Sunteți pe pagina 1din 9

FIGURI RETORICT

: figuri a insemnal la origine. in ladna, formh (<, forma exterioard a unui corp )t), alcituire. aspect. fiind tttilizabil "chi de (prin desen. sculpturh) ir ( fornre a unei ;i reprezenlare de in geometrie: cu limpul s,au adiugai sensuile -

Termenul

omeiresc.5.a.m.d-

esre definiti ca o deYiere de la uzul lingYistic normal' schimbare intf-un anLrm ori de persuasiuue tali d poeticd sau cxpresia facilireazi Pe cea oralorica. difeliG ca grad de expresivitate nivel al limbii, care (le|iet'eQ de la u:ul norntt presupune (lesTucrw'at?4 o pe ca'e maniera comuni de exprimare. Figura nu este un simplu orDametll: de o ,.d'{tlrctp a' este ins0lite e\presi\ Deutre ) a/ /rarh? ( de la sensul .propriu, literal" al tennenilol oli de la structurile sinlaclice specifice ('i" simactice pe structuri rennenilo. figurat al pe uz4iul $i a titnb,tjtilti clupd tut cocl propthr, cel al retoricii, bazat

(**";ipR:64)- Figura in retoricd

DSTL:ll3) -'- i,r"i a;n unU.hilale ca in secolele al XVlll-le $ipaoi in zile^le noastre. figura adat loc ia dezbateri indelungi, ajungirrdu-se pe planul al doilea aspecl retoricii. lisdnd al p.Fontanier:) de studiu fundamettal obiect o iudiceia si (Dumarsais! qi al XIX-iea 5i vaienlele'posibilitalii in ralorificat special a iegate de compozilia discunuluj oratoriclliterar. lieoretorica secolului al XXlea

(1-es TntTtes. 1730) 9i Fontanier (lc.r Figrrr" se-mandce,sen,oitici aie figuriior: reactualizand uatatele de rerorici ale lui Dunarsais Tzvelao Todolo\,] au pus in eYidenl Genelte. (Roland Barthes. Gelard tlu distotu.s- 18lI-1830). reprezentanlii gcolii franceze lexic-sernanticd) gramalica. (foletici5i au incercat getreralizare pe liugvi*ice niveluri avanra-iele clasificlrilor rerorice de Ia Lidge (Grupul ir retoricieriior conceplia in lirlgvistice. a1 comunicdrii limbiigi ansamblul penrru intreg pr;nciiiuiu; figurilor fttctaseD:e,P 9i nrcralogisnc ansamtful figirilor (rrunire ,ze rubole) se orgz izeaza pe niveluri iingvistice (rrclafas e. tnetQt&\e: a figurilor itrdividuala de realizar-e tnodalitdlile ia, tipotogia-ae ,,rr",uru.. a fiecirui nivef figurarir. preia cle la Quintilian

adiugrrea. suprimarea, suprimarea-adiugarea ii permularea' (CntpL Limirati la reoria fguriior- retoric; lingyistica (,.obiecrul preferat al retoricii rEmdne expresia )ingr'isririr") p.l9i{:l ?l renun;i la cadrul literar exclusir. fundamentindu-5i demersul le analiza tehnicilor de deztoltare a Iinlbaiciui: GrLrpul

de func-t;e relorica: I porne5re de la .-rnodelul Jakobson' caruia ii aduc doue modificiri: a) funcliei poedce i se prefela denumirea canai. co. (enrilatordeslinaiar. cinci ntesajut nu mai este unul din cei gase lbctori ai actului lingvistic. ci produsul celo|lal$ rEferent). Daci preferinla penrru o

alti denumire a fuircliei poetice nu pune probleme speciale. inlelegerea diierita a fun.lioner ca rca[,idr c()]icl'et limba-iului solicid explicilii, Din aceastA nouA pe*pectiyi- nesa-iLl poate fi analizat sub douA aspecte. ' al unui raporl de cormmicare {mesajele-sunt adresatc dc calre c{,,pr?ths (.'meiz.iul insugi,'. in acceplia lui Roman Jakobson) $i p"rroriia utr"iu- au o subitanta fizjci -sonori. grafici.. elecvonici !i genereazi semnificalii in baza unei convenlii) Obs-r\ali iirup.lui g deschi<le o noua pe$pecaiva asupra functiei retorice. \'azuta oa transcendentb in raport cu celelalte funqii ale linrbaiirit Jakobson" sintetiza mportu le dintre factorii urrui ai lexpresiri. conatiya. farici. ;nerilingvistica. refererlida). Teorelic. ..modelul tipul actului de cotnunicate. Su{inand caraciert luncliilor riupd a i" ..,*urri"ur. ;i funcliiie fiecdruia- suslindnd o ierarhizare

rercricd asupra cociuir: totalizalor al mesajului. reprezentanii Grupului g arag atenlia asllpra..penlrbArilol'' produse de intenlia sinlactic 5i senr?.niic morfologic. ior aspect: rriplul limtrii sub convenqiiie transiormi reroricianuliri ..pr<_rcedeeie prin care limbajul retodcii spaliul g aduce in --orice iej d GrLrpului Pretnisa referentul. cu mesajului gi raporrului asupra p-tiz+::l). (6ruput de analizi i cdmpului e\tinderea schimbare a unui aspecr oarecare ai limbajului': (G:upul pl974:i8). Consecinla irnediati esre (.orice.fel de scltirnhtne luetabola limbajului. aasanrbiu! rransformirilor sistemadce (litirare 9i non-literare) ale inrrebui4irii de factorL este determinatd tipologie a cirei preocupdrilor rstoricii ql litbaiufuil der.ine astfel cenrrui u,rui ospect oarecare

furrctieiundesepetleceschinlbarea.Analizaretoricitradi,tionalas-aaxatinspeciaipenrerabo|elecodului:metaplasm{

,|Jlmtirrsiiis.i-es7ra7le.v.1]3[i.(trirciui:ertirriinli;arttnarraDcsi'lt.t,lr.r2i.Liiitrrral-'rtirers-l}ucur'; ;tstltltn:luiQuiniiliiln.lgr}ctuacat*grrrii:.l'l.qili.ieicganr|it.rsi.ll.tirJ culanti:iui dt iir sensul proirriLr)


.PiorreFc,,..tauit,,Lt.s{:igilrtsr1tlrJxceltills.l8:1
i

Buc$r*qti.

v:?i.

a alcatuit.

a :'lsllrilor in dtitti ciits';: tropii ;i non-fropiiimpir{irc ,.I.rapii{frgurideultsitrg:r:rcuraltl}g*ncrcilzltilerti;


?it? Jgi?.!

ex;r;rsjr'

cxistl li i:ai.g$rii

ir

ilrr enlt ri uzaliii intpurll

lrgFi!:
tii::!ir:ite

1! ntccsaiit _clasa non-tropilor cuprinde ati: a' .iigHril,a al cui

gtllE!]il_E:g.ilL*;l!_i;rr:ti: rcntriltf, it aci>i[tf ttStlr]

Sit' eoil:jr'\

il:'rii

>-r:l\rr:ii

apcsrrofa- pri;i,"rr-u- *.,,np*r*,ir- anriicz-al, cai 9i

bt.{.r-gurd,:

lp**zr;po;:;;a- pu'sonifl;arc:L anii':i}il-}paliiil'

metatare. metasememe: acesrora lj se adaugi transformarile conlinutului referenlial: melalogismele. tr'letabolele emiletorului. al receptorului. ale contactului nu au concepte bine precizate 1i nici descrieri satislActtcare. 'modulare a rocii sunt.fgill :f,Ietaplasmele I etirnologie: din fr. netaplasne < 9. rrern {indicd schimbarea) gi p1a-sraa ] abateri compozilia corecti a cuyantului. ce pol grafic cuvintelorde la sonori al care aclionea:d asupra aspectultti sonor sau rolemte: ne lom opt-i asupra catona $iemple sugestive pentru analiza discursului retoric: -afereza este suprimarea unuia sau mai multor srmete de la inceputul cuYintului (',leulq perl$u di,nh@alo) Cend srpri0]'at sunetelor se produce la sfir5itLrl cur'6ntu1ui, figura se numeSte apocopi ( profpanttu p'o{esor- bac pentru bucalarrear etc.\'-sincopa este suprimarea unuia sau mai multor sunete in interiorul cuvantului (don'le pentrn dotnnt e- ni<'pentirL ,i,ri' 'le penfu iepurele etc.: icpirr -adionclia este definiti ca addugcre, de sunete la incep lt . la lfdrSitul sau in inteiontl cu"'dntutui protezi- epentezi adjoncTia creeazi ceea ce se nume$te cuyint-yalizi. rezultaiul intrepirrunderii 5i fizionirii a doui cufinte care au ur anum nunrar de caracte stici formale cornrme (frecrent. acest tip de figuri este foiosit de grupui ..Ditenis'' 5i de .-Circota5i": Co,srtarr
=

