,L.

(re7 r)
TRATAT DE LII\GVISTICA GENERALA.
Bucuresti: ed. Academiei

I Planuri, nivele, stratificare

Sistem qi structurd
Limbd gi vorbire
Compartimentele limbii - consideralii generale
Lexicul. Semantica
196 ll. Lingvistica sincrcnicl
Pe de ajti pat,te, fiecare din lrceste cuvinte trcbuic n)eltlol'ilt separat, lltl sr)
poate sprijini pe cunoqtin{,e prealnbile din aceeuqi limbi,. Dacii, toate cu!iIt-
telc ar fi nea,naii:...bile, an ave& nevoie de strte cle t.rtii de r5,ddr'ini, ilr,r
fririi nolisemie. de rnulte milioane, ceeil ce ar constitui o incdrcare excesivi
a me;loriei. Dar, dacd, am adllrite cd, se porrte evita poliserttia, ntt vetlent cutn
am putea' scipa de o masiv5, omonimie.
Cuvinteie neanalizabile .sc pretcazi uqor la etirnologii populare,
uneoli absultle ; de exemplu stontatologied.e-r'inc in gur'& unora stomacologie 1
hebtlotnatlairg apsrre in franceza populari ca hebdrom.adaire, rlupra dronta'
rlaire..cdnrill".
Cuvintele motivate se lin minte mai uqor. Fd,rd, sd, vorbim de cele
imitative, care nu sint numeroase, cu ajutorul unui numir relatiY mic de
rd,ddcini qi de afixe, construim atitea cuvinte cite ne trebuie, uryor de fa-
bricat qi ugor de lnfeles. Daci am avea nevoie sA, fabricS,m in romd,negte
cuvirrte ea ord,onanfiabil sau microaehiaul,, n-ar fi necesar s[ le explicS,mt
c5,ci s-ar in$elege de la sine tle cei care cunosc pd,rfile componente.Deza'
vantajul cuvint,elor analizabile este cd, slnt adesea lungi, cu elemente re-
tlundante, gi c5, analiza in pd,rfile componente ne duce uneori la sensuri
striine de cele reale. Germanii, traclucind. pe oaigen prin Saterstof, pot
avea impresia c5, e vorba de ,,materie acrd'", pe cind noud, on'igen nu ne
sugereazd, niirric alt;ceva dectb definilia din manuale.
- $i acum se pune lntrebarea: incotro merg limbile, spre lnmulfirea
cuvintelor rnotivate sau a celor nemotivate ? Pdrerile specialiqtilor slnt
imp6rfite. In primul rind. trebuie spus ct nu toate limbile se comporti la
fel. O limb5, ca franceza, in care uzura fonetic[ este foarte mare qi compu-
nerea joacd un rol redus, a mers desigur multi Yreme citre lnmultirea
elementelor neana,lizabile. O limb5, c& germanat care pd,streaz5, cuvintele
lungi qi face mult uz de compunere, astfel cd a,proape oricare cuvint poate
fi impreunat cu oricare altul, merge cd,tre lnmullirea elementelor analiza-
bile.
ln ansamblu, trebuie s5, crealem c5, ln jurul unor cuvinte primare,
Bcurte, neanalizabile, se creeazi,, prin clerivare, compunere, polisemier ,tot
mai mult iarrilii largi, intd,rindu-se astfel caracterul sistematic al vocabu-
larului, cd rleci motivarea ciqtigl teren asupra nemotivd,rii, chiar dacl nu
se poate ajunge niciodati la eliminarea nemotivd,rii, de vreme ce am admis
cd, elementele de compunere qi derivare nu pot fi motivate tleclt intern'
iarmotivareainterninupoatemeIgepreadeparte.
2. Planuri, nivele, stratificare
Scopul lingvisticii sbructurale este descoperirea unittrfilor inYaria,nte'
descrierea qi clasificarea lor, precum qi ana.liza relafiilor tlintre unit[fi-
Pentru a clescrie faptele de limb[, se porneryte de la raportul funda-
rnenta,l caro catacterizeuzd" structura limbajului, raportul dintre cele doud,
laturi : materiald, gi iclea,II. Distinclia dintre aceste doud laturi, ftrcutd, de
--s! -:.
! !,
B. Principiile analizei sincronrce 191
1l LIC !l
tnultri vrenrc in istorit filozofiei qi a lingvisticii, a fost exprimati clar de
1i'. de S:r,ussure in capitolul despre natura semioticd a limbajului. nl aratir
ci, exisbii, douL laturi, sigttifiant qi signifi|, legate indisoiubil I acestea si-nt
privite mai ales forrnal (in special in capitolul consacrat valorii lingvistice).
^ Analiza celor doud, planuri a fost adincitd, mai ales in cadrul qcolii
glossernatice. lnsi glossematicienii, mai mult d.ecit Saussure, s-au preocupat
de aspectui formal al laturilor limbii. Teoria ,,clasic5," despre cele dou5,
pianuri a fost elaborati de L. Iljelmslev, care numeryte latura d.e signiJiL
confinut, iar cea d,e signifi.anf expresie (vezi Conlinut gi enpresie, II B
I a).
Trebuie sL precizh,m cd, noliunea de plan lingvistic are uneori un
sens mai larg, folosinclu-se pentru nivelele limbii. De exemplu, J. Kury-
lowicz vorbeqte de plan fonetic qi semantic, B. Trnka, de plan fonologic,
sintactic gi suprasintactic r.
Planul expresiei rep:gg1n!6-decilatura sonor5, a.limbii;. el poate fi
aborclet-ilin purctul
-al
ile' vedere al substangei. Aceasta constituie obiectu,l
ds-corcetarti fonetiiii si se studiaz& au-indloiG'einerimentaJe etd. Dactr,
siibrifnnia lone1ii6 e privitfi, din punCT dti- i;erierd iunctrioiiii se obfin
fonemele, stucliri,td do foriitlogid; "
----STfiAGie[ pfi;iii;i"'";nginuiului este mult mai complexd,, deoareoe.
existd, tli,ticultd,{i chiar in privinla definirii substanlei confi-nutului. Aceasta
este socotiti de multe ori procesul gindirii ; gindirea nu existd lnsl ln stare
pur5,, ea capitS, o organizare special6, ln caclrul sistemului semantic. Con-
linutul limbii este reprezentat de structura semantic5,, iar unitd,lile care
eonstituie'€ie6ast6 sliiictriiil sitrt sonsmilc"oirviiiteloi.
Cele doud, planuri ale limbii, degi alcd,tui^te din substanle tota,l opuse,
au la baz6 aceleagi principii de organizare. In ambele planuri, unitdlile
sint alcd,tuite din fascicule de trdsS,turi distincTiVa-.A;do$p-trffiturinint-
puse in lumin5, prin raportul cle comutare, conJorm cd,ruia o modjficare
dintr-un plan atrage dup6 sine o moclificare ln planul opus.-Astfel, schim-
barea in planul expresiei din patlbat atrage duptr, sine schimbarea ln planul
conlinutului I invers, inlocuinil pe ,,scauntt cu ,rmasd,tt, prin schimbarea
din pl.r,nul continutului se produce implicit o modiJicare a expresiei.
In structura limbii, unitd,file nu existS, in stare pur5, ele se combinil,
pentru a putea exprima mesajul lingvistic. Aceastd, combinare nu se face
La intimplare, ci conform unui principiu fundamental stratiiicarea.
Conform^acesiui principiu, o unitaie de rin anumit rang este-formatd rlintr-o
combinare de unittrli de rang imediat inJerior sau chia,r dintr-o singurd,
unitate. Rezultfl dinudefinigie-ctr, structura limbii se prezintd sub formb de
de nivele, Srganizate ln mocl ierarhic. Aceastd iera,rhie constd ln
"etajg)',e6 fiecare uhitite
faptul superioa,rd este diferitS din punct de ved,ere func-
lional de o unitate inferiol,r5. Totugi unitSlile au gi nesd,turi comune:
fieca,re unitate inferioard, este minimal5, ln cidrul unitAtrl superioare sau
r Vezi comentariul la V. HotejSi, Les plans littguisllqucs el la slruclure dc I'Cnoncl,
IoSica Pragensla", lg6l, nr.4, p.13.
,,t'hilo-
 198 ll. Lingvistica sincronicA
se poate identilica ou ea. Analizind unitdlile pe baza principiului-stratifi-
cd,rii, so constatd cd numd,rul unitdfilor diferd, de la un uivel la altul : cel
mai pulin numeroaso si[t fonemelo; pe m6surd ce trecem de la un nivel
inferior'la un nivel superior, numirul unitS,filor cregte: morfeme sint mai
multo decit foneme, cuvinte mai multe d.eclt morfeme, iar numSrul enun-
turilor este Dractic in-finit.
' Aseastd ierarhizare a nivelelor [mbii este rezultatul unei operafii d.e
analizd,, lntructt ln girul vorbirii unitifile f,u q,par_ in caclrul unei structuri
etajatn', ci al unor r6talii de incluziune, unit5'tile cle un anumit rang inclu-
zild pe celo de rang inlerior.
-Dupd,
manifestaroa uniti!ilor pe planuri gi nivele, ele silt monoplane
sau biplane (unilaterale gi bilaterale). De exemplu, fonemuJ este unitate
fundaientaid, monopland, care aparfine planului expresiei. Ea poate fi
definitS, numai prin raportaro la planul opus, aclici prin corelarea cu
tianul continutului
^ Niveftle do organizare B. limbii pe baza principiului stratificdrii sint
urm6toarele:
a. Nivelul trlstrturilor di.stinctive
In planul expresiei esto vorba de trS,sdturile distinctive ale fonemului.
Acestea pot fi descrise substanfial. Do exemplu,^se loate arata cd, ? este
alcdtuit fun labialitate, surditate, oclusivitate. In planul con{inutului se
vorbegte din ce in ce mai mult d.e trdsd,turi distinctive semantice, numite
seme,-Do pild.d,, o unitate semanticS, cum este ,,scaun" poate fi analizat6'
ln trded,turilo : cu spate, cu picioare, pentru o persoand,, pentru a se aqez?,
f6rd brafe (vezi fnitd'li,le I'imbi'i', II C l).,Trebuie ard,tat c5 tr6sd,turi]e
distinstive reprezintd, ultimul rezultat aI analizei lingvistice 2. Ele constituie
nivelul cel mii de jos al structurii lingvistice, care reflecti clar paralelismul
tle organizare a celor doud planuri. fn nivelul trtrsS,turilor ciistinctive se
vede -saitul cle la substan!tr, la invariante lingvistice. Datoritd, funcliunii
limbii ca mijloc de comunicare, substanla capl,td" statut de trd,sS,turi
d.istinctive, care se stabilesc prin raportul tlintre cele doud planuri, expresio
gi confinut, adictr, prin comutare.
b. Nivelul unitllilor monoplane : fonemul 9l semantemul
a face cu fonemele, care gint unitd$i alcS,tuite
In planul expresiei &vem
din elemlnte aparfinind nivelului imediat inferior, adic5, din trds5,turi
d.istinctive. In ftanuf confinutului, unitSfile, la rindul lor, sint alctrtuito
din hl,gd,fiuri distinctive somantico (some). Pentru a desomna acesto^ unitlfi
ca faScicule de seme, se folosegto ad.esea termenul de semanterrt. Irr tirrtp
I Benveniste, Probllmes, p, 119-131
.
,1
i;
{!
B. Principiile analizei sincronice 19')
ce fonernele sint mai mult sau mai puf,in pe acelaqi plan, ca naturl 9i crt
mod de organizare a triisi,turilor, semantemele cuprind tr[situri foarto
diferite, avind diverse grade cle abstractizare.
Se clisting tloud, mari categorii de astfel de trd,situri semantice : lexicale
.gi gramaticale.-De exemplu, sernantemul ,,bd,iat" este alc[tuit din mai mu]te
trds6turi lexicale : comutind trisS,tura ,,sex masculintt, cu ,,sex feminin",
ajungenr laaltsemantem,,,fat5". Sensurile gramaticale sint mult mai ab-
siracte. Pentru a desprinde trdsdturile invariante ale acestora, este necesarl
stud.ierea accepliilor realizate in diferite lmbindri' De exemplu, se pot stabili
tr5,sdturile dislinctive ale cazurilor, cum este acuzativul I acesta se tlefineqte
prin tr5,s5,tura de proiectare qi prin absenla trd,sS,turii de selecfie, prezentd,
in nominativ, precum qi prin lipsa orientdrii existente in cadrul dativului 3.
c. Nivele biplane
q. Nivelul morfemelor. Morfemele sint alcdtuite din unitd,fi de rang
inferior. ln planul expresiei, morfemele slnt un ansamblu de fonelqe (-se-
ca morfem al mai mull ca perfectului). Cind morfemul este alcxtuit dintr-trn
singur fonem, nivelul imediat inlerior este alcd,tuit din trtrsdturi dis-
tinitive (-e ca morfem al pluraluiui). In planul confinutului, morfemele
Iexioale si:rt alcd,tuite din slmantemele lexicale (lucr- din lucra lnseamnd,
,,a face o anumitd, acliunett'etc.), cele gramaticale, diP con{,inutul gramatical
corespunzd,tor (-se- indic5 mai'mult ca perfectul). In planul confinutului,
morfemele nu fac tlecit sd preia semantemele.
Cind unitd,file sint folosite int'r-un nivel imecliat superior, ele so rea-
hzeaz6", de obicei, sub formd, de variante. Astfel, ln cadrul morfemelor,
fonemele se realizeazS, ca variante combinatoriia. De exemplu, intr-un
cuvint ca lingd,, fonemul /n/ se realizeazd, sub forma varid,ntei velare [1],
determinatd de vecindtatea, consoanei urmStoare, care este velard, ,,pril
rratur[t'. Acest fenornen esto foarte important, pentru cd, el arattr cum,
ridicindu-se de la ui nivel la altul, o unitate iqi pierde tlin intlividualitate
ln ansamblul di:r care face parte. Yorbitorul acordd, atenlie complexului
sonor in intregul lui qi realizeazd mai pufin alterd,rile unit5lilor componente.
Existe, un model noimal de realizare a ansamblului, acela care Be foloseqte
cel mai frecvent; ln el unele unitd,ti inferioare Be reat,;'zeazd' in forma lor do
bazd, ca fonemul lll 1n ltngd I vocala urinltoare este lnsd, naza\izatd' ll"f,
la f.el [1] eate velar,'igl qi [d,1'stnt normal apropiate de structura lor fono-
logicS, ,,pur6".
lntre cele doud planuri existd, o cleosebire importantl r{in punctul
- vedere
de al numdrului ile nivele manifestat pind aici: pe tle o parte, ln
planul expresiei existd, trei trepte
- trlsdturi
ca expresie; pe de altd, parte, ln planul
distinctive, foneme, morfemo
coulinutului nu existi declt doud,
'! Vezi
P. Diaconescu, Ie sgsllme casuel en roumain, CLTA, p. 3?.
-*-- ' Vezi E. Vasiliu, IimDd, uirbire, slralificare, SCL X, fSSS, g.
p
 I i'' r- i 's t: j r,

200 ll. Lingvistica sincronicd

B. Principiile analizei sincronrce 7O1

trepte
- trS,srturi
morfemelor.
d.istinctive qi semantemele care reprezintd, continutul
Aceasta este valabil in procesul vorbirii, ^in care un morfem
nr.diar intre cuvint Ei propozi(ic esto parter de propozitie. spre dcosebire
pre-zintd, Li'singur sens. fn sistem'lni', de multe ori, un morfem are rnai oe srnrngrna. aceasta ar.sa_l isl'nce principiul stritificd,rii, prin aceea c6
0
multe i'r-f,elcsyri.(lrept,,fd,r{ ocol", drept ,,cinstit)t), ceea ce face ca problema
p,rtc de p'opozifie este alc{,tuitd dintr-uri qir de cuvintu irr, aintr-un
stratificrrii sI fie asemd,n6,toare cu ceCdin planul expresiei. o altd b.eosebire Elngllt cllvint. "nim
lntre cele_ doud planuri constr fuo aceea ci,, tn plaiul expresiei, morfemul ' '. Pent.r a menline discufia ln cadrul niverelor d.ebazdrputem socoti,
a^re o rea.Iizare lineard, e-ste o ir4iruire de foneme pronuh^fbtb succesiv, po ca nivel s'perior buvintllli, enunfur, qi, rn aceraqi timp, se
|oate admite
cgr,q.h planul confinutului avem a face cu o red,lizbte:simultanE a tutriror existenla unor subnivele sau niveie rntermediaru,'pr".rir'qi'a unora mai
trdsd,turilor. se vorbegte ln astfel de cazuri de o asimetrie lntre cele doud, cuprinzd,toare.
planuri (vezi Conpinut si, eugnesie, II B I a). stabilirea exactS, a niverelor qi a subnivelelor trebuie frcutd, pentru
Mgrfenlele pot fi studiate d.in mai multe puncte de vedere. Latura fiecare limb5, ln parte, cele comune majoritdlii limbilor fiind analizato
- conlinut
de lexic.al e studiatd cle semanticd,, iar latura cle expresie a mor- mai gus.
femelor cu multiplele ei variafii constituie, dup5 A. Martinit 6, obiectul
morfologiei. De exemplu, ln paradigma prezentului, varialii de morfem ca Din cele discutate, rezultl ci ierarhia nivelelor limbii ae prezintl
pot-, po|-, poat-, Ttut- slnt studiate de morfologie. schematic astfel :

Erprcsr'c Conlinut
. p. Nivelul euvintului. Morfemele se combinl lntre ele pentru a forma
cuville_ca.unitd,fi de rang superior. Existenla cuvintuiui c-a unitate struc- l. a. Trds. dist. Trds. dlst.
turald de sine std,trtoare a foit mult discutaid, 6. Degi nu existt, o definilie Fonem Semant€m
unitar5, lingviqtii continuS, totugi s5 foloseasctr acest termen. Asa cum un
morfem po.ate fi-fo-rmat dintr-un singur fonem sau din mai mulie, tot 6ga
existd cuvinte alcS,tuite dintr-un singur'morf dm (hat) sau ?in mai muli;e, Cuvlnt
(preluu.asem). Morfemele, in cadrul cuvintului, se ieatffiflprin variante.
T)omenlul cel mai i_mportant al realizdrii morfemelor ca va,rianie de expresie e. Enunf
ale cuvintului e alcdtuit de numeroasele alternanle aprrute ln flex]unea
nominali, gi verbald, (masd mese, port se constatd, ctr, nivelele de sub 1 nu existd singure in ]imb6 : trd,sIturile
purtdm).
In cadrul cuvlntului, -morfemele se-prezintd, intr-o guccesiune lineard, distinctive sint ultimul rezultat al analizei, iar folnemul se folosegte izolat
numai cfurd coincide cu un semnificant al morfe mului; semantemul
atlt ln planul expresiei cit qi in planul'confinutului. Aceastd, succesiune nu
existtr, niciodatd, tur stare puri. r,a nivelere de sub z ."pr.Jrli
corecteaztr, asimetria de care s-avorbit mai sus ?. contrinutut
coexist5, ln aeeleaqi r:nit6fi.
-tractifiei, cuvintul e stud.iat d.e lexicologie. Aceasta, in
Conjorm
general, face abstracfie de morfemele gramaticale incluie tn cuvint, ln . In trecerea de la 1 la 2 se realizeazf, deci un salt calitativ, prin aparifia
timpul vorbirii. De exemplu, ln preruirasenl, trrt lexicolog vecle numai nivelelor de unitrli bilaterale. primere sint morfemele, iar
iegmentarea
partea_lexicaln, neglijind morfemele gramaticale (-a-, -se-, -m). In schimb, enunlului ln astfel d.e unit6li este ceea ce A. Martinet numegte
culare. rntr-adevd,r, vorbitorul este preocupat de acest nivel f,rima arti
el studiaztr, partea lexicald, ln mod analitic, distingind pre- aa prefix qi al JeEmentrrii
l,ucr-.ca rlddcin5,, interesindu-se de conlinutul lor semaniic, atit separat .care_cuprinde unit[fi se mnificative. Analiza morfemului ln unitdii distinc-
cit gi sintetic. ) tive de expresie, ln foneme, este mai mult.o operafie de laborator; ea este
.
ceea ce A. Martinet numeqte cea de-a doua arliculare.
'este
, T. Nivelul onunfului.
foarte controversatI.
-s-a Problema nivelului superior cuvintului
. .. Nu putem epuiza aici toate problemele legate de trdsd,turire proprii
propus ca unltate superioirI sintagma, lmbinaro unitdfilor de un nivelrsau altul (prntru aceasta vizi (Initdlilelimbii,ir irl.
cle col pufin ttoi termeni semuificativi. Dar structura binari a sintagmer
rmportarf este doardne canismui stratificd,r,ii, al prcducerii unitd,fiilor din-
contrazice principiul stratificrrii, conform ctrruia o unitate de un anumit
t^r-u,'.nivel tiin uniieti de rang imediat inferior,
rang poate fi format[ qi tlintr-o singuri unitate. Tradifional, nivelul inter- ra alc{tuirea unor unitifi d.e rang imediat i"u"u- gi pa,rticiparea ror
superior.
5 Vezl MartineL, Eltmenk, p. 106. acest principiu se bazeaz6 qi analiza ln constituenli imecliafi (vezi
I r,-,-,Pe
t
lbidem, p. 115 9i urm.
S. Statl, Ana.lita unitdlilor d.e conlinut, pLG ry.
::root.modernc,I B 2 c), care se redd, sug e stiv printr-un arbore de la nivelul
cel mai inalt plnd, la nivelul eemnificativ-minimal al morfrmelor. structural,