-pen\utdrile sunt operatii de reordouarc a suttelelor din cotnponenlu unr,i cat anl, oblindndu-se ut ctrlA nou. aDagram. Sal\ador Dali > At iclo Dollars- Peot jl,Iaior > ll'litl'u Pet'ea. O fomi paniculari de anagrami este palindromul- cuYdnt care i:
indiferenl dace e$e cilii de la stanga la dreapta ori invers: cuc. coj<rc' Attul -metaplasmele grafce (metagrafele) sunt mai rare in domeniul propriu-zis lingristic. dat sunt utilizale fiecveat
r{d, zo'opa etc. @

tatna[ -

Co,sar!:A

l:

pdsrreaza forma

combinali i le cu alte sisteme sem iotice; nr

ltetatarele. denunire sub care sunt reunite.fgurile sir\tactice lde cotTst'uclie). Conform principiului de clasificare r reroricienilor de la Liige. metataxele se gf,upeazA in funqie de cele patru openlii care dau nqstere tuturor figurilor raorict
ildifercnt de nir elul la care.e realizeaz6. a) Figurile prin sunrimare . elipsa - contragere a enunyului prin supt itnarcc! urnia satr nai m hor crn'r-me. din raliuui d econonrie. emfaze sau $ii. IEri ca sensul general al frazei si fie modificat. ln cazul elipsei informalia se pdsrreazh. in ciuda formt incomplete. pentru ci paralelismul construqiei face posibild completarea ase4iunii: de exemplu. .jRO Tl'te .Lst:uha ce tc=i" --PRO Tl te asculfi. comenlhnd ce re:i la rcleti:or". Zeugma- figlri sintactici- .fornd de elipsd care consti in urilizarea unicA a unui cuvdnt comun mai multor nrembrii r ftazei: El g bdu'ittt Si slab in loc de El g bdh'An ti gslsht DE4E lg-mi.faptele Si ci n-ui minlit pentrlt 1...1 ti @!95!g-t ti cd n-.
trlrtrttl

Formeie zeugmei sum va.iare contertual. realizindu-se de multe ori pdn coordonarea unei pd4i de proprozilie cu propozigie subordonag aceluiaii regent acsasta esle singura zeugmi cireia i se poate anibui raloare stilisrici- celelalre fiin considerate elipse-erori. Ca figuri. .eugma plne in acelcsi plcn sifttactic ele ente eor&aslarte semania -fiind o coordonan pibridA. Elementele coordonare fornral polfi diferenliate prin caracterul lor abstract. respectiv concret 5;- pietiut optbnisnnl 5i...4 p91191p! tle piele: prin apanenenla la o loculiune sau o imbirnre liberi de cuvinte: Si-a luar r&mas butt ti...p4!:EIA.; prir senst propriu sau figurar sau. pur qi simplLr- prin sferele semantice gi prin perspectivele diferite pe care le presupuw A.iutati n it?\'ali picior (coordonare parodici. apel la carilate inreistrat sau invenli fcird pensie. de doud ori ryg!. <, daid la trldrd:est; fi o datd... la
de Brunea-Fox. i 9?9)-

Tmdilia retorica apiici. aga cum am spus- aceeagi denumire unor greSeli de construclie 5i figurii propriu-zise- definitd pri inre4ie 5i prin efect: inten.ria zeugnrei este adesea ludici efectul este de surprizA. cu o nota de artificialitaie. A fost semnalal prezenga zeugmei in publicisiica actuali: in mica publicitate - S.C. O:ana SM ongajea:i vAn AnrgeslionQr ca exPerie lA : nrrginri (,,Rorninia liber5",9j9. i 993). in enumerari ironice in care ultimul elemena anulazi valoarea pozitva a celorlalli termeni c care esre coordonar; S- a ror'ttit mnh. nuanlat \si 49gg!bg(..Expres" ?4,1993)- in subtitlul unor reliste- in care zeugma este creald d asocierea unor delerminari care diferi prin ripul lor semandc- de calificare sau de identificate: revisra -.Totugi iubirea'' are c subritlu ..Revisti de cuhuri. cirjili'-nlie- a|enirr,enl $ perfonnonli " in care .-reYistA de culturi" 9i .-revisrE de perfomantl presupun lipu diferite de apreciere. iar -.revisri de evenimenl''este o construqie total nefireasci. S-a {icut aprecire (Z^ftu-2}Al.7l) cd la aceaste figuri- -.ca $i in alte jocuri de cuvinte. se mizeaza pe plAcerea cititorului de a <iescoperi, dincolo d uniformitatea sintacdcA- Iistumarea semantica. Ceea ce nu presupune. neaparal un e\ces de subtili{ate: e doar o posibilirat retorici a limbajului coridian, din care se poate oblile orice: de la fcrrmuliri fo4ate 5i riciicole. Ia intorsituri ingenicase :
soectaculoase."

prin utprimarea culintelor de legdtu"a se o&lir?e: asindetonul (construclie sintacdcA avand funclie stilistici. realiznti pri suprimarea elementelor de relalie -con-junclii- rar ti prepozilii- intre conponenele unui grup sintactic- ale unei propozilii sau al itlci = --Am venil. am raa[ !i am inrins" (parataxa-suprimarea marcilor de coordonare):/i cat1e.4i ]1ot't.' unei fraze: t''at1i. aici a\ em o situaie mai rar6. de suprimare a conjunqiilor subordonatoare in fraza ..daci ai cafte..."1.

id|

adionctie: digresiunea, intrerupere a liniei centrale a {iazei (te).lului) prin ints.calarea de element pa4ile acesteia: expletilia. dezvoltarea cu cuvime expletive .-de umptuturd'' a unei sintaqme pentru a fi mai bil intr.e suplimentare puse ir \.idenla: !;t. l-ant rA.fi decdt pa lon (adverb de negalie in construcde cu sens afirmari\'). lar de tine ,tici cd)ni F s (conjurclia ci extinsi analogic dupi verbe care nu suportd detemrinanli prepozi$onali).

bt Fiquriie prir

ci a reg lilor acordului granatical in gel \ orbird despre sine- spune --el"). ca i (..eu" persoatlelor numar. p;;ant: silepsa inialnita adesea este cea bazata pe substituirea poote ine^'eni in r ! Iliesq! Fruhlenelc cls-lasl4re'' unde cel ce \uorbe$c esl cazul politicienilor ca-rs afinni: --Attt spns nereu cd prin cunoa'terea autorului afirmaliei car pe6oanei. recunoa\lerea prin presedintele se resabilgte norma discrirsului Iliescu: rocmal siiepsa este produsul une; rupturi i problene Lneori fn de.!ust?re. pot itltr:ttti mt cd cu llliasc sptls vreu fie: ,,r'' i ar fi lrebuil si construciie anacolut: .Sxftert stltrailoii. ilar arat dcsule pe tap. ceea cc tii dorin $ r'o?/ri (construclie netolerabili in limb
c) Fisuri prin suDrinare,adionctie: silepsa. desenneaza orice iDcilcare reto
Chiasmul este reDeratrea a doi renneni dintr-o fraze. in ordine rdstumali. ceea ce produce ,-incrucilarea-' lor: --F.xrtcic itztt' 'in tiluriie ilrnalislice 5i in sloganurile publicitarei tiparul sAtt es1 stcle ,si ]-tea intra./itnci" {Eminescu).Esre c figuri rnrilt lolositi invetsale: cel mai adsea un grup nominal formal dintr-un substanti\ fiind inrre cuvinte relalia incruci5atd. de sinerrie {AB,BA) cent.u !i dintf-un lubsra.li\ in genirir cu rol de determinaBt. reapare in titluri cu poziliile 5i funcliile componentelor sale sclritnbal
literara).