I
 B. Principiile analizei sincronrce 201
707 ll. Lingvist-ica sincronicl

fdrl si arate ilacl inleieg si, facd vreo diferenfi, intre ei 2, du1li, trttltt trxisl.ii
nivelelc au o organizare arborescentd, caro mcl'gc III&i deptrrto dccit analiza, 3.
si slasuri sceptice relativ la utiiitat,ea termenului strtLcturd, tlorl, csl,tr cil
in c.or,rstituenfi irnediali 1 ' iu[ori care jn lucrh'i rnai vechi foloseau indiferent fie sisteru, fie sl'ruclurd,
peutrl unul qi acelaqi fenomen, ln lucrdrile mai noi folosesc diferenliat cci
S ,'doi,terrneni a.
Precizarea e determinatd, nu numai de faptul c5, termenul a dat

,,---(>---- cn
naqtere la o serie de interpretiri contradictorii, urre opln-structur:l ca
*iri.itr de relatii structurii ca parte sau nucleu al obicctului dat, structura
ca un cuvint al limbajului comun, obiqnuit, structurii concept tebnic speci-
/i\ fic. structura unicd, Si structura articulatd, ln unitili ireductibiler structura
static6, sincronicd, qi consideratd, ln afara oricdrui ploces qi structura care
lnglobeazd dinamica gi static_a, m_iqcarea gi repausul- Gravitatea constd in con-
c|lziile de ordin teoretic-filozofic pe care le pot trage unii (presupunincl
chiar cd, ar fi de bund credinfS). Iatd un exemplu : ,,Tetmenul structurd,
aqadar, examinat ln reiafie cu mr,,tivdrile care determind, folosirile qi semni-
fibaliile sale ln actuala perspectivd, structuralist5,, dezvd,luie falimentul
lncerclrii tle a obfine, dup5, prd,buqirea sistemelor antice universale, o noutr,
cunoa;tere unitard 9i globalS. a realitd,fii"
Cu atit mai mult se impune deci o rezolvare a precizSrii confiautului
perech ii de termeni-cheie ai lingvisticii mod ern€, sistem- structurd.
- b. Din punct de vedere istoric, termenul structurd' a fost folosit cu
c : cuvint (existd,n cuvinte lntr-o propozifie) aplicare la limbd pentru prima datd, in secolul al XYIf-lea' lnsemnlnd felul
m : morfem ( ,, n morfeme intr-un cuvint) de aranjlire a cuvintelor 6. A fost folosit apoi pentru a desemna :
I : fonem ( ,, n foneme lntr-un rnorferu) a) un ansamblu
I : semantem ( ,, n semanterne intr-un morfer[ polisemanlic)
I
b) pSrfile unui ansantblu (sau ale respectivului ansani-uiu) ;
ts : trdsdturi distinctive (existd, u trdsSturi distinctive lntr-un ionem c) relaliile acestor pd,rli lntre elo ?.
sau semantem). Dup5, cum se poato observa, unelo acceplii coincid cu ceea ce am
dennmi astizi un si,stem.
Degi inlelegerea lirnbii ca un tot organizat, in care elem'entele sint core-
3. Sistem ;i structuri late prin diferite tipuri cle relafii, este foarte veche, d.e la indieni qi greci,
tbimenii care s5, cristalizeze felul acestei organiziri, respectiv.sistem qi
structurd,, etnt relativ noi (bineinfeles, in aplicarea lor la limbd). In secolul
a. In lingvistica secolului al XX-lea gi rnai ales il ultima perioacld, se aI XIX-lea, trebuie remarcati folosirea deosebit de interesantX a ambilor
foloseqte, aldburi de termenul de sistem, cel de structurd,- Importanfa pre- termeni, sistem qi structuri, d.e cdtre W. von Ilumbold.ts. Din diverse pasajo
cizS,rii conlinutului celor doi termeni !u e o problemd de pur5, terminologie,
ci una teoreticd,, de stabilire a doud, categorii fund.amentale pentru lnfele-
gerea qi stucliorea esenfei limbii. De aceea nu e de mirare cd la sfirgitul d.ece- 2 Cl. A.G- Volkov, .fl.satx rax cucnteild. dnoxoa, Moscova, 1966 (cap. ffot*rmue
niului al 6-Iea a a'rut loc la Paris un colocviu asupra termenului structurd,L. aawnoeoil, clicmetbr u cm pynntupu)
3 Cl. articolullui Enzo Golino, Usi e dbusi delld. Slrullura,,,Tempo prcsente", X, 1965,
S-a observat cu aceastS, ocazie c5, existd o mare divergenfd de pireri, nu nr.11.
de la o qtiinfS, la alta, ci ln caclrul aceleiaqi gtiinfe, de exemplu in lingvistici, { CI. Vasiliu, Fonolrigia; Stati, Sinlacd.
astfel c6, dup5, o expresie, desigur ugor exageratd, a participanfilor la clis. 5 Sergio Quinzio,.6lrullura dello strutluraflsmo, ,,Tempo presente", XI, 1966, nr. 2,
culie, existl ,,cifi autori, atitea accepfii". P. 63. Vezi qi p. 59.
0 Duptr Littr6, citat de R. Bastide, Inlroduclion d I'ltude du mot ,,slructure" (v. nota 1).
Discufiile in jurul problemei au continuat qi continui, flrd sd se fi ? Ibidem.
ajuns la un consens. Astfel, existd autori care folosesc arnbii termeni, dar 8 ln lucrarea Aber die Yerschiedenheit ..., mai ales la p.81:,,Relatiilegenerale apar{in
ln cec. mai mare parte chirr lormelor glndirii qi formeazA . . . sisteEe lnchise". Vezi 9i p. 96. La p.
1 Rczultatele acestui colocviu se afli cristalizate ln volumul de articoleqi dlri de seaml 191 vorbegte despre,,structura exteml a limbii (tn text ,,die aiisserliche Struktur der Spri-
tngrijit de Roger Bastide, Sens el usage du terme slruclure dans les sciences humaines el sociales, che"), Aceleati idci, amplificate, la p, 193.
Haga-Paris, 1902.

I
 ).04 ll. Lingvistica sincronicl
,rr rozlrll,ir <ri Ilrrrnbol<lt infelege prin sistolll covlr goncnll, rlc atlirrcirrro,
rlc <lorrtorriul Iogicrrlrti, iar structura se refcfi ll inrliintiri, la fcnolrron rrrai (lo
srrlrnlf:r,(,5,, rlrlr c rrnll din cele mai import.:lnte tr:"ls:lturi ale naturii lirnbii.
Mri tirzirr, de exemplu la Whitney, teunenul de structulil, e folosit cu
scnsrrl do lrnbin6r'i ale pirfilor sistemului.
Ia lnceputul secolului al XX-Iea, terrnenul de structurtr, este uitat,
Ir. ile Saussule nu-l folosegte nieiodatd,, ci preferS, termenul do sistem lu
mod unic, pentlu desemnarea organizdrii limbii (vezi mai jos, p. 206).
Pentru prima datd, apare din nou perechea de termeni, in secolul al
XX-lea, ln ,,Tezelo" publicat'e la Praga pentru primul congres al filologilor
slavigti din 1929 e. Se preconiza, in aceste teze, o metodd, ,,capabild sd,
permitS descoperirea legilor de structurd, a sistemelor lingvistice qi de
evolulie a acestora'). Nofiunea d.e structurd, era strlns legati, cle cea de
relalie ln intoriorul sisternului r0. De acum inainte, termenul a ftrcut o
carier[ strd,lucitd, devenind, dup.d expresia lui E. Benveniste rL, cel de-al
doilea termen-cheie (aldttri de sistem) al lingvisticii, chiar dac5 definitiile
sint foarte numeroaso gi aalesea contradictorii.
Astfel rle d.efinilii apar qi tn clicfionarele de oareoare circula{ie (uneori
d.oud, sau mai multe definifii in acelaqi diclionar). Confinutul termenului
struclurd e explicat a ti un qir cle extrageri de clase lingvistice gi inter-
relaliile acestora bazate pe o analizi distribufionald, exhaustivl 12 sau este
echivalent cu complexul do fapte care Be reduce la relalia ,,cuvint-frazitt.
Este deci organizarea totali a frazei sau organizarea gramaticali a limbii
cercetate 13.
O delinifie interesantS, a limbii prin prisma conceptelor de sistem
gi structurd, este propusl de E. Benveniste: ,,De labazd pin5, in virf, rle
la sunote pind, la fonnele de expresie cele mai complexe, limba este o aran-
jare sistematicd a pd,rfilor. Da se compune din elenrcnte formale articulate
in combinalii variabile, dup5, anumite principii de structurd . .. O limbtr,
nu cuprinde niciodatd decit un numdr redus de elemente de bazd,, dar
aceste elemente, pufin numeroase ele insele, intr5, intr-un mare numdr de
combinafii . . . Se lnfeiege prin structurd : tiptu,ri, particulare d,e relalii
articulind, unitdli,lo unui, enunxit nioell'r{ (subl. ns.).
Alte dofinifii privesc structura ca ,,unitate de elemente eterogene ln
limitele lutregului" 15, iar sistemal ,,unitate de elemente de acelagi fel con,
e Titlul era Probl|mes de mlthode dlcoulanl de la conceplion de la langue comme sgstlmc.
Iar ca subtiltu: Comparaison struclurale et comparaison g(nCtique. Probleme e discutat{
de E. Benveniste ln articolul ,,Slructure" en linguislique (ln volumul colectiv lngrijit de Bastide
vezi nota 1).
10 ,,Un systirnc phonologique n'est pas la somme mdcanique des phondmos isolCs, mals
un tout organique dont les phonCmes sont les membres et dont la structure est soumlse I deg
lois" (N. 1'roubetzkoy, La pturutlogie acluelle, ln Psgchologie du langage, Paris, 1933, p. 245).
1r Bcnveniste, Probllmes, p. 21.
u Eric l'. tIrmp, A Glossarg of American Technical Linguis(ic Llsage, Chicago, 1966.
13 J. Vachck, I)ictiorunire de linguislique de l'Ccole dc Prague, Utrccht-Anvers, 1966.
rr Lucr. cit,, p. 21.
16 A.A. RcformzLskij, Bee}enue a &auxoaHaHtte, Moscova, 1960, p. 18.
B. Principiile analizei sincronrce 205
difionate rcciproc') 16, relafiile qi corelafiile din cadrul structurii sint infeleso
ca relafii pe vcrticai5, iar cele din sistem ca relatii pe orizontall (foa,rt,o
probabil, id.ee inspiratd, din afirmalia lui Saussure cd, sistemul ni sc dez-
vd,luie numai in sincronie*deci pe orizontald,, ln reprezentarea lni graficd,).
r .O definire a sistemului gi a structurii ln exclusivitato prin prisml
relafiilor apare foarte clari, la qcoala lonclonezil, (in special la M.A.K. Elalli-
day),inlucr6,rilecdreiatelatiileparacligmatice(sau... s&u... ) alcltuiesc
sistemul, iar cele sintagmatice (Si ...,?i ... ) formeazf sl.ruct1tra,.
ftiiingvistica rom6,neasc5, cei doi termeni stnt definifi gi folosifi foarte
clar cliferenfiat pentru prirna dat5, lntr-o lucrare de fonologie u, dar afir-
mafiile pot fi extinse gi la alte compartimente ale limbii :
,,Infelegem prin sistem ansamblul unitd,filor rezultate dintr-o opera-
lie de reducere a variantelor. Descrierea sistemului fonologic se face prin
definirea elementelor sale (: unit[ti rezultate din reducfia variantelor) in
raport, cu relafiilc specifice pe care ele le contracteaz5, Relevant ln d.efi-
nilia elementelor unui sistem este aleci locul pe caro aceste elemente ll
ocupi in ansamblui sistemului li nu natura lor foneticd,tt18.
,,Infelegem prin d.escrierea structuri.i fonologice o operafie d.e sintezS,
prin care se determintr, posibilitd,file combinat<lrii qi tipurile de combinalii
posibile in limba datd pe baza cunoaqterii unitd,filor sistemuluittle.
c. Termenul de sistem, folosit din antichitate, a fost aplicat la limbi,
in diferite perioadc, de divcrryi filozofi. E deosebit cle interesant, de exemplu,
conceptul cle sistem realizat de J. Locke (secolul al XYII-lea, lnceputul
Becolului al XYIII-lea) referitor la limbi. Pentru Irocke, limba e un sistem
de semne cleterminat cle un sistem d.e no{iuni, deci strins legat de cunoa-
Dtere $i de concepfia despre lume a unei colectivitd,fi (dupd propria lui expre-
sie, limba e unul ilin marile instrumente ale cunoaqterii, celdlalt instrument
fiind ideile). E un sistem cleschis, supus evoluliei istorice, c'are are diferite
funcfiuni gi care variazd" de ia o colectivitate la alta. In concepfia lui Locke,
sistemul lingvistic, infeles ca o cristalizate a noliunilor qi experienfei qiru-
rilor de generaiii, determind, la rindul lui felul de a gincli al vorbitorilor
respectivei limbi.
ln secolul al XIX-lea, termenul e folosit de data aceasta de lingviqti
qi aplicat la limb5, in diferite accepfii. La prima genemlie de comparatigti,
sistenx e folosit, uneori, ln alternantd, .ci organis?n., pentm desemnarea
; 16 A. A. Reformatskij, lucr. cil., p.24.Aceleagiideislnt preluate gi dezvoltate
V.A. Zvegirinlev, Oueprujo o6u4eny flBb.noa|ldguro, Moscova, 1962, ln care lucrare, con-
9i de
siderind cl tcrmenul sirlem arattr ceva sfdlic, deci ncadecvat pentru limbi, propune sil lic
folo5il psr1., limba ln a'nsamblu termenul de slruclurd (p. 69).
u Vasilin, Fonologia.
r8 Lucr. ci/., p.39. S-ar ptrrea lns?l ci ln lond nu elementele intcrescazl, cl nrrnrni
rr.lrr-
tiile. E adevtrrat ci, de exemplu, presiunea sistemului, decirelaliile, dctermin?1 rrnt,orl lrrrrrilirr
unor elemente noi, dar nici o rela[ie nu creeaze din nimic ceva. ln tapt, relatillc tlclrin,t ,1,. trr.,rr
girile, laturile elementelor care contracteazA rcspectivele relatii.
v lbidcm, p. 48.
 206 ll. Lingvistica sincronict B. Principiile analizei sincronice