intreeie:..la-II\ICFR-:eoViictltlrcptulJtt4ci.n!-fo4adrcprrtlni".,.Politic.tt.ttranilorsauparlorriiPoliticiil:fguraarecaractt
de

fomia imediai percepribile Si u5or de reprodus. Toctnai perllrt| cf, mecanismul este simplu- crepte riscul de a folosir fonnal. in caarri in care relalia e$e fo4ara 5i aproape lipsiti de sens: numai in sitr.ulia in care inversarea gntnaticalA I simetria forntali stabilesc un ra;ton neaSteptat inlre cele doue pa4i aie formulei- avem a face cu abilitatea relorici 9i il acest caz s spun lucrrrri muile Si diirne- cu ace)ea;i cuvinre. Slogaoul publicitar Campiurul imoginii ofLrA irnagined corr,piouaei. capdl motivalie printr-c relalie :lafA: (.r,Dpi(,n1!l tn{rgi,1ii firnra Philips esle nrai inlii o entitate biue delimilatA- diferiti de itagrte (cea reluologicb : c,aurpiiurii -. imaginea unei gimnasre celebre: prin paralelism se stabile5te echivalenla iotre doui perfbrmanle Olxt:iliei : presi: lt\ lillrtl Pulerea din hr unele titiuri cuviniele-cheie cea spoili\.e). \u cu ac:easi claiitate apare relalia intr,,' (opozili Cele doud idei celo. doua substandveptterii. pe polisemia cat plrtle opozilie. pe antireza figura nizeazl atar 9i opo:i1ia dati. prin legarea de o sirxalie pot nu interes decdt ge erale capata de desrul srrnr purerea se opune) 5i are o anumiia Duiere: Chiasmul poare sa apari si intr-o Yarianri gramaticala nlai inrentivi gi mai greu de construit: in iocul lemleniior iCenlici- s fo1ose'ri nr cL:pii: :irbsranrir-adjecri\ din aceeali familie lexicala Con\rli.l Eenet aki si generalul corttpliei sar A.fi it| cctttt't Ettroliei nit t tcrtuno tu ti ii ih Eiu opa Cenn ald (fr+n1. rcuqiti prin surpriza unei simetrii imperfete- mo.ivati semantic- Oricit d ingenioas= ai fi rerersiunile- utiiizarea excesivi a tiparului lor sintactic produce pane ia urma monoto[le. i, \4etararele orin oermuare sum produse de modificdri in ordinea sintagrneior in ftazi 5i a morfenreloi'in sintagmi pentru aJ pune in evidenp pe primul- sau pentnt h iperbatul. figure prin carc su\t separate cainte .folosite de reguld tntpreund. (Miron Costin). Ilversiunea e$e ristumare riieli" rtltrrt cugelul aar la cwnpdnA nlultd v'eae scrie ..a imagine: o anumiri cria cornpieta a ordinii inrr-un segmenr de frazd sau in fiaza intreaqA: scliimbarea topicii obiective arrage accentul de intensitate asupt drdgq de bicitrsor' (lon CreangA)' cornnonentului intersat'. .lebmta de mdnsa Mdrioara".

joc

de cuYirte- cu

'.un

etasememele- ccnstiluie clasa <ie metabole interesind operaliile qfectuarc as prq c(Mlirltlt lui lsens{ttit cttt'dnntlu printr-altui- in concepiia Grupului p.,{ceasta categoiie de figuri se suprapune cl domeniul tropilor di inlo.uinlfil.* (semen rerorica tradilionala. Temenul metasemem sutrliniazd laptul ci figura semantici este concepuA ca un ansamblu de seme identic cu cel t de clasificarePrincipiul suscepdbil de nrodificari contextuale (sem = u.Asatur5 distincti!4 componentA a sensului). exista melasemer nu deoarece ripuri esenliale. doar a trei la idntificarea figuriior realizate la celelahe niveluri ale limbii- duce realizabil pr in pennurare: a; nretasemerne reai:Lzale pritt suprinate: sinecdoca li antonomasia generalizante. comparalia ti metafora in praesenti
:

b) nretasenreme real izate prin addttgarc: sinecdoca 9i antonomaza particularizaItte ; c) metasenreme reali zite pnn ntpfinate-adduga,e,metsfora in abse[tia. metonimia- oxi.''oronul. \iom deralia mecanismttl semantic 5i contextual al ttopilor: ]Ietaforas este schimbarea numelui unui obiect prin numeie altuia. intr cl doud ot'iecte existarrd o aser]anaie oricit C (o analogie). Ln erempJu: roTlora,r ca nume al plaltei cireia i se mai spune 5i vlo/etri. Termenii sunt: floare. fonna florii. tcoc rnici

mic (forma rcporului): idenridfle;

unege elemeDtele meiaforei este ifiotdeauna cAutat- peDtru cA numai el permite decodarea si coledi, Metafora se realizeazi printr-o amalgamare sau inlerseclie semici neobignuitd intre doi termeni diferili senrantic. i,?le,ise4r intcligibild tmnwi in co|tcrt. Dista4a semandca dintre termenij metaforei poate fi oricit de male' pentru ci este o figul nretaibrei. dar I necoi<iilionard din acesl punct de vedere. ,{naliza pune in evidenli deosebirile de sens care asiguri e\presililatea faptul ci prin cofierl se stabilegre o punte de legaturi manifestatl pril'llr-o tt dsanu'd de sens lsen) catnttnT intr- rctntcnt rost ise spune cA /Qr-ri- a\eln a iace c t lcxtlbri:at Si cel nrctctforic. De e\enrplu: dacA unui om care Yorbeite l]ruh 5i lari poate fi analizat ir tresSttLriie de ser rl t'orb; uniteli distincte. sunt neutiaiizarea opoziliei dintrc a torhi gi a liit'a. carc. altfel De asemeDea...r lirlQ c jbi-nal rii ganduri. umane". serlimeme er?iima 3 curinte". -.a (seme): l.,.a emite sunete...3. -.a articula scoate sunete". :',-a repeta sunete s;u e sacadate"- 3' -.a reda $Arile caractedstice sp3cisi caine . irtre ci trasfuurile de sens: 1,
".a

floruz care arc aceeati.forhli cu tltt topot rtic. Analogia fiind compara;ie- tennctrul car

: lvlelaftrra a fosi il.cr-r


aiesc.ingri.iite.fguraCentraii=lareioriciianticeeratf}cmeinret;ii'clla
rrerx'eloricii sec.

X-\. l
[,-

cli:i ternreli -re st6i:iir-.str o relalie clr intersec{i*- cele rioui niirilimi <ic trasaiuri dt selts r* irltretaie - iar la illi'rr-:uc:,.: : frisltgra 4c sens cornunl i - 1'{ a sr{}ftte. a ernite sunete}. cart asigr-rr;i llrccesul c1e r:tataf*riz:it'e. C*ie ciOlra nllerllli: ': ,r.":-' re6rgalizar.ea triisilip-iii:r rie sens {se*reJ c{.}ntrinc:rlni sutrtril}rarea 1i'sair a<iauEarca seti1elor- in erenrplLrl dai tr

5c1llaIliiC[cottritnaacelrrrcoiterrtiel,ri5itrpclzi1
t.rsrhi- si piistreirza

l'-

3'. 4ar 1lnrai ca ilsl.)ccr sugcsti\': ".a vorhi sacaciat, cii 5i cu*r ar reda stari proprii caincirri-'.

\i.r:,

1I1etafofeisebazeaz-hpei.aptrr!citrhsiilur.iiesensu1r-riprclp;"iua}crtr'inteiorirlciisctr1iettrrdisparrltal. ciispoziliei lor- trecil'ld pe primul plan trhsirtura cle sens contrtnil' \.Ietir{'oreieiietipir|ceiei<liscr.itirtttltaiStlSaparcatriritit1icotlSaCI-ateittsisIctrltt diqio'are dupi sensuriie proprii care le-au generat. Ele poana nunrele de ntetafare in\licite. Ahe metafore arr inii J .ir..-ntet4f.tr. e.\plicitc: apane. rezulrati din folosirea simultani a ambilor rermeni; itrgu de copil. hujor tlc.litti. Ele sunt tluDite din urma asiSrrr:.rr-: prezenF ceiuj iI Ia!i. pu;i stmt faF cazul lor. cei doi rermeni. cei figurat. bu.ior. ,:i cel propriu- furd. ei sintagrnatici prin structura se face chiar explicire !i de acl:a ir::l nreraforei putemicA fo4a de srigesrie primului. Decodarca depsndenie d! c!':'liJ\ le face strans explicirc a nremfoielor sintaqnraticl nrore. Organizarea fi lbuna po"tr dintre cei doj renner',i si :i- al: mereu in schiinhare tle surt melaforele irrrpiiciredscal pulrn comuni in litnba numeraas mal ele sur){ de aceea