intregtlui, dar qi pentru desernnareil pd,r{,ilor' <lirr iu{r'cg:0,
Ii. Iiask.
Ilurnboklt il foloseqte, alituri de structurd,, Jloutru dosetulat'cl, ursiu-
nizlrii lirrrlrii (vczi qi paginile precedente).
La W. D. Whitney - fondator, ln aceeaqi rnd,surii cu flumboldl, :r,l
lingvisticii generale gi precursor al lingvisticii moderne terrnenul dc
Bistem e utilizat atit pentru desemnarea limbii in iatregul- ei (definitd, cl,
,ransamblu dc semn-e arbitrar !i convenlional d.e la origine',), cit qi pentr.u
desemnarea diferitelor nivele (astfel se vorbegte pentni prima oard, he sis-
temu-l vocabularului, sistemul gensurilor etc.). Pentru $hitney, sisternul
se ba.zeazd' pe 3'nitdl!' car.e se opun lnt1e cle. B,elafiile stabilite lntre acestc
unitdfi decurg lrr mod necesar din tnsu;irile caracteristice ale unitd,filor,
deci cercetdtorul trebuie sd, porneascS, cercetarea. pr.in identificarea gi'desl
crierea acestor insuqiri, pentru i) putea infelege corect relaliile lr.
In secolul al XX-lea, termp^nul e ulitizit la primul iua a" saussure.
rlc Iilrlri lrr, llrirtcipiu sllpretn. Aceilsta a dus la formularea a numeloase crit,irri, <:lri:r,r'
iiirr prirtcl, liropriilor adcpfi, care arata, de pilda, c5, in djluezit fotrtrtttckt
trr ryi ir iltrl fn exact accleCyi relafii, deci ar
trebui definite identic, co(]rl 0(] o
ilbsurtl.
, I)rrpii, (:gl1 so ttie , glosscrnltica se bazeazra pe clrr,sificll'e:l cL'tltt:ltlolttt
iirrrliii in'rloutr tiltrrri, c'oistante qi oariabile, pe caro lc putcrrr glsi llr, toalt-r
livelclc (vgcalo, id,dicini, regente : constante, fa!5, do consoar1r: ,.de'sinenfo,
subordorinte :'variabile) qi care contracteazd lntre ele relafii diferil,c :
d,a interd,ependenld intre doui constante, de d,ependenld' intre o cn-n':tantd 9i
o variabil'tr, \i d.e'constela!.le (raport facultativ) intre dou6 variabile (vezi
t1i Relati,ile d,intre unitd'lile limbii, II C 2)-
d. pe baza tuturoi pd,rerilor citate, se pot formula citeva observaf_ii
din care sd rdiasi, trS,sd,turile caraiteristice ale sistemului 9i cele
-propuneri
fl,le structurii,
Sistem inseamnd, totalitatea jnvariS,-n!91g1 (a unit5!ilor oblinube prin
\
I

care-l aplicd, la definirea limbii (sistem d.e semn6 arbitrare, rlefinibile ld reuuc# lcCie t-n fiecare'nivel al limbii22 qi I
rindul l_or numli prin prisma relafiilor, unit[file fiind punctele d.e i-utre- care contracteaz5, intre ele relalii de un tip special, de dome+iul generalului,
is
T

23. Aceste relafii

t6iere ale. relaliilor). In a.ceastd defirifie so vede refrexufteoriei funcfiona- numite cu un termen mai rx,spindit relitrii-paradigmatice
lismului.(,,funclia creeazd, organul"), predominantd, ln filozofia incepirtului izvordsc din insugirile, atribulele, latu-File tliiX;l'iloil'-dar ln acelaqi timp
secolului al XX-Iea. valoarea fiecdrei unitd,fii depind.e de toate celelalte din sistem (e o corelalie
1-t

A1 tl
. Unitltile, lrr_ conceplia lui Saussure, dnt opozitive, relative gi nega- foarte puternicd), d,o i"e"d o schimbare tntr-rrl punct la. un ammit nivel :l
^dupd,
tive,.iar refeaua de ielafii poate fi dezvd,luitd, nimai printr-un sLudiu s'in- atrage sine'un qir de schimbd,ri (o ,,reaclie tn lanf"), modiJicindu-se
cronle. valoarea termenilor 24.
^ Belafiile, aqa cum sint discutate ln Cours d,e linguistique g6n|,rale, In procesul de comunicare, . elementele sistemului sint seiectatet \T
se funcadreazd, ln cele doud, tipu_ri : (numite mi,i tiriiu, tir gcolilti scoase din relaliiie lor paradigmatice qi oblig;r i,e s6 apar5.simultan, ln acelaqi
-asoc,iatiae
structuraliste continuatoare ale lui Saussurc, parad,igmatice) qi sintagmatice. Do
enun!, de exemplu, in calitate de constitueli,i ai acestuia. aceasta, 1
d.ata
i
sistemul e considerat ca avfurd un caracler inclis, cerceia.ea tiebuind relaliiie lncheiate se numesc sintagmatice qi depind cl,e posibilitd,file de com-
sd, se fl,c6 asupra limbii ,,ln sine gi pentru sine'). binaro a unitililor limbii. Totalitalea posibilitd,!ilor cle combinare-, respectiv i

,. gcolile lilgwrstice moderne, conceptul de sistem apare lntr-o plura- totalitatea rehtriilor sintagmatice ale unitililor ln cadrul pnei limbi,_ for-
litate F aceepfii, mai apropiate sau mai-depdrtate de te-oria lui sauisure.
I
mgazd, structuralirnbii '5. Ilehliile sintagmatice sint de un tip pe care l-am i
^de
. ...I" gcoala_ praghezd,, _cole doud serii de fapte lingvistice, rnitdlile qi putea particularului 26.
I >- considera, de domeniul t-
relatiile, sint deoqotrivd, de importante, unitdliie fac larte din sistem iir Attt si.t"-ot cit gi strucfura apar{,in limbii in mocl obiecfiv, dar silt /
mod permanent, d.eci inclusiv schimbd,rile lor,-care se raporteazd in mod in acelaqi timp abstracte 27, cercetd,torul trebuie s5 le descopcre qi sdl le /
permanent Ia sistem.
sistemul unitdfile cu relaliile lor-poate fi cunoscut, atit ln 12 Vezi, mai sus, Benveniste, lucr. cil',,,6ldments de base"; Vasiliu, Ilcr. cit'; Stati'
cronie cit qi fur -diacronie.
sin-
Sinlard, p. 8-9.
33 Vezi la Stati, lucr. cit., trimiieri bibliografice relative la termen.
Sistemul e consiclerat a fi deschis citre realitdlile oxtralingv-istice, de e Graur, Srudii, p. 19 9i urm.
aceea trebuie studiat ll1 mod constant ln corelalie cu aceste 15 Duptr unele acCepfii, oricc enun!, Iormat din unitAli lingvistice legate lntre ele prin

- $coala danezd,, inilial mai apropiatd, de tezele pragheze"eaiitepi.

s-a lnclep{rtat d.e ele substa:rf ial, sub aspectul gtqssemdticii
(la BiUndal), rela{ii sintagmatice, formeazl o structurtr. Dar nu-i sulicient de c]ar de ce e nevoie de doi
termeni penlru acelagi lucru, ln acest caz trebuie folosit - credem-numai termenul de enunl.
1de ld, Eietmstev;. 6-Benveniste, Iucr.,iit., p.21 (,,des t]pes particuli€rs de relations articulant les uni-
Aceasta ee aratd a fi mai consecvent s-ausuiEna-(chiar aecit rnsuii
tds...):''i vezi si V. Nerndianu, Strucluralismul, Bucuregti, 7567, p.27.
!1ys.su1e !), ilterpretiad sistemul ln exclusivitate prin'prisma relafiiloi, Stati, lucr. cit.,'p. 226 (,,Structura, ca gi sistemul, este cevaabstlaci); si E' Vasiliu'
; relafia (f.orma, funcli,unea ln terminologia grossematicii) la raig ctei Nouuellu direclions de recherche tians ta linguislique et les probllmes du roumain, RRL X, 1965,
riicliclncl 1-3, p.28? (,,Le systdme ainsi que la structure de la langue ne sont cepcndant pa-s des faits
directement observibles, en d'autrcs termes, ils ne font pas partie du domaine des rdalit€s
immediatement accessiblcs A nos sens- Sculs lcs actes concrets de langue tombent sous la coul)c
lionssyslem..., Frankfurt am Main, 1816- de l'observation directe et ils sont, de rlroit, rdgis par les lois d'un systCme et par ccllcs tl'urrt:
il'l^. tt Cl. Thc Life and. Grouth of Language an Oullinc of linguistic Scielce, Ncw York, 1875, structure,').
, ; , r

\', in' l
,.\
i'rL
t'r"' \ht'tt)
1 l; \
"
'6 o\ i
I A
 1.,,i.,,
' '|
ll. Lingvistica sincronici I :,r i..i1.
B. Principiile analizei sincrontce 2L9

studieze in strinsd legdturd,, lntrucit structrlrilI)rcsutr)rrno sisr,crrrrrr ,irr

momentul cind se selecteazd unitd,filc imbinar,c sintagmatic, irir sisl,orrrrrl premergltori lli sirussuro a fosL reexaminat' prin pris-m.a,ttnorr.:ry0rl ttrt
l:.,.TI::::t|rctura, intrucit insegi unit,[[ile sisternrilui se r",rrsl,ir'ic 6oo.iO*iotu escn{,ille tle c'itre acesta. Pare deplin plauzibil ca.unclo tlilrt'ro
srnL ln'entarle'te de cercetd,tor Dornind tot de la enunfuri ;i
la posibilit{,f,ile de relafii sintagmatice 28. reale, tleci tot dc ideile pe caro invd,latul genevez iqi cld,tlegte teoria sa asupra' limbajului sr"r
n tiae"loi in giirdirei unor teoreticieni, contompora:ri sal predocosori.
Atit sistemul cit qi structura sint diriiate a.u specifice 2r, pe care, Scotind l-n evideirte, izvoarele multiple care au stat Ia baza distincfioi
"it
llgi
de asemenea, cercetltorii trebuie s6 le identifice gi si,Te uioai"r* , '
gi structura au, caracter abstract, do. grtd;i-de abstrac_ iiurie,roruir" in cu.sul lui Saussure,-E. Cosoriu insist6 esupra importanfoi
trzare ti.r"r"T'l
.,_^_ d'lela, de aceerl ir:-am categorisit s6parat, inlrucit iocotim cd, sistemul iifluenl6liie care a exercitat-o Gabelentz asu-93-lg!p-g'-t11$ro '' $ste rmpor-
e mai abstract decit structura -
B-0. tanfrf#rdUfiniat insd, cd 6Zi'teotiil"Iiii Saiisiirii6-46-spie langue - parole a
attt sisternul cit gi structura sint specifice fiecd,rei limbi. datorite,
,
A;;;"ia un punct de reper atit tn jucleearea unor.pfueri antorioarelui, care
pornosc
sla,r pot"a ldga de aceastS, dihotoTie, clt_gi in teoriilo ulterioa,re care
lor.putem identifica gi iecunoaEte fiecareiimut Ei;;;;;rioi#, p" proo
logie, realizarea concietutui logic, de la^ea, fie lentru a o clezvolta tnd-o direclie sau alta, fie pentru a se de-
r"roriri rt #il#;i;;ilrfii 9i al limita d'e ea.-
abstractizd,rii. "*
Pentru saussure, separarea limbii de vorbiro este o idee contral5, 9i,
,- - Difu..nfe
.a -un
de grad de abstractizare existd, in cadrul
compartrment la altul (relativ la sistem,
fiectrrei limbi de
lexicul e mai putin abstract in acelagi timp, un prim d'emers flri de care lingvistig h:tti* oste posi-
declt fonemele sau morfemele;, ctt gi de Ia, ; iir"tt;;;;,'"fi.'t6 bil{,. Pr'ee5,tiritiu-se pentru cursul sdu de lingvistic6 genoral6,. Saussure
gistem gi structurd, mai pulirr a6strabte_1umbi ii*ti ;;; i" ;;i; t";.fiJ rind, aceastr ittee, aqa cum- Tarturiseqte
chiar el
porinezi"""li;bi;t i*oroy,
dupr cum existd, Iimbi-caio au ajuns rL un grad. de abstractizare (rimbile
"o i"tt-o aiscupio priii1oare la planul viitorului curs e. Itleile sale i:rlegituricu
flexionare) mai inalt gi de asemen6a existd irdpte intermeaiarl. -- - oooriti"-fi"ina - vorbire n^-au ajuns si so inchego lntr-o.teorio coerentd, verslulu
atlt Blstemul cit gi struetura nu srnt categorii statice, nu reflecti o Side iceea unele contratlicfii pot ti observate nu numal ln duerrtere
imobilitate a obiectului-limbtr, cr, oimpoirivr, dinamismut.' a"usi" ;i" ;;;hilt;, care discipolii sli au
;ft;i" in ira^nuscris, ci gi-in forma.pegensraLd'
poate utiliZbt-o pentrrl publicarea Cursului de l'ingoitticd
fi eurprins chiar intr-o cercetare'sincr^onicd,, in md,sura G care-se poate slrt
face diferenfd. lntre elemente vii, care se pot dezvolta, qi cete tn virsiunea tipd,riti a cursului lui Saussure,.limbaii vorbirea
eare pot dispd,rea treptat 3r. ""p""a"6ti"i, elemente opuse care epaxt4 limbajului. Defi:rind iimbfr Bauggure atrege
atenfia cd, 6a nu se co*u!'d'tr' cu limbalul t ,'ea nu este decit o parte deter-
minaltl a acestuia, esenfial{,, e adevdrat. Da este, t:r ace9li th!:-lo produs
;;;i;if"";ltatrii limbaju-tiri qi un ansaTblu de'convenfii necesa,re adoP-
4. LimbI gi vorbire ;;;;;;;"pul s,lcial p""lt" a permite indivizilor exercitarea acostei facul-
td,ti s". $i. inai departie : ,,Daciiam putea cuprinde suma rf aginilor verbaJe
^atlnge
.- Dihotomia limbd oorbi,re, care este d.eseori discutatd, ilil^#;;t" ru t-o9i i"a'i"izii, -ampractica tese-t9r.1' pocia{'ca'Ie constituie
v"orbirii fur indivizii. epartinlnd
rile do lingvisticd avlnd.- un ca"acte" teo"Llic, cit qi tn tucrd,rileatlt -ca,racter
ln lucr6- limba. Este un teraur depus'de
gradatical existb virtua,] ilr fiecar_ecreter
I

pracrlc..c?xe pun probleme de metodologie 'a ,*i.iugi.o-unit[!i, un sisfem ca,ro

s"u. m;,i exact. in creierii unrii ansambtu de indivizi, c[ci{'limba nu este -/
i
coicetd,rii. pleacr."u tn liniile
de la Ferdinand. de Saussure. Delimitd,ri ci,re pot ii puse tn
l^t_9".11_tJ"l",
regatrua cu unul sau aJtul dintre criteriilo de disociere conipletfi, tn nic'i unul, ea nu existd perfect declt in mas["
stafilite di el au In opozilie su limfoa' vorbirea este un act individual, br care, arat5'
exlstat cu mult lnainte^de ap_arifia cursurui sd,u de lingristicd, genorald,,
dar ele au fost scoase in eviaenil urterior, cincl gindirla unor'tingviqti Sauseure, se pot distinge:
---"--to-binaliiie subiectul .vorbitor tttiTtzeaz1, cotlul limbii
-
p"io
"utu
pentru a exprima gindirea sa personali.
!E Benveniste, Problrmes, p.
23 (,,c'est lA ce qur rait gue la langue est un syst0me o[ ^ Meianismirl psiho-fiziic care ii permite s5 exteriorizeze aceste com-
binalii- u.
rjen ne signltle en. soi €t par vocation naturelle, mais orl tout iignifie enlonction de l;ensemble;
ta structure confere leur rsignificationr ou leur foncilon aux parties,,).
. 3f cl. vasiliu, lucr. cif. mar sus; Benveniste, ruu. cit., p. za, vJrnegte despre ,,certains
*
principm constants";.Schaff,-semanlicd, p.1gg, vorbe;te deipre,,legi stiucturaie,,. I
ln,privinta disculi€i dac{ unittrfile din cadrul sistemului irebuie sd aibtr un nume I E. Coseriu, Grorglron der Gabelenlz et la linguislique sgnchronique"'Word" 23' 1967'
..- - :"
dltcrtt fald de aceleafi unitAfi din cadrul structurii, credem ce nu e nccesard introducerea unui nr. 1-2-3 (Linguistic Siudies presented to Andr( Mdrtinelr, mai ales ,p', 99' ,
- de
, n. Goael, Les sources manuscriles du cours de Linguistique g(nlrale de,l". - sarrssure'
termen nou. E ca gi cum am Incerca sI denumin omu{ Intr-un fel ln cadrul economic, altfel
ln cel cultural, artistic, biologic etc. Gencva-Paris, 1957, p" 30.
31 Graur, S/udii, paslim; 3 Saussure, Cours, P' 25.
Stati, Sin/crd, p. 226_221. p.
' IDidem, 30.
6 liia'cm, p. 31.