.\iltult!i i'!{t.\ei. trcliutr :Ji:efiriui s{n! {}l tirtr*puitti- gltr$ railrti sitlt {"otti r*u!ui: lr; metafore ilniil1st pgt{t-u irilirfi6!; st hazral-[ l]e trans{erul de se}'}s dr la oni ia anirlale siitl i11\'e}'s. \'ezi ereffi)ltli lutrs care dezvolti sens nlslilioric prin ref'erire la oil: clntetafora inttnimui lantry tu?int{rt.cc iloate exeltlpiifici} prilt l.}ltnlele {.lltoi'obiecie atriLruiie unoi"ph4i ale

diclionarele le inregistreaza rar ca {nitiii consacrate de sistem Fie ca anarlin lintbii comune. fie IiNbajului poetic. metaforele ar.r aceiali mecanisn senrantic de prodrtcere lJetaforele din lirnba comuni se pot repaniza in citeva categorii. in fitlqie de sfereie semantice pe care le repr.ziili:: unor obiecte: <upul.truntt ntetaiora tnintat peutnt itaninat- se poare er:mplifica prin nune ale pi4ilor corpuiui onerresc date

nodul

o funqie coridiani' oglindirj sens eriperienplor iroastre cotidiene" si colceptualizAm realitalea. adica melafom ildeplineSre ea stabile5re relelii de coerenii' retorica: figula mdl decit o esle mai anu,I,irj concepiie socio-poiitici sau ideologici. \ierafoia

.fivierul pi::irtt't tl ui: ltunteia inctftirttLri piltru intsrzitrrr$ se bazea;r;i rie *bicei pe asetttallai'e dr fornla -si pc;ate f'i ilustrata u$i piliil cercel plairte I tcriirrrio{re. }.a. 4e, lleta{orele opar fu orice tip <!e tliscifis- invaddnd uzui coiidian al liDrbajului. Ele ne pennir sd comslruim sens adici sir cii:
grirulzti,

dj merafora

Se consideri exprer: niYelul rerrului- ceea ce inseamni c6- <lin perspectiri cognitili. rextele sun dependente de memfora. sinrbolic- adic'' consttuct reialie mediaticA.un o care impune infomraliei. a de structurare procedeu meraforici ca fiind principalul

modi. Prez-en1a rrletafc'r, realitare g6n<Jita- projeerata. \Jerafora esre un mecanism necesar stilului publicisric- nu esre un anificin" o pe -.pia!a,iumalistici". merafora n:c in re..:tul l urralistic se -iustiflci cognirir si psihologic- mai mrlt decdt retoric- Oiali lansata un produs generai acceptat. peni:. astfel Ea dcline prin filtru1 politic 5i inirn in menrilul colecrir - care ii decodificir simbolismui. ceea ce se intampla. pe de aii inseamnd ce afle ce se inrenpla. si dorrqre pe de o pane. eSrepririior pubiicului care ci.ispunde'rispr,rl<ie jurnalistici nu indeplinesle entoiionalb. si.incarcalura de accesibiiitare ne.roii de sens isemnificalie;. pane. atdt de ditersificat 9i aci, ^.leta.fbru romdnescpeisajui mediatic libere. in gandirii a o formir devenind discu^ive. iiLrnqie esretica- ci una j.poate fi mecanisn de manipulare (receptorui esi comunicale: de intctfia ir funcqie de ro1. dublu un indeplinegre metafora lucjditalea 5i spirirul criiici Esl subapreciat) ;i :. four. fi o rehlice de imunizare in fala nlanipulddi (receprorul i5i lislreaz.l asocialiei se baz.a7'a r originalitatea beleiristic. de stiiul neroi. de metufora in srilul publicisric. chiar daci aici. spre deosebire dovadi de precizie- .irtnralisti de a da explici:de a fi Din dorinta inaginalie. prea de mare analogii pre..izibile. care nu cer rur efort intr-un nlod ellcieri infor-ma1ii pot transnrite cale lerenuljumalistic. pe tocile metafore le\icalizale,=aur!a fr""uan, Ia metaiorci'e puleini. poierrli: cu un trmenilor a publicisric. de diqei:arc in stilrl generali bine tendinia. foane se obser.\.b clar 5I rapirl. eie iiirr ridicar de refelenliaiitategrad din aceasti categorje sunt formuie fixare il lzul .iurnalistic. cu un "onoiurit. ulor deJoCair;l(
lreraforeje
Sralic urnlo3ici di\cur'si\ e. in conflict' ci interrelagionea: se parc ci presa scrisa este terenul ideal pe care puterea limbajului 1i puterea poiiticz nu ifite preferinla e'-iageral2^ psntr in jumalistic. .efledA lucru se Acest limbajllui construirea sistematic. <iepinzhnd una de alta in loasd sau a'onistica a plesei f slectac a. negariYiste. .ele\ nalura Iomaneascd putrlicisrica plzenld in a carei ,r"t(trn put;ii"djumalisti. c' futclie esteii;i in te$ul rol nmant suu explicarir. merafora poiidca e$e o meiafore clileizad. lil. si indeplineasci nranipula p de a-l convirge scopui idee. cit r' politice de a subiinia Caracre.uj momerran- arantalui accesibilirilii. rolul netaforei tnenlionat cir moii Tl'ebuie stereoripe" a fornltlleior serii sinonimicein ciliror accetrtueazi tctdil{a actuale de dezloltare sponrani. de cel nrai ttlulte crt sut'}1' semantic a calcului de sens resrrdngerilor 5i senluri rezultate in urma extinderilor senrantice. neiilre gisli'llti: 1ll ojcllonare f iiis;L*.sLrl iprnalistic ti'e$Lrie renlitrcatli rrobiiirateii rr1]criorirrlui ierica! din caie se -{eletrteazi iert"neirul conotate poiitic (de obicei negatir ) apa4inerd urmitoarelor arii: \ izibii uzuaii- ei .apai - n,erafoie din tn i.t tie{ii.fa llliare: majoriratea tenneniior nretafoiizaf apa4in linririi vorbire: fiirdier'',eni de comunica: din conterlul rezuitat semantic surphsuluj datorili se rnerrlil cu r.rgurinqi asocieri insolite dt sensuri mstaforice. care afecti\'a a respcclir:li lncrrcinila ctr cl$e!:o'ta banalizeaza odali se care' de surprizl. mirrimali iurnul;rr. fi creeazi o impresie lon Iliescrr 5i \dril conlexrLlal: menlinull \oalez-e amprenta oolilici si {are leticali:dril. in urma la ,1iiintunt rle,.afore se reduce \,a.stas:- ralii i, r1! s?;r BAtuic Pc lortul elaLloratl. r'acr:i't uttipcttl'l'
.

lolitic

nrelafore din *ris mct/icrrlrj: rcnlenrrl nr.'tafcr"ic cei r'lini 1'recvent Lrtilizat flincl sL:bslantirrrl *orlrl 5i deirurnirile dilersell aieci:u:ri r1l carc sulerii- tij fiaft. sricieinita i'on:aricitlca in tr-ariziitL:'. t'ttnc(tru! rorup{iei, miopir pu{itirit: - rnetalor* din rl"irr rjir.'furgigi. rl:tafort aninrilliere {$r{r$$;l$ tr.;t"tt:tyitt. dinn:uur pr'iitit i.a" cill'a att pair';tts ;i iil linri:aiul conrui t'rtru! ( jlLi)]-tt.t?i.fliittr', suruhunilu 7tt't'1tu'iiut'

/)riltt;i:u i u juttglti. - irrei.aibre din arii: ;uiiurii:

Se nunte,sre astfel o schintbarc condilionati a nunrel<rr obiecleior. condilia fiind ca trurnele inlocuirot si indice cer ailal in contingenlA cu ltrieclll csprirtat lrin tennenul dirraintea illlo.uirii. .\stfel. cind ciner a spune ci are u'eche ntu:italfr. pti aceasta se inielege ca esie api penlru e. iirce s:uclia ]|'ivzici. uaftlr( fiind intrebuinlat metonimic Pentru nlr:: sau cdnd se spunt c

ltetonimia.