1{ - o. 1et3
 t) \ ,,. Lingvistica sincronicl
B. Principiile analizei sincronice 2t
Ottrtt s-n observat, in teoria lui Saussure, definilia teunenilor langwe I

4i Tta,role porrrogto do la doud, consiclerente : ra,portul socia,l - iqdivialual infelege prin termenvl parole nu numai factorul inclividrur,r,ci
(,stttt, cttttr. H-:1. mu/i Bpus, vorbirea ,,colectivd," ryi vorbirea
,,individua,lltt) tarea sistemuluit, rl. ryr irrr,.r.,r..-
;i rllllorlul schtlrntr, - utilizarea schemei (sau forml
- utii.izarea formoi).
probleurd, importantd p{ cgr.e o puno clelimitarea .o^..11[.r.r
I)ittt,rr: colo doui principii la care pornegto distincfia conceptelor
d"e .. - .-qqi vorbire este cea care se ieferd, Ia caiacterul combinatoril al vr.rrbirii,
rrc
<Ltt linr'bd' t1i aorbire la Saussuro, cea mai criticatd, pare si fiecba carofacedin -lT"bi
tid.ee asupra cd,reia
vorbiro un fenomen pur individual. Ari,tind cd .,nu existd, nimic colectiv saussure a insistat in repetato rinduri. llxistd din accst
lu vorbiro" 0, Saussure a atras'asupra Ba critici iirovenind din diferite di- punct.de vedere o opozilie intre limbl gi vdrbire ? Nt ;;;;iiJ
Oio oo"tt,
rocfii. sugestii aJo lui saussure,_pentru cd, existi, gi pu pra"'ut-rimnii"l
l
i se.ie do
sintagmo.,,figds,', o s.erie d,6.nror.ozifii care ,ir"ipi"'-fi-nii;p";;"; indiviclul
nlp6 .-tt 8e pare, Saussur_s lnsuqi nu a afirmat intotdeauna cI, nu trebuie sd, le mai combine singur.
ln opozifio cu limba, fenomen social, yorbirea este un fenomen pur individual.
Intr-o -prim{ rrersiuno a cursului'raportul este inversat:- ,,Dintro cole obiectii importante a ridicat rerafia pe care saussure o stabilegte
qi pertinenfd. Trdsd,turrlop*rii"eotu s-ar situa po pranur rimbii
doud, sfero,. slora vorbire esto cea
Tai sociald,, cealaltl este cea'mai complet Ptl:_F!d
rn tlmp ce toate variantere, inciusiv-variautere .o-uiouti.ii-i_ar
intlividual5,. I-rimba este tezervorul individuil, tot ce intrd ln limbd, adic6 rercri
ln cap, esto individual" ?. Chiar d.acd aceastd, idee a fost renizuitd uiterior exclusiv la vorbire.
ea rtrilino semnificativd ryi trebuio gd, fim de acord cu R. Godel atunci cind Este evident cr m*lte probleme pe care le pune distincfia
vorbire au rrmas nerezolvatdin cursut d,e t;ngaisfiii;r;';;"ti';rui limb, -
spune : ,,Este remarcabil cd, ln momentul hr care subiectul li cerea gtr, nu saus_
1n-fd,!igeze- vorbirea- gi limba clecit din unghiul individului, el a afirmat sure' La saussure gisiT i:rs6_,.in gerrnene, ma,i toate id.cile
- caro vor ti dezvor-
, caracterul social al vorbirii)t8. tate ulterior in reg-dturd, cu d,ihoiomia ia, a cxroi i-po;;;F-giiititit"tu
,o
j fost aproape genEral recuaoscute.
r ,, ,,,.i,,..j -Concepfia lui Saussuro asupra raportului limb5,
I'Jt'0' '* -
i,r - vorbire nu Be ro-
ducoIa_opo-zifia social-iudividuaJ,ciconfineqialtesugestiiimportante, so poate constata, d.acd urm{rim diverse p,rncte do veders
are repre-
,r'1,'"t 'caro au con$tituit puncte-dd ple-eard-pentru deivoltd,ri ii airecgil variate zentanlilor unor tendinfo.iu lingvisticd, contdnporane
vtw.'
^-..!^J ale teorieirale. Fl a atras, de pild.d,, atenfia asupra, cal4-c-Ueluluiegesentd, ulterioare, cd, ori de cito.ori se_pun probleme ae rro
*-'-- - -r-- sai"o-sroru*u
a"iiirrtal cer_
al limbii : Separinrt limba de vorbire, se separd, tn acetfrltiinp : cetdrii, revino tn disculie prodlemd rehfiei dintre-ri^bti
"irioai
zentanfii qcolii socio_logice franceze.(mai'ares A. Meilet qf.r.;;r#e. Repre-
| -:991 :. este sociat, d.e ceea ce esto individual;
91teesenlial
v""dri".i a"
accentuat caracterul socia,l al iimbii qi au discuta_t rcr"gladintreaceastagi
- ceea, ce il,a ceea ce este accesoriu gi m,ai mult sau mai
yolbge din punctul de vedere al.evoiripiei lor : modificarile limbii sr,,t rezul-
n ?u!,in importants.. tatul transformirilor din vorbire rz. Dtevri
Sau8gure a insistat, do asemenea, asupr& caracteru-lui concret (feno- num.itei rycoli juncfion1{e
l"iseri*,*a 6'#iiiraa.rnil-
menal,.am pute-a spune, ln opozifio cu caracterul de esenfd ai limbii) al accentuat asupra importanfei ituiiieru tl*til,
1n aincronie. In plirs, Cl. 1utsally inh;du;;6ategoria achializdrid,
vorbirii, ard,ttnd chia,r cd,, lntr-un fel, qi timfs, esto un obiect de naturi concepe ca mecanism de trecere a limbii ia vo-rbirels. 'I -:':-' rpo care o
concretd,. rrlrimba nu este mai pufin decit vorbirea un obiect de naturS,
concretS, ryi aceasta este unmare avantaj pentru studiu. Somnelo lingvistico, * orientd,rile structuraliste d.o diferite nuanle au ca trrsiturd, comuni
fiind ln mod e-senfial psihice, nu sfurt -abstracfii; asocialiilo ratificate de abso.lutiza,rea primord.ial.itS,fii limfij, poulu_f"ta
terului de sistem al rimbii tiua de Saussure la. Id.eea ca,rac_
consimfd,mintul colectiv gi al cd,ror ansamblu il cirnstituie timba sint reali- hi ri,-rui" ." porneqte qi Iacaro trebuie
td,!i care lgi au sediul in creier. In afard de aceasta, gemnele limbii slnt, ll :" uil"ql o ringvisticd, imanentd, """ trebuie sd fie rn
-oa oL""uu," o ringvis-
I
ca s5 zicem afla, tangibils tr ro. ticd, a limbii fur sens saussurian. rnsistind rasd,
asupra ideii cE, se stud.iazd
vorbirea pentru a so degaja rimr*, adicS
/ Saysl1rr.e_ qai atrage atenlia asupra faptului cd, limba gqtq
pe cr,re +4iytagil_iggl$tejrz'd, pasiv, in tirnp uo prbdus sistemur, r^eprezentrotrii aio""uuto"
curente structurariste au ld,sat sd, se inleleagd
_
-- Yqintg,--qH9---p:esqp yffi Fste uni;t-aA.- cd vorlirea n_ar to*titui oo
une;afr pariEilTiiniecr Jrii ""
Valfimili activlare de sistem.
. selecfte' Urm6rind ideile lui Sausgure, so poate trage'concluzia cd,
,,el t,
I lucr. cil., p.38.
Saussure, ,--^..ii,Ydtgi"q 11"1s$,-94'"1
.alii preriminare cu priDife ta distinclia rui F. dcsarssrrrf
7 ,,tangue" Si ,,parole,', LR XII, 1963,-I, p. 20. rnrre
R. Godel, lucr. cit-, o. !45. r2 Vezi Graur-Wald,
8 lbidem, p. 147. Isl. tingu. p. 117.
e Saussurc, lucr. cil., p.30. 13 Ch. Bally, Linguistique.
Lo Ibidem, p. 32. Caracierul ,,tangibil,, al semnclor lingvisticc se refcrA le scrirrc rr Trebuie sd remarcdnt lns{
ci, la saussure, accentuar€a caracterrrlui
llTlii t.ctrraport
raprul r"
cu vorbirea lnseanrnd i.pri"i[
piiicipau "."*iro,
rrl
rn v.rl.rt:
'rirrr.rrriirl
- "i-"p"riii" se stabileste,",r" .o"ii,i1ti,ifiil'llr"i:''"'avr'rr
 )1) ll. Lingvistica sincroni<I
. l)in PuncLul de vedere r.r,l lui rtjchnslt:r', vorbircr cu aot concret nici
nrr irrloroso:r,z,rl lingvistica.. Distincfiei riintro linrbi, gi vorbirc
i,,o prirnl
.lr,Jrr,xirrur,l,iu inrportantS.{i1 rupgt, do vodcre istoric, dar irupeiiectd,
din
Jrrrrrc(, rlo vorlcro tcoretic") 15, Elj.olmslev ii opune distincfia dintre echem&
4r tt,zuj.Iioulizalea schomei este in mod necesar un uzai, bolectiv sau indi_
virlrrrrl, c(\e:r cc suplinrr_opozitia_social
..1rrrf,[ do saussure. Bchema, adicd, limba - iudividual a9a'cum a lost conce-
ca formd purd, gi uza.ittl
r''l.i1 un
- alt
l
:rnsarnblu de doprindori * sint tdzute ca nigte rea.litdii, in'weme,ce un
concopb,. nglrnqr infeleasi ca forma maferiaJd, a limbii, este vdzut ca o
"ibstracfie ,,oxtras5, din uzaj printr-un artificiu de metodl" ro.
o asemenea concepeie pur formald a unei dihotomii care Be inspird,
din teoria lui saussure, dar-nu o copiazd, nici din punctul ae veaerl al ter-
nrenilor-gi-nici din punctul de vedere al criteriilor iropuse pentru diviziune,
putea sd, ducd la o interpretare a raportului din p^erspectiva opozifiei varij
antd, - invariantd. utilizind termenii lui sauisur6, dar prirnirid. d.e la
unele idei d,le.lui rljelmslev, Em. yasiliu stabileqte d rehti-e'ai*.ta mt""
ltltltv\:1t conceptul de.inaalianld gi concept:U.l de limbd,, pe de o parte, oi il1tru
\/( ceptur.dgjr?ry.ay,td gi conccptul ds a;orbiibtie'de aitd parte : ',,Sistemul"oo-
t- d.e
\ \.1 , !1,' ,tf. .t-l 4 rnvarrante ( . . . ) reprezrnti, scltema, adic[, Limba. Domeniul variantelor. ad.icd,
lcr:'izfl,rea con-cletd, reprezintd, uzajul schemei, adicd vorbire;
i..'J. S;
poate sprrne cd un stlat aI_limbii.reprezrntd, domeniui uorbire in raport cu
sistemul dau schemrr u-nitd{,ilor d.e }ang inferior" rt. Li;b;
au fost -raportal,e de Em. Yasiliu la categoriile d.e general qi;iparLicular,
vorbirea
ceea ce I-a dus la concluzia cd unitdfile unui rang-dat, fiind etemente
qelgrafg gi individuale in acela'gi timp, pot fi, in mdd simultan, eiemente
de limbd, gi vorbire.. ca gi in schema lui rljehirslev, vorbirea cdncrete nu
igi gdseqte aici nici un loc.
(t, tr , vorbirii , . sugestiile lui saussure in lcgiturd cu caracterul combinatoriu al
,,.;rr ln.rapo4t cu.limba au constifuit pu.ngtq] de plecare al unor conceplii
care.identificd, vorbire,a
9.u ?T.a sintagmaticr.. Din punctul de vedere ailui
cn"rr,f,,l ,^*y. .yj*ailme, ururr.trte llpptl, ulitdli iiol,enfiale, slnr eiementele lexicale.
unrtatus cuscurs_ulur, Truta_lr d.e efect, sint frazele 18. rn limbd, G. Guillaumo
vede un sistem de pozilii, de la care discursul p_ornegte pentru a crea
.de.optoz'ilii, Dihotomia capdtd, o interpretare psihomecafica locuri
, aiscursui tiina
utiLizarea unui sistem. d.e reprezentd,ii care 6te limba, el nu poarie, u"u"u,qi
datr cu aceasta. o migcare a gindirii de la unittrlile p'otengiaie existente in
]imbn crtre. Lgitd,file_ de efect existente in vorbire, .eiarirath tntr-un anumit
limp . iatd, forma de.manifertaT a-relafiei dinlre cele doui-planuri ale
limbajului in cclceplia lui G. Guillaum'e.
rdeea unei ,orbiri care aparfine prezentului in opozifie cu limba caro
a,parfine trecutului 9st9 q
idee centrald, gi in teoria lui Aian Gardiner privind
,aceasttr, dihotomie 7e. subiectul qi pred,icatul, stnt uniti,fi de vorbirei nu
--------lilTlljclnstev, do
16 lDidem,
Langue el parole,ln .Essais linguistiques, TCLC XII, 1959, p. g1.
p, 80.
rz Ern. Vasiliu, Limbd, aorbire. stralificare,
SCL
r8 G. (itlillaume, Obseruolion el erplicalion tlans X, 1959, 3, p_ 409.
la science du lan'guge,
alu ld.ngage, Paris- Qudbec, 1969, p. 2?5.
rr ,\. Curtlintr, 'l.he Theorg of
Speech arul Language, ed. a II_a, Oxfor(l, lg5l. l).
B. Principiile analizei sincronice
limbtr,in conceplia acestui autor, ceea ce probeaz5, inci, o datti, faptul c:i el
identificd, uorbirea cu sintaxa.
Concepind in felul accsta raportul, o separare infte limbd qi aorbire
care sd, se suprapur:5, peste cea dinfte leaical ryi sintactic nu mai apare de o
gtilitate foarte evidentd,, fapt rernarcat de J. Ir. Pierson, care cretio cd, too-
mai opozifia d.intre semnul lexical qi semnul eintactic este cea pe care
Saussure a avut-o in minte atunci cincl vorbea despre langue ryi parole 20.
Observaf,ia ci, limba este in concepfia lui Saussure d.oar un inventar
de elernente apare ca o critici forurulatd la adresa acestuia de citre unii
reprezentanfi ai gramaticii generative. Aspectul creator apare la Saussure
localizat nu'rai rn v-o1Q!199_isgili_dualg, tn werrie_cp*pentrtl_eEorngEy
zj93_try j$f
-.;_-guverry!.4.[srssil'L;e-piaspaa{J[F6ii.-la""trricare;
'Gq._7
conceptelor de competenld, qi perJormanld, ale gramatfcii-ffirirative cu diho-
tomia limbd,-uorbire pare posibili numai dacd avem ln vedere unele inter-
pretd,ri ale distinctiei propuse de Saussure. Incercind sd, se delimiteze de
concepliile unor urmaqi ai lui Saussure care vbd in frazS un act de vorbire
prin excelenfd, qi pornind de la distincfia stabilitd, d.e gramaticile generative
intre-structura.de,suprafafd, gi structura de adincime, Th. Dbneter concepe
un al-treilea nive\ intermed.iar lntre cele cloud, structuri, capabil s6 gine
cont d.e schemele de enunfuri care sint la dispozilia vorbitorului gi in con-
formitate cu cale acesta apreciazd, dacd, o construcfie este sau nu utiliza-
bild, 22. Acest nivel ni se pare c5, poate fi apropiat de normd, in ielul in care
aceasta este definitd, de E. Coseriu.
Teoria lui E. Coseriu d.espre limbd gi vorbire pornegte de la o reexami-
nare eritic.S a concepliei lui Saussure despre aceastd, dihotomie, precum gi a-
unor teorii ap5,rute dupS Saussure 23. O idee esenfiald,, asupra cd,ieia OoSeriul
revine ln mai multe lucrdri, este cr, diviziunile introduse ln cadrul lifrbaiu-
lui sint distincfii rrtile din punct de vedcre metodologic qi cr ele nu trebuie
sd fie consialerate in nici. un caz realitdfi autonome. Porniid dt la premisa cd,
ln mod concret un existd d.ecit activitatea lingvistici, Coseriri adloite c6 in
lag"ul realitS,fii unitare gi indivizibile care este limbajul se pbt introduce
delimitdri din diverse perspective. Criteriile multiplb ca.e^ s-au propus
pentru. diyiziune (individuai
expr_esivitate, faclltate - social, psiholizic psihic, uniformitate
manifestare concretd, -acdivitate -
prod.us etc.)
-
pot fi justificate fiecare in parte 2a. rmportant este ca atunci-cind. termenii
sint coneepufi in calitate de contrarii, si se stabileascd opozifii intre planuri
J.L, Pierson, Langue-parolel Signifiant-signifii-signe2,,,Studia Linguistica', XVIt,
1963 p. 13.
2r Ruwet, Introduction, p, 57.
2r Th. Ebneter, La pltrase dans le domaine de Ia langue,
ACIL X, I, p. 431.
23 Vezi, mai ales, E.."Coseriu,
. Slslema, Normag.IiaDta,,,Revista de la Ficultad dc Huma-
nitas y ciencias" vI, Montevidco, 1952, nr. 9; ld-:m, Delerminocilng Enlorno, Dos probrr:utos
de una linguislica del hablar, ,,Romanistischcs Jahrbuch", Sonderdruck vII Banrl. 1955..- lgi)t;.
9i idem, Sislema, Norma e,,Parola", !n Sturii Linguistici inonorediVitlore Pisrrni,r'strltto,
itt Lanllage el scicnr:e Brescia, f.d.
2r Trcbuie str observ{m cd., atunci clnd rlefinim un obiect ca unitatc I cl)rtll
riilor,
:]2{}. aceste contraril pot li privite din dife"l[c perspective: ca exprimln(l o rcrrll(:
Scneral - individual, esenfi - lenomen sau calitate - cantitatc,
 B. Principiile analizei sincronice 215
ll. Lingvtsttca srncronrcJ

r.rrrr.l;rli\'('. liAil.jrlirl, tle pild5,, nlI sc ol)tlll('tt"t'triltti sllll /'r{-r('tsului;i trit'i unele dintre trceste operatii sint strins legate de nofiunca de situafie
Sau dc context, inbr-un sens lalg. Yorbirea se lefe-Iai, totdeauna la anurnite
8r'ht rttrt Ittl s(: o[)lltl(" uzaJuLul. "este
l)irr lrrrrrct,ul rlc vcdere al lui coscriu, dih<lbonlia pe_oare o.^propune iir tirnp oe limba acircumstanfal5 30. Sibuafia cste spa-
s,,.,,*ni,,.i'tisl,o insuficientd,. Dacd se arloptd cril,eriu-l Srlde-loL d.iferite
de "it"o-rtr"fe,
tiul - timp al vorbirii. Raportarea se-facoinsS,- qi-la uncontext cale poate
:r,lrst,r.:rrrl izriltr, igLlr-ri^rlarcc (termenul pe care Coseriu il preferd, Limbii penfttr h iaiomatic (raportarea unei p6rfi a limbii la limbd, in lntregul ei), verbal
.i,',,,.'.,",l,.,dirirrrnrI,osteunconceptistoric)w^psI!jM. sau extraverjbal sau la ceea ie Coseriu nurnea rruniYersul discursului" :
a siStemuluir cale.este consrder'&tnuTal ca'
N,,r,,,,,, estc roalizarea concl'etd literaturd, mitologie' qtiinfe'
;,';';,i';,; do ot,ozitii funclionaleiln catuul uhei diviziuni a limbajului care Iregh,td d.e raportul dintre aorbire qi titualie, teoria despre pronume a
;";;,f;;;;;.'rrire'a con"retd, norma individuald,. norma.sociala,gi, sistemul lui E. denveniste-ni se pare de o deosebitd importanfd, pentru furfelegerea
f rrncfion:.r,I, sfera termenilor dihotomiei devemti tracUltorl"'ra Langue.
- relatiei dintre limb5, qi vorbire.
' Dupd, cum remirci, Benveniste, in vorbire raportarea se face tntot-
i"iii"a" a" tiit.tiul de separare pe care it adoptim' Dac[ opozilia
-a"-6."mplu, deauna la subiectul vorbitor. Pronunrele de persoana intii, care este un
"i"it
irlq intre concret-qi abst'ract, numai l.ot?it9? "9o:retd' se
il;;'dr;;il fior'ott; tlacd opozilia este intre social Si inclividual, vorbirea, €lement ca oricare altul tn inventarul formelor limbii, introtluce in vorbire
;;i;u \n Ttarole, iar notma sociald' qi Drozenta persoanei, f5,rd de care limbajul nu este posibil. Forme goale sl. il
;";;;; individuaid, se
26'
tncaaheazd'
ii-b6,'pr-onumele'igi capiti, realitate-qi substanfi, nunai in tliseurs
sistemul funclional in langue
"'"'"=fr;;6t'"1 de normd,"\t interpretarea pe care i-o di E' Coseriu a fost Promimlele personal nu este unica formi tle aceast[ natuli : aceea$i esto
gi foneticS,, teoria a situalia qi pbntru alli indicatori, mai ales pentru seria deicticelor.
alsc"taila-ioiin mai multe lucr6-ri. Pentru fonologie vol' Omagiu lui' Iorgtl
'Toi ii raport cu vorbirea be caracterizeazd, qi timpul lingvistic, aratd,
ioii refuata 9i nuanfat5, de cdtro A' Awam (in
l"oraiir,-ui"tiregti, 1958) care prezintl' urmd'toarea ierarhie' Benveniste. l,lmlajul nu dispune d.ecit de o elpresie tempo-rali, -- prezen-
tul, respectiv mornentul car; coincide cu ]rorbirea. Pornind d.e la aceastl
Limbi I Sistem 1. Arhifonemo t\ axd, se drdoneazd, timpul lingvistic in eliss limbd,. Este important s5 refinem
2. Foneme ' Abstract
una din concluziile hii Benieniste la analtza pe care o face' 9i anume cd rr!-
II Norm5, 3. Yariante ind.epenclente
toldeauna expcrienla umani inscrisl in Umbaj ne trimite Ia actul vorbiriit'32.
4. Yariante pozifionale ln aces[ Eens, nu m se pare de prisos accenl,uere& caracteru]ui concret
Vorbire III Yorbire 5. Sunete concrete Concret
al vorbirii qi impoitanla acesteia pontru tnlelegerea problemslgl legato.de
-reafta1ii
Rela|iadinttenormd,qtJreeaen|dafostdiscutat5deI.Dd,niilS26 reflectarea ig 'limbL. Limbajuf este, prin vorbire, -confnmtat
gi 2?. mereu cu realitatea : ,,lnlelegind cb Iimbajul egte un proclus social, in legd'-
t' P.
^ ' Micld,u
;i";;nc1ut de vedere al lui p. Micl5,u, norrna, care repr-ezjntS latura, turd, geneticd, gi funcdionite cu ansamblul-activitifilor qractico ale omu-lui
.ociali-i itr""i*li se referS, Ia extintlerea, cantit'ativd a trd,s6burilor, Ia' in sodietate, noi ne ddm seama, in acelaryi timp, cd, imaginea. lgmii iqpusd'
;il;i au tarpioaite a elementelor lirybii pe plan social. Acest, aspect' poabo de un anumit limbaj nu este arbitrari, 9i nu mai poato s5, Iio modiliiati
ii cercetat, cu mijloaco malematice 28' lqf,r-un mod arbitrartt 33.
-- ---A"""otuind utilitatea teoreticS a d,istincliei limbd vorbire, intlilerent do crite-
caracterul abstract al tmpdrfirilor pr.o-puse-de saussure
in cadrul limbajului, I. Coteanu atrage atenlia asupra pn9utut ca norma' riile care au fost propuso pentru delimitare,- cu greu ar pubea fi negatd,.
,"*"ri"te partilularul gi cd d.eci nu p-oate ii pusa, pe acelagi plan cu lirnba Meditinci asupra timUajutui, d-iverqi teoreticieni au simfit incd inainte do
;;;;;il;;.- Nor-u poaie fi definitd ia ,,limitarea funcl,iunilor unui m. sistern Saussurs nev6ia sd, separe latura esentiald, a acesteia cle cea fenomenalS -
qi pr-oirrie. fiec[rei limbi in parLe activitatea lingvisticd de produsul-aiestei activitifi. In ceea ce privegte
**-
i"i"irr-"""aitii-pr"st^afllite" este
freUuie sd,^observim c6'qi b El Co'seriu opozilia principald so stabi- utilitatea pracf,ici, ea d.epincle de metodologia tliverselor qcoli sau a divel-
feste toi hir" ii"rla ryi vorbire. Aceste aloutr, categorii silt celelapeoperafiile care le are gilor lingvigti. Faftul ci-dihotomia stalilitS, cle Saussure n-a fost soco.titi
iilff;;;;i *" la trecerea limbii-in vorbire, do suficienid de unii-lingvigti, care s-au simfit lndemnali sX adauge o a treia
-diferite
iletermi'nare care"i"d aparfin""l"ti
tehnicii vorbirii' entitate (variabild fu teorii) sau sd propund chiar o J1pS,rfire
cvadripariitS, 3a este..departe do a proba inutilitatea d.istincfiei. R. Jakobson'
26 E. Coseriu, Sislema, Normc e ,,Parola", p'251'
1. I. DtnAita, Not, iilpr" rii""ptii ae norml tinguisticd, LR XII, 1963, 4,.p. 325-33{.
30 E. Coseriu, Determinacifn...' p. 34.
,? F. Mtclan, Limbd pi uorbire, ,,Analele universittr!ii Bucuregti", se fia 9liinle 31 E. Benveniste' Le langage el I'exp$ience humaine,,,DiogCne", 1965' 51' p. 3 ;i urnt'
3z lbid.em, p. 13.
Sociale, Fllologie, anul XIv (1965)' 33 Adam schaff, Iangoge el r4dlil(,,,Diogtnc", 1965' 51' p. 157-
18 P. Nllcldu, Iucr' cil.' P. 247. 3{ Yezi, de
ie I. Cotcarru, Dicotomii sau lricolomie linguislicd'|, ln Omagiu lui Alerdlrdtll llosetlt' pildn, N. D. Andreev 9i L. R' Zindcr, On lhe nolions of spttch, rtcl sptaclt,
speech probabililg dnd. ldngudge, ,,Linguistics" 4, 1965.
Bucuregti, 19ti5.