citevttn.eunGrigclf.''s.'l!.adi.il::la|l]trlrriclatcieGrigor.es:'u.adicilritn

ase!reneaomeronintie.ilirr;,,,.,.).5iial:'itxt's(jrigarsL'!!1ituhltltIpictat.*l(]/e\isla0coresponden!i cs/c.prinurntale.st'hinblt.'tl!!,)||:.i!\'.i|1;Pr|rltu!'cttcon<Ii|itl in|r.<.0f.r.\'i.\!isa1!lt'/],,j]i'.]j''iig;;?.] potriYit crr semaniica nlI:lii:l: lllii :!,i1()!'- i iter a iipr.lri nai ir:cr enie de mertririmii: -meroniniapet5aa|i.i|:!l.i,'i,;i].'j-]i(]]..i$c;cairloluitripetr:ruoperalui.numelein\.'.ntalorr]lui.procilcitortui constrrlit.nuilel,:eroilill:..:::.:l:PJl'liii.ol.l:.':tirntlicst5;:ranuiuiurrei1lroprieti1ipentrllp.oPrie|ales.a.):AD Euin::scu c ediii. it,.iri i::: r:.:::, ir: l:rilercLrr. S \-a rrrnrpa:al trtt F1)/./ iautolurism fabricat in tlzinele lui Fotd). Locuiesc lAns Trci lciuh; lhii.ri;a. cr !.1. iliir'.llaiJl ceio: iie: ie:lrrhi)etc. .metoltilliar|ii:lllt;::l,,.,;iri.tr/,i]l?'1i.coi]iinrtiLrI.sLtin1cie:sallelplin 5icon1i]lict\i1):jr).;]Jii.:!1:iha)'!jn(l:1iiu|t-(_b.t1tIa5Piii)asi r.as ori ai rnri :e:r:ri:ir: cr.:rre se,nasoaia. conjillrdul: () hanil.i t 15 kg. de porumb). o halhd lrtahatd de serlil ber: aran caparjial:i d:: : dr iiilirt. ., . i]1:.!t( i ipaharot de5()lrj pe nrru ser\ il 1uici i" o i?ter'le ( I lilru de lin 5i un sifor). Ctr cdl est.- nrai ra oirie;rul i:li:jz.i :;. i:;ir:er::..ti atai este nrai necesar sd i se indics coulinutul: o rtttjnd de sare. ut bral tle lelarc. O varianti cer r-iia; lrdit,:ia:" .r .r.{.i nreiorinii; se referi la organe ti PA4i ale crrrpuJui ometesc- <ie obicei iinta sau coP}tl rnai tar rtticrtr 3(-'nsic.|a:..".i].t.j.il,titlo:'j3niinen1esauac|i\,ia\iArcJ!PFminle.imeiigen'1a)d{'|l1..tc1Q|ic1n. (eci.ri\.,lirtj Ji1 .1: srai;i:- r, ;ladile- c lari etc. l4Q nplaudti in picirttu c :recipientul poare fi 5i o perioadtr de tintp- studcnlii ttttlui L ..llet.lninl.i:.../1!:tii')(1i|nLo5!('ira|efect|..()mulQces|QareI!E1glL
i]],iel'i]l'3:..tZi;iltill:lpyi.,1lt.i:naittctrtluie\ecutatcudibacie.inacestiacCe}')1e. ;a3a;a ii:ri.;r;renrrti ceea ce iac: aaveanasfin =aavea mirosul fin: a avea guri mare. a face gtri. a face gil = cottlitt icltllcn, i ci:i..:. :=:: lrcr ti gin:tele. gilagja-. Relalia caud-consecinla se e\1ind 5i ia acliuni ale sitnlurilor: a mirosi o afacere- yg4ill ntttit 1d.irj.'- Jr:da.uvinlele subliniate au sensul de Q Pricepe. c tli. - .elc:r:nr:: ipul ,Jenurr prodts: cazul cel mai senrnificatir pentru denumirea unui produs pritr numele locului de fabricalie. est ac:i? a la,ttittnici. r.in din podgoriile pror.inciei fianceze C/ranpagnc. yegiitit dupb o tehnici locali rdspinditd in loald iumea: r ax.s: nro.ei ar e m in limba rom6ra caie(lialfi (dupa numeie unui tip de hairte rispdndite in Canada)- lldl.t?i (igari de fb; iab cal in sari:ala Cubei - lia1'anal. datnust $ip de lesatula care a pror'enil din l)anasc. capitala Siriei). r/acirr (aurorurism feir:'icai i

Pirclri

uzinele Dacial 9.a.

-lletoninrja.riar&o//-lentruceeacesinl,oltea:.i:05eriedesimbo1uricalceplr-rrl a denrrnri rzgalliarerz (in numele crii'crairci britanice)- puterea ltoliticit. gloria. crettinirinlul. uahouedatistnu! 5.a. Lirnba-iul presei acruale reprezintd z,ona cea mai deschisi irnoirii iexicale- fie prir imprunruturi. fie prin niiioace inteme, fapt ce se explica prin intpletirea celor trei furclii definitorii pentru discursui junraiistic: iefemliali (inior;ratir ri i. .o.arivA ipersuasila) ii expreli\'i .Dinrre procedeele inteme de inbogilile a lexicului actuai. nlu'.aliile semantice r.aiizate prin meionimie gi antonomazi se urotir eaza prit funcgia e:presiva. oropric discursului prrblicistic. fiind manifesriri aie u n:olociei siilistice >r.r,aioarea lor referenliali situendu-se pe trn plan secutrdar. deoarece irr limbd eristi ahemati\e P.rl'rtj
J\ni-illlltitlA

tttltllelr in}cciliirrr si iridice irlcotrtiilgtln1aC|tchiec,tlrie\pfillli1ij]IiI1ernle]ltlldil1;rinteailtloctrir.ii::((-.pi"lrlw:.8iduItoi sensufi strict dcterintraic crltt*xiual : i'relveni este rrtiiizai in iitniraiul romentai:iuiui politic. tipr.ri special Ce ( L,ottlit1arontl pttltru {,onlittLti ),. conlinhtorul }rtate fi i*raginai {ecirivaietl *n t}n slra{ili.ctl {} c1I}dire" ctt c ;.rgru5{.:1c.. iai-coptigutll estr- reFrezenral de oailtenii ailari in spaliile antini;in. cittr- fltl iluici'e cic deciz-je politii--i:
\,ictonirlria. {i schinrlrare coilditiolraiii a nlirnrl(}r ohiectr}oi'. co}rriitia fiincl cil

l^,- ''o. n,rr.1 ir \fllSlll-ll(r{ | u\l)(L{i\

n L

r
e

Kl'ernlinul .ollsEclar rie aspiraliiie rie a cisleni r]rare pulcre l"..la lirat puierttic sp1'c iltllof itai-isnt i'{<, /thrtug1r 3{tS;*.rr.i 5). in care lir*l/intrf -. {i ilrcsedintcle qi putrrsa poiiiici ilin Rusia^ carl: lli au seiiirri . poane tttlillclr cie iirenrlin r: : (, Ohrizele clr .rare li$sralii tiag spl"e {.6troceni st: a{1a ilr depozitl}i dr munit;e iil P\L >, /"::". i{-::
(.

r:r,rii,.1''.r

:t}(]_./l,ij".*idtellunei|e:i1}"t}Ctl.1{'aii1lueijeit)Cp0pti1aralaFrilat*l\"ict*rintl.*.}/].:-i-]q car,3 a/jar-d]{rri s; {raiatu/ l'ictor"is suilt I'u.litele cliciirilt}t'irr carc iirnciiancazi ilreseilintia 5i. rcslr--'cfi\. 1l.i\:'il'.:. Rorlatriei. nritfillilliilc inciicfrnrj frincliil Ilersoanelol'cc i)cttllii .tl:lltl]t);'al'. sna{;ile nllnljie: ({ },trascova;i t}t'ijingul ari i)u5 iraz{rlc urlrli parf;tneriai stiat.;(ric }}i'in carc leic dOui lllal'; plti.Jii s: i',ilr.lt;.i.za -\I'. .rdine nloildiitld l]1u1tipoli1re.i., j .1,ntl-leit pul3ti d*r*sii inielriiile \\ashingtonului iit rr llil:lri'ra :reere Lr 'o'i

ibeialisnrrri irr lunre. r;(e' ll ti.9-15./el:ruar"ie ){}{t:,p.l5i: it't exetnplul dat .,i'1r;.ri-tit.*, Brijingul Il'ushingl ottrti ienlczintd pitterea polirica din statele ale cdror capirale sllnt : t<...pr'CQilcep{iile care atj tninat pcrceplia list*lui de catre Occident Ei inr,ers. Lrotizarea Estului.;r1i,}2;, .l:-iS dcr'enhrit :{}0{t. y:.15t. in care Estui == v liriie din r5sii'itul Eilropei- care alr apa4iilrrt iLinrii conrunisteii. iai():c'idtttrtrl - <15rile din apusul Eriropei- carei apnl-lin;i aLr apailiuut unLri spaliu al de:rrocrat;ei si iiberalisnrulr-ri ;,. int6lnit6 in articolele rjE comentariu poiitic- este cel a! aTsersormd pr:ntnt {utrun. in yarianta in l63r de actiune- atr-itntele lor rrritoiogice:t<Pandor* procedurilcr de suspendaret t*]3r.)-_Jt'.:- tltftt mui 3{t{t-.y:.J/1. :tl{t ,l}. J ! /- il 111 C can'e Put mttzru - cutloscutul pe:'sona! ca!'e prin fapla iui a rdspindit relele in lume. suge.ead toate aspectele negalir,e care se pot manife$a odara cu
tipr de ntetonintie .aI'L-

Ln ;ilt

lltlillsie itnor persor:aje din mitnioeia greaci su:it utilizate pentril a desemna sfera

cieclan5area suspendirii pregedintelui din funclie-

\4eionimia <cau'Jt

Tanato {:C)u5-l
procrrrorii

D\.4 pcnlru lriniterea in judecati a fanriliei tbstrrlui premier Adrian \astase: Zqnbacci.trr= numele unui imobil delinut de solii \A$a-se pe strada \4uzeul Zambaccian din Bucure5ri (insuqi numele srrdzii este o metonintje) care func,tioneaze pemru a indica obiectul infracliunii de comple pentru care vor fi judecali: lrliittlte Tar aro: mogtenire tie
aproape un milion de euro- lesatA Danei \islase de o maluge ronagenara. care s-ar fi apucal de afaceri imobiliare cu perseane apropiare losruiui prenrier. iapt ce a atras alenlia ;i cercetarea procurorilor D\A- Irmata de lrimirerea in -iudecati a lui Aririar: \istase: in arrbele situalii ejte exprinati cauza ce a ayut ca efect punerea sub acuzare.

pe nt consecinld, a intalnim in titiul ..t.r'ran -\ZTtasa cdclert: libet'A int-c Zarnhaacian $ nritut.r iurie }00-,p.5t in care cele doua nume subliniate sunl denumirile celor doui dosare inslrumenrare de

Anlonomaza- figitra semantici prin care un nume propriu -ronsiderat reprezentativ pentru clasa respectila este utilizat in locul unui nume comun pentru a denumi calital; sau defecte atribuite persoanei care poarra acel nume: formal trecerea de la propriu la comun a numelor este marcata de utiliza;ea fomrei de plural cu valoare qeneralizatoare . iar numele proprii suni selectare din sfera r.iqii poiitice. in tipui de discurs care ne intereseazi. Exemplificim : . ( .q.fara cu felicgi dil politice I ){ ( l-' ).17.06.-3 -tr7 .2006,p.7) --felrbqri 'persoane publice conpromise politic si moal prin colaborarea cu securitatea comuni$e' < Fel;*'nume de cod utilizat de omul politic Dan \ioicuiescr in timpul

l('. lJ *-]6.Al-l:.t]i.3007.p.1) --ilieyi'persoane polirice cu aiiiudine ciiptocontrntisti'.1 Iliescu- ion-om politic care a ocilpat ir: trei legislaturi posrdecembriste funclia de pre;eiinte al Ronianiei- a fosf acilzat de aclversarii sai piliitici cie incapacitatea de a se desprinde cle modui rie sAndire politica
ccmuTtiste.

colabordrii sale cu securitatea . < Relbrrna [-...1 n-a incaput la ntas[ de ilicgti

Arrt scapa de agenlia cle intesritaie .iar i+rgovanii vor rasufla uguiaii . Din fericire^ aceia$i i*rge*'ani au fost itrcurcati cis Cur-tea {ionstitulionali 5i tocrnai ei. care se nretin{l taticii Constilutiei.". ri {tr ll ri"l?.S?-5.{i3.1007-F.ll l - ior.{or.c}?i'prrscane politicr care se opun iniriaiii'elor de nrodificare a Consiitr"rtiei in spiritul afinl:}rii .iocLr}Lri poiitic dettccratic'". /r:r'S'rrt'elx. -{ntonie- care a coordoi.}at acti\itaiee de eiatrrorare a Const.itr.rtiei postconrlsrsre ii
{{
,.t

<

foarie nrulti nisle viciinre. ln untbra lui \'odi Bisescu cregte o vegetalie de troci. bcrceni. boureni. > {Cotidioml.2Q.tt4.3007,p.l)- < Probatril ci. daci ar fi rrAit in ziiele noastre. Dici \icolae'I-ituiescu n-ar fi scapat de o asifel de eticheti din partsa r.a-jnicilor no5tri yadimi. becali. baselti sau iorgovani. r' {.Obcr,-{ttor culftral.l -:.0.1- I 9.0i-30(t6 .p.3}. < ...persona-is notorii de genul Feiix \'oicuiescu- care. sprijinit poiitic- [...] a de,enit sirnbolul clasei politice rollaneitj- -{l celor care se yor

Obsert$[or Cttlturctl )i. ]i.0:l-1q,04.:006"p.3 i - irer.oli i)crsoane cu o culrura geilraia gi poiitica precar[- care se lasd nranevrate de discursul poiiijc lipsit de suhsranl5 a] lui Gigi X]ecali'.<]]ecoli. Cigi . lider populist-cirarismafic care prin discursu! sali ortodorist vuiqarizatc): i-a cricerit pe cei nraiginalizati de traltziiie. fiind in o:hii lol protoiiprrl oriluiui de succes. care a siiut si faca iirofii dilrr-o schinrhare ce a fEcr,rt ciin
ininrile supoiterilor \:oLanli
"{<,

Ronrfrniei. 1'1oftr.ri rontarl pe linrba hecalilor [.."]*u trtie sd \orb3ascd limba becaliler. ieribila

lilribi care desciride

instari',ancri

Tariccni. Patrici. C.\'.Tudori

. >t {Cotidianl- l0-0-l-100?,p.1 7 ). \umarul de exernple de acesl lei s-ar putea inmuiii. iar la uirimele citate nu nrai facen comentariul erplicativ-

inrrucdt considerim cd ele apa4in unui fel de-iargon al presei politice actuale. care. in tinrp- r'a ramiine tftmspareni doar cslor care au informalia istodci neaesari. Din punct de vedere lexical astfei de crvinte ar staturul de < efeneride rr. Trecerea la phiral a numelor personalitililor politice ^cu ajutorul desinenlelor specifice- accenrueaza implicalia riepreciatild. indicdnd r. nu nunrai ca insul de la care se ponreite incameazi ru defect. dar acesra lici micar nu-l indiYidoalizeazd. De fapt. multe dinfe aceste antonomase sunt interesate nrai pulin de iiDtI'{persoane carora ii se aplici numele generaliza{ gi care por fi chiar neprecizate. ipotetice). cAt de'sursi' (ninimaljzdnci cd'. rnai muk pe punitorul inilial at nuntelui respectir ).> (Zafiu.1000:68). Formal- figura poate fi scrisi cu iniliald rnajrlsculi sau nu (ultima altematira evideryiind deprecierea totalA a numelui propriu). sau se poate recurge la ghilimele care au rolul de a semnaia figilra de stil. Au fost intAlnite si anlonomase a cbror caracte $ica formala o constiruie articuiarea cu anicoi nehorarat: <, I{ai mulr ca oricAnd Lniurea Europeand are levoie de un .A.derauer !i de un Churchill pentni a'9i ingelege sensul., lk :: ,.:--t)3-:.tl; :tt(l-,p.1 . in care.4denauer =om politic gennan (1876-1967). cancelar federal 5i nrinistru al aihcerilor exteme ale RFC: Chu'ehill =on politic britanic ( 1874-196i 1- ninisrru it repetate randuri: ambii au dus c poiirica fermi de reacordare a tirilor

lor. dupa al doilea riztroi mondial. la r.alqrile civilizaliei 5i cuhuril vest europene. fiind persoane proliden;iale penftu destinul pqpoarelor lor. in anul 1948 cAnd a avut loc Congresui Europei de ia Haga- tmde s-au pus bazele liitoarei \4iqciri europene unite. ilfre delegalii din dilerse liri s-au numarat $i cele doua personaiitali politice amiDtite. De;i majoriratea exenrplelor ilustreazd \.arianta negaliva. ( tansformarea nullreiui propriu in nufte cetnlur funcljonAnd. ill genere- ca o degmdare cu clare conota,tii peiorzrive r, (Zafiu-loc .cit..) ir utimul- conoraiiile sunt pozilive. fira a
arlecta capacitalea

erpresivi

figurii.