/t
 ll. Lingvistica sincroniri
rr (lil{.r'il(, lrrcljili:rs qi A. nlartinet3a au corr$i(l('rilt, <:i opozi$ia, dintre limbii,
rrrr.'ollrrlr'yrorr,l,rli ('\l)rinlatL$iprintermeniidccorllitnesaj,luafirlinteoria,
rrrfolrrrr(it,i, r'r'r.:r co presupune, binein{,eles, o anumilS,interpretare datd,
cr'Ir'Irlr.r rIiIroI,ottrii.
lr,.lirrrilrrlt'rr, rlirrtro linrbd, gi vorbire prezintd, interes pentru solufio-
nirr'(';1, lul{)r' lrlolrlerrrr inrportante pentru lingvisticd', Una dintre aceste
lrrolrL,rrrr,t,st,c <reir, plivitoare la modul ln care se produce evolufia ln limbd,"
firr lnlc crI, irrsigi d.isocierea stabllitd, tle Spussure ar fi pornit de la necesi-
l,ir,t,cil separlrii elementului mobil, transformator, de elementul static,
(x)nservator. Concepfii individualiste pre- $i postsaussuriene absoluti-
ze^zd, rolvl individului vorbitor in evolulia limbii, evolufie care apare gu-
vrlrnatd, fie de lntimplare, fie de sentimentul estetic al vorbitorului, fie de
persona,litdii. Dacd exist5, un acord unanim asupra faptului cd, inovafiile
pornesc de la un vorbitor, avind la tnceput un caracter lntimpld,tor,
ideea cd, factorul social a e o importanfd, primordiald, in rd,spindirea inova,-
liilor esto cea care trebuie sd, fie accentuatd ln primul riud. 3?.
In raportul limbd - vorbire, factorul cel mai mobil este fd,rl tndoiald,
vorbirea. Limba este faatorul permanent,, care asigurd, etabilitatea rapor-
turilor dintre membrii unei comunitl,fi ln cadrul unei anumito perioad.e
de timp.
Ii diviziunea tripartit{, prezentate d.e Coseriu, norma reflectd, echili-
brul (instabil) al sistemului intr-un moment determinat. Schimbindu-se
norma, se schimbi echilibrul. Yorbitorul con$tituie punctul de plecaro aI
schimbd,rilor ln sistem, care se leagd, de necunoaqterea normei. Schimbarea
fonetic[, de pildd,, aratd, Coseriu, consti fue deplasarea normei cd,tre o
realizare acustic5, a unui fonem admis de sistem.
Se poate lesne observa relafia care existd intro modul de a concepo
raporbul limbl
- vorbire^ gi atenfia acordatd, in practicd, unuia sau altuia,
d-intre cele doutr, aspecte. Incepind de la Saussure incoace, obiectul principal
al atenfiei orientdrilor gtructuralist€ este ,@ Iangue: ,,Studiul limbii com-
portd, doud, pd,rfi : una, esenliald, are drept obiedt limba, c&ro este eocialI
in esenfd gi independentd, de individ : acest stualiu este numai psihic;
cnalaltd, secundari, are ca obiect partea individualS, a limbajului, ad.ictr,
vorbirea, lnfelegind pi fonafiunea: ea, este psihofizici" 38. Degajarea
sistemului presupune insi gi studierea vorbirii, a,qa cd fur practicd nu 8e
poate renunfa la acest obiect ,rsecundartt. ' , i:
Ca o reacfie lmpotriva tendinfelor d.e eliminare a vorbirii din sfera,
de interes a lingvisticil, so poate obs6rva o incercare de accentuare a impor-
tanfei acesteia, venind din mai multe direefii. Pe de o parte, dezvoltarea,
psiholingvisticii ad.uce cu Bine o accentuare a importanfei vorbirii, mai ales
sub aspectul ei oral 3e. Particularitdfile comunicS,rii orale slnt cele chemate
:1 \rzi Ja\obson, E-ssais.
:' Jrlartinct, Elcmentc, p. 45.
It Vezl Graur, ln Sluriii, p. 383.
rl Snrrssure, Cours, p,3?.
D Vezl TstlanR Slama-Cazacu, Limbaj gi conlcd, Bucuregtl, 1959, Psihollnguisticd.
Si
B. Principiile analizei sincrorrirc
s[ in atenlia cercctitorilor, cu atit ma,i nrult <rrr r,ir clc rr-rr,rr t,lrrsli
stea
tuit pind, acurn o preocupalc constantd, a0.
Pe dg altL parte, rlezvoltarea sociolingvist,icii, t'rrlc sc irrlglr,sr,rrzr-r,
'cle mijloacele qi forniele dc realizare a comuniclirii lnbrc oarrrcrri. I)r.cfrur)uno
'b accentuare a itnportan{ei vorbirii sub anumite aspccl('1lc s1|,': rls ililrlr-r,
studicrca corelr{ici diutre ceetr ce s.e cxprimd qi nrotlul (,unr ^\e cxprlirrr:i,
dupi expresia lui Ii. A. Budagov at.
o stilistic:i mai direct legatd, de lingvistic5, ar putea fi qi ea interesati,
,d.e vorbire. n,emarcind cd, gramatica d.e pind acum se opregte, ln general,
la
.studiu-l frazei, Tzvotan Todorov vorbegte despre o $tiintd, l, vorbili care ar
constitui un.nou lip a" retoricd,. El ili propuno sd, construiasci, o tipologie
.a discursu-lui dupi, tipurile de relafii intre fraze a2.
Dezvoltarea semanticii liagvistice aduce gi ea o sporire a interesului
pentru vorbiro-prin.ate_nfia pe.caro o acordd relafiilor dintre semn ryi desig-
natum. Discutind sino.nimia sintacticd,, aga cum esto lnfeleasd, do-obicei,
s. stati atrage atenfia cd uneori propoiitriilo slnt condid.erate sironime
pe-ntru.c[.se accepttr, identitatea referentului. Distincfia d.intre o sinonimie
a liFbii gi o,sinonimie^a vorbirii ar evita, dupd, p6rbrea autorul.ui, unele
confuzii persistento a3. In practjca corcetrrii, sd,rciiile lingvigtilor se impart
in ceea^ qg-privegte studierea di-fetitelor aspecte a,le limbiiryi iorbirii. Gdrdi-
ner congidera limba drept sarcina lexioografului gi gramalicului, iar vorbi-
rea clropt sarcina editorului qi comentatorului 6. doseriu ved.e'gramatica
strucl,urald,.cr gtiinftr. a sjstemrrluir gramatica d.espriptivd, ca gtiinfia normei
ra,rlgramatrca-,,erorilor" ca qtiinfd, a vorbirii. Fonologia este gtiinla siste-
mului, manua,lele de pronunfie se ocupi, d"o realizareinormei,'iar ionetica
este gt,iinfa vorbirii as.
, Interosul practic acordat unui aspect aJ limbajului nu trebuie sd, se
transforme in postu,larea primordialtnfii sale pe plai teoretic.
]
tl
{0 Tafiana Slama-C:zacu, L'lturle du roumdine parli;
ad oculo.s", ACLFR XII, I, p. b91-t-r96
un aspeclnigtigi - L'indicatio
{r R.A. Budagov. Noles sur la lupologie tle la parole, ACLFR XII, I, p. tg6.
,- ..f2 Tzvetatr Todorov, Connaissanre rle la paroie, ln I,inguislfc studies presenleri to Anrlrl
trtorttn.et,
,,Word" 23. 1967. nr. 1_ 2 3, p. 509_510.
fs
S. Stati, Sgnonymie de ,,Ianorrc" el tle ,,parole,' , ACt,FR XII, I, p. 692 --- (;1)t).
ff A. Gardlner, lucr. ci!., o. 44o.
f! E. Coseriu, Sislpma, Noima e ..parola", p. 2b2.