E,':empiele disculaie mai sus dor edesc Yiabilitarea r,echilor figuri reorice in limbajul comentariului poliric acrLral 5i in

limbaiul iurnalistic.
Sinecd{rca este roi o schimbare de nume intre doua obiecte" dar numai daci unul dintre ele se cuprinde intr-un fel oarecare in celilalt. Ea est. bazati p-'o reiagie cantitariva.Tipuri de sinecdoca : -sirrecdoca prrne pt, ntn! intrc:J tltt\ pro totot : 49!A9I4 sau adioos, perlru lt,cuitli. casti : lliirc pemru t rand. cxistcnlA

-sinecdocainrregu!pentnl1art.itoIu.\DrQPdne!:inhr.iclfit|,11.itase.intati{ca, pentru rc,rliirrrc de matase. ie catifea. inlpodobite cu fire de aur' - sinecdoca singuiru- ltcnrtu piut'al ti inters : otli)nuili in limbaiul popular perilru nunele popoarelor - in tard t!!el!!1!Lsau ltritrrinctile. titlu etil. :ttit,t l.p?nIr\r Agtllq4. tilereIeu). - sinecdoca ahstractui pdt concl.ei : cstr t!t1 t)rn cr! ,'eletii. in care relalii inseamna pcrrodr inPormnle. Se adreseazd
lirrrrlrer. cur intLrl sitbiinia: anare irr io;tti unui elenrenr concfet in spaliu

ti

timP

lletalogismele. Ccre:pund. in nrare pane..-figurilor de gindirc" indlnite la Quintilian sau Pierre Fontanier 5i definire ca f;guri ..care modifci raioarea logice a frazei ii cars lru sun:. in consecinlA. supuse reslricliilot iingvistice.'' \.leraiogisnru:ui. r-n sirlsui arrjbuit
in rapon cu un prorccol 1o canstroclie a posteriot'i care $abilegle aderarul faplelor I ihle ri: care ac;sra apare ca o ciezmintire, ca o contestare. Protocolul M! este ceea ce vorbiton ar.li putltt sd sotnti. :i ceeo ce acletarul (i! ohligd sd tprrrld. \'Ietalogismul contnzice o stare d fapt Drn categoria meraiogismeior fac patle litota, hiperbola, e&rrrisntul, alegoriG psrubolq' J&huldr irottiq antitE!.a. parutloxul, 1ro4ia. Srudiile asupra irouiei sufi numeroase ti abordeaza fenomenul din pi.rncre de r'edere diferite; fie lilosofic (rc:laniicii gemrani. Kierke,raard" Bergsor. \'.Jjankdierirch). fie psihanaiitic (Freud). fie sociologic (J.Dulisnaud). fie iirerar (pirandello- \4.\'aari" P.Schcnt_ies. Ph.Hamon- D,Lesovici)- fie iiDcvistic (Berrendonner, C.Kertrrat-Orecchioni) sau
esrralirg'. isric- .\.leraiogismui se poate identifica retoric: din intrpretarea ironiei nu poate fi exclus elementul non lingl'istic Privitd ca o formi de comunicare. ironia ridicd problema sensului. a referentului- a smrutului panenerilor in co;:runi:area ironic1 a raportului cu sistenul de valori ale realuluj 5i. in primul rdnd. a raponului ironiei cu iimha. S-a ptrs inrr.ebarea dacd linrba este un miiloc necesar sau facultati| in comunica.ea ironici (e\emple de comunicarc ironici nonIinq\istica: caricaturile ..fbli cuvime", .-qas"-urile din filmql mut. colajele suprarealiste). daci se poale vortti de o ironie ..sirualionali" sau daci orice ironie trebuie sa treacA printr-o {azZ de consouclie de ordin semiotic. Rispunsurile sunt difici1 de dat- frontiera intre sisternele analogic-iconice (func{ionand pe asemdnarea mai marc sau mai mici cu realul) ;i sistemeie diferenlial-discrete (firncliondnd pe diferen-ieie convenlionale) purdld fi pusi irt mod leru i plan tmretic- dar neputinC fi la fel de ferm reperabile cild se exanineazi realiziriie concrete. in care cele doua sistenre pot coabita in propo4ii diiel'ite. (H.{\.1O\.1996:7-l l). DiIt pbspecti.r'a teoriei enunldrii- enunlarea ironici presupune cA semnificatia nu este echil'alenta cu ase4iunea. ca sensul enunlului 5i sensul enunldrii nu suff identice. Ironia desf6goard o relalionare -.pragmaticd" intre trei elemenre: discursul ironizant. ceea ce este ironizal !i receptorul real. care recunoaste 9i activeazi inteniiile sistemului de lumi ie$uale. in 5i prin procesul de inlelegere interreferenliald. Con<ii1ia necesari reugitei recunoa5terii intenliilor ironice esre con$iirta conrrastului dintre aparenla ti realitatea te\:tuala (de aici importanla menlinerii unui oarecare ecliilibtu le\tuai i tre explicir qi aluzir.). in acsr scop. receptoful nebuie sa detecteze semnaleie ironics te$uaie ti si compare pemlanst]t lurilea re\luali cu cea a experienlei sale. Analizdndu-se ironia ca reztitai al .-discrepanlei" dintre sensul elunlului 5i sensul enuntArii. (TOLHL.RST. i9?9:10-11) se srls-tine cA in inlelegerca ironiei un rol importafi il deline contextul social in care re\rul e fost produs. cortexr ce trEbuie si apa4ine- in perspectiYa formulati mai sus- 9i cuno$intelol iexpe.ienlei) posibihrlui receptol. Ironia e$e getlerati printr-o relalie de conrradiqie inre ceea ce se afirmi 5i contextul erternrecunoscul prin mijlocirea sistenrului de experienge ale receptotului. \u trebuie pierdur din vedere faptrrl ci desi interlia semnificanta irotica a emilatoruiui nu este lingt,istic peninsnti. ea poate fi identificari ca atarc de receptor daca acesra sesizeazd semnalele camuflare ale ime4iei ironice prezente in te\t. ,Astfel se explica de ce ienomene pe care- in mod obi;n6ir- le admitem ca peninenre iingvistic. nu pot fi adecvat intrpretate gi descrise independnl de ipotza unei intenlii. a tunui proiec! semnificanr. De exemplu (KERBRAT-ORECCHIO\1,1980:180-181J. minciuna nu poate fi distinsi de ironie decit pe baza a ceea ce receptorul (interlocido.ul) -q. presuprine cA emilitororui (iocurorul) L gande$e efe:ti\ 5i \.rea se iese sa se inleleaga cand enunia p : -rninsiuna: _{ presupune ci L- care enunla gi frea sa lase 5d sr inleleaga p. sendeile in lealitate non-p: -ironie: -{ presupune ca L- in timp ce enun}i p. gandeSte 5i Yrea sa lase sa se inleleagi nqn-p.

de Grupul 1t. ii este propriu criterul referinlei obligatorii la un

..dat

l-ocutorlll lerr:it*tanri) care nrinte se strilduie sd Stearga din textul slu otice urtni a itrversiunii: lociitorii; -3:': ircnizeazlj fhce in asa iel- incit si ai{ra pentnr recepi{}r" chiar daci greu per;eptibile- citera semlre ale tresincer-jtatii :ir: llirrcjuna sr pretindc adevir, irr timp -re ircu:ia trebuie sF {'ie decodati. irt unrra unui du-te- t'ino de corttraCicgii- a;a Cunr e :,;. O secvenlii ironicil se prezintl ca un semnificant pentru care e.tistd- ia codificare 5i decoclificare (in cazul unei rtuSitti- doiiii nir Eluri serlantice. un nir el semantic nranifbst. sensul literal. desoriificat prirnr.rl- datnritir conrpetenlei lericait z'. lecepi,:ruiui. si un nivel sentantic intenlional- f,are se va deduce din sensul literal in urma unui raiionantent compler- riscar:. bazat pe.anunrili indici" Ace;ri indicj silnt sernilalui actulrri conotatir, ai functit-rnhrii ironice a sectentei.;i prlr'. fi cie naiiir-l dirersa" ln cornunicarea orali- elernuntele suprasegnrentale iintonalie. accentJ contrilruie la sesizarea sensulul ironic, fi'rii:-.: nu exist[ caiegorii de sernlie sau corlstruc{ii vcrbale specifice pentru setlrtalarea ironiei: orice fapt de scriitur* are r.ocriiie si cier.ini rin senural al iruxiiei. riar nceste:enrnaie vor aveii cli atet trtai tnrtlt satisi sa seneasci inteltgiei ironice. cu cat ror il niai explicite" rriai iluilleroase 5i conrergcnte. Si f ilr atca c oarecarr lsgatura cu oirera{iile {undanrentale ale discur-siriii: ironic: contrarieratea" distiillar*a. e\ alitarea 5i gradarca. { }i \\'l{)\" 1996: 8li In te"rtui scris- r: serie de eienrente grafice:ghilirnele, puncte tle susJrensie. sernne de erclarna{ic. ;rercum si peritertrrl * titlul, incipitul. e:rdrul global al tertului _. fireaza cititorLrlui pactlil coniunicirii ia care t'a participa. Ceit nrar ..r'iziiriie'' senrnale se ghsesc insa la nivel nrorftr-siritactic: negalia { \'u-i prost tiS;d!* negaiia este interpretat* aici contbnr: strategiei .-dur.nnearoastrii sr.rgerali contrariui a ceea ce spuneli. retragAndri-lir afimtalii'. exact in monrentiil il: care o iaceti". ironia ficAndLr sf, se perceapi imi:ostura pe care c replezintl sensul literal.) 5'i r: fisurl carr s* spriiinh pe negaqie- preteritia. prin care un scriitol' sJtunc ci nu poate nu ;tie nlr vrcfi' nu trebr-rie si spuni \. iri tiilp ce tocniai a f-ace: irotria ne nellciazi:in aceasii. situalie de intpunitatca nega'liei- dar 5i cle crplicarea eficace a unui cotltinllt. Spre erenrpiLr:

inRrlnli-ttiarlctls,tii:i,huniittttttlt'rluialjdrgrri.Nutlltigilttt'i,:s
drarl72ntn!apl.im!Ctl.tlilt.schimh'nitiig^gurasrt/ 5ill'cll.jrl,:carir*e'rattysl.':tiicuroritti1.laciittttlnditl|e.
undr,.c! cxisti;.yi de *-face hinrie ari de cite ot-i iti srit itt Stttritzld. (. -\ndrei PIe;u. Dtsprc hundfsre. Dilernar.ecire. nr-. ?07. anul \-" ll ianuarie- 6 fcbruarie lil{i8r \egalia 5i plerelilia silnr semnale interrextuaie- sugereaza c cisianld a tertului laia de un alt tl:)$ {ilespusi. Preteriiia este un coltiract {negaiir } cie scriiturir - Iecturi pe care autorui ii face cu ciiitorul- acesta din urmi verii'icind daci cotttractul cslS sali rlu fespcclat. sal; raieazd. f-'n alt procedeLr cie semnalizare a ironiei este nrcdali:crea prin utilizarea cu predileclie a anumilor mctcluri iconirrnctiiui 9i coniiiirxralul;. a anumitor timpuri t imirerlecrul ;i viitorLrl. mai cu seanrb). a anumitor i'sr'&g -.nrodaie'' {a yrea- a;ti. a purea. a tlebui). a unei serii de moriali:atoi'i iciesigur. peselrlne. prolrabil- cliiar'. cl*stul- probaLril elc,i;i e uttiti t,octtbttlrrr et'sltrctit'- miiioace prin care se introduce ideea unei distanl5ri a emilltcrullri fala de prooriul sbu enunt:
ygsuq116nJte hinele *r:r.slo

fiip!inrrufit'daistlibriditnitL,:i-tttr[si-tltto1lt.iirnrt5inileplir
ciitvn dipc au ccizimh*t oninii tic,tyst'e nirtiul cir fotba! rie ieri.

{'.,eninc!intgerrCc.\1r'cti"s.itl.nne(lJril.t,gl.t'i/il}stt{1r.stnl.ctr;i"iriii.strigiitool.eJa:"':l.ct1tlr

plittisirorcild,:t:entit,ltwie|0{i1.{}f1rtSi}{L:t{ilegea;inimertinune t.et.r!e.nin:cnin_rlsd.yisuficinceu..lticandititurncribanii!aghiseu'oamcniii1it'tll, insemtirt itiai niult rle('ifi tri niuittir {}i}reca{t tli'vrsluri rl dati la ptttnt rsni.
Ortrc.)

( ilan Perior,schi. idr&.snrc.yi rsipcr- Revisia ll. nr.8i5- anrti X\.tl- 7-13 rnarti :0{)6) lronia poare fi sugerati prin enumerare! procedeu cailtitativ prin e.rceienlir^ formi eseniialE gi elemeniaiii a descrierii. prin care se plul in serie elemente ce par perrnr-iialrile. dar care creeazf in plan seinarliic miiiocul a intrgdnce ralorile. in geneial negati\re. plasate suh egida unei repetiiii ntecanice- dertrolaioare de sens Iiieral:
cie

Trla|c,.t*!i:nrdr'.r1J.}?,'7n.e1uittmtlitmt|tc|':::t?thunftutea
7y'g.srici

:iarisni

ptbli:dtithtir1tia|j:ir4l';\,{anngent

;1icsri-'1.i.1.)it(.:c]|tt.l5(kii'.;i,si:.iingdrnui{tn"e|t '5.oiertt!*gi"c.sil...1c.{uit'tltltotlttde'iiel.' fi'ait:t"i. *tiicri .rii ttzt utiarti irzi'ortjtt'ttii tlt: rzinthtt{ tatusl n! hunrtti4ii. a0?. atiul \'. I I ianualie - {> fbhrirarie li}{}8 i {. Andrei Pi*su. I)e.s1trc hunfitate. Dilenra vrclie, :ri. -{rsenali,rl figurilor retorice sunt cele care furnizeazf, ircniei cele r::ai eficiente mijloace de semnaiare. Cele mai eficiririe suni cele care se rlanifesti lnai nrult tinrp in telit illtelaforele filate. i)astisele- paraleie sist*tnatic* pt':iurtgite. reptiliiie. seriile prelur:sir.- de hip:r"bolei si ceie care concentrr,av| inlr-un rnic sirtiliLr tertual d*partarea setnanli:ai ntaxinii {gxin:cxrrtrri. aniireza. litota. cornF}arai;a si nretafola sinrpid}. Toate aceste 1;roceciee caie lttitl eie insele nr: sulti llici tlecesaie. lici suficiertre dendluirii ironiei^ cunri-riate in acelali spatiu terttiai au capracitateii de a se c{tltstitui intr-trri lrlacrilsetll:ral pril care cititorul .se simle obligat sa callte iltt st:ns.-cotlirat'';i --in:plicit" oe recotlslituit:

{uinre.{:itgtsgittittdfni:ar(ruhinu!unun{{i,.'r}ntivl'iit.ci:ht
t?t!1.Cstl;lir*ntinepiatrips1epiatl.
onrrl utsttt. t.{)ni ,. pt'i mdt'ar{t Lt Stt'l

i,

('ltStt]iCi'smrlc]6uni.Elei-trlratttlcstt{.tl|.ttt{.mitttit,ttme!itruprrlni.r

11- trr.Sr'l" artul XYII- 15 aprilie- I r*tai :{106.i senlatrtice intre dep5.rtate care inthresc erlilnlarea ironich. canrpuri Se apreciaza in astlel de texte apropierea Sentnaleie ironiei. pe car. le-ani rllunlat rnai sus^ rdnran 6ns6 la Lrtt stadir: de gerie::alitale- iar ideniificarea ironiei iri rert rftmane c clrestii.nie de intriitie- ..PurtanC cititonrl pe un traseti ai certitridinii incertitudirrii- ironia dei'ine un ioc viu de-a \ -ati ascunseiea- ciar ca prezenii iiiscreti. neclstentatir'a. L'n ducttts subtiiis- atenizend ilttelela irt ariergarda tertuiui- ca in5eiarea cititonrlui e posibila. daca se opteazi pentnr serisul prea evicie;tt. trronia ar inceta si rnai fie subtii*- daci ar fi invariabri! coreieta cu s=nsul contral ai Lrnui elrun!. \'ariaLrile dincolrr de suprafe{e^ ee nu se Jas.i inclLrsir in categaria fi,slrrilor de tip maniheist propriri-zis. is; pune asti-cl ciritorui il]rreu in ciifi;uliate- ilcandu-i si osciieze iitin-' doua Iectriri contradictorii ri sa nu fie niciocati: sigur ca a scdpat de ridicoiui untti conri]-sr:ls: caci comunicalea nrollosenranrici line in
srrspensie sensn;

nnitii:tretni,3t|llmuirtii.:itt.ct.i:tt.'t]1.ftlac!ctn,ya'sihuhcvrlcrit|ltl':\ligslr ta fnsuntitosi. (Rt-rdica Cirlcet Fehra desu'*l&. Re'.'ista

reai." iLESOYiCI. ltt(]i:90).

.}