SUNETELE LIMBII ROMÂNE.

CORESPONDENȚA LITERĂ –SUNET

Ex.,,cal-cu-la-tor” are 10 litere și 10 sunete, 4 silabe.

Dar ,,ceata” are 5 litere , 4 sunete, 2 silabe.

Litera este semnul grafic pe care îl scriem.

Sunetul este FORMA SONORĂ a literei, ceea ce auzim când pronunțăm acea literă.
Silaba este grupul de litere pronunțate printr-un singur efort expirator.
După numărul de silabe, cuvintele sunt monosilabice, bisilabice sau plurisilabice, adică sunt formate dintr-o
singură silabă, două, respectiv mai multe silabe.

Sunetele limbii române sunt:

1.Vocala= sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator.
Vocalele sunt a, ă, â(î), e, i, o, u.
Sunt mereu vocale sunetele A, Ă , Î.

2.Semivocala= sunet intermediar, este o vocală ce se aude mai încet.Intr-o silabă, vocala se pronunță mai apăsat,
accentual cade pe vocală.
Ex. broas-că-o este semivocală

 3.Consoana= sunet al vorbirii produs în anumite puncte ale canalului fonator, prin închiderea sau prin
strâmtorarea acestuia și se pronunță cu ajutorul unui alt sunet .
b, c, č, k', d, f, g, ğ, g', h, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, z.
 consoana c este pronunțată ca în cuvintele car, ctitor
 consoana č este pronunțată ca în cuvintele ceapă, ciorbă
 consoana k’ este pronunțată ca în cuvintele cheamă, chiar
 consoana g este pronunțată ca în cuvintele gaz, gard
 consoana ğ este pronunțată ca în cuvintele geam, giuvaer
 consoana g’ este pronunțată ca în cuvintele gheață, ghiară
 [y] în yală, yo-yo este vocală .
 W,X;Z,Y sunt consoane .

 În general, unei litere îi corespunde un sunet, adică numărul de litere este egal cu numărul de
sunete.

Excepții :
1.Litera x poate transcrie sunetele [cs] sau [gz.]

excursie-cs saxofon-cs
exercițiu- gz xilofon-cs
xerox, examen(gz), exprimare(cs), excepții(cs), pix (cs), exact(gz) etc.

2. Litera w transcrie sunetele [u] sau [v].

Ex.wow, kiwi, show, Newton , whatsapp
3.Litera y transcrie sunetul[i].
Ex. yală
4.Grupurile de litere CE,CI,CHE,CHI ,GE,GI, GHE,GHI pot transcrie unul sau două sunete.
a.Dacă grupul de sunete NU este urmat de o vocală, transcrie două sunete.
Ex.ghin-dă =2s+1s+1s+1s=5 sunete, 6 litere

b. Dacă grupul de sunete este urmat de o vocală în silaba lor, transcrie un sunet.
Ceas - 4 litere, 1s+1s+1s=3 sunete

5. I șoptit, i mut apare in silaba FINALĂ in care deja există o altă vocală.
Ex. pomi-o silabă în care o este vocală, i devine literă ajutătoare, i șoptit.
Atenție!Dacă nu avem o altă vocală
Del-fini- i final este i soptit.
mi-nis-tri-i final este vocală.

6.Sunetul [k] poate fi transcris de literele C, Q, K.

Casă, quintal, kilogram

7.Litera ,,e” din ‚,ei, ele, eu” transcrie 2 sunete. [ie].Scriem ,,eu”, citim [ieu].

Ex.5 pag 35

Cea-ță 5l, 4s Cen-tral 7l, 7s

Cior-bă 6l,4s ci-reș 5l, 5s
Gea-măn 6l,5s ge-ne-ral 7l, 7s
Gium-buș-luc 10 , 9s gi-ra-fă 6l, 6s
Chea-guri - 8l, 6s che-curi 7l, 6s
Chio-râș- 7l, 5s chi-nez 6l, 5s
Ghea-ră 6l,4s ghe-tar 6l,5s
Ghioz-dan 8l, 6s ghi-ni-on 7l,6s
Cu rosu sunt scrise semivocalele!

broas-că, floa-re, gua-șă, ie-rar-hi-e,mâi-ne, neam, toam-nă, zău

ex.3 explozie-eksplozie-8l, 9s
ax-aks- 2l, 3s oxigen-oksigen 6l,7s
box-boks-3l, 4s taxi-taksi 4l,5s
exemplu-egzemplu-7l, 8s xerox-kseroks 5l,7s
ex 6 Gheor-ghe 8 l, 6s
a-ger -4l, 4s Ghi-ci-toa-re 10 l, 9s
cer-cel-6l, 6s Ghid 4l, 3s
ciob-4l,3s Se-mi-cerc 8l, 8s
geam-4l, 3s u-re-che 6l, 5s
Geor-ge-ta 8l,7s vo-ce 4l, 4s
Gin-gi-e 6l, 6s
ex.7 Avem ,,i șoptit(evidentiat cu rosu) când în silabă mai există deja o vocală.

A-di,as-pri, bu-că-tari, co-dri,gă-ini, in-geri, mon-stri, mi-nis-tri, ne-gus-tori, pro-fe-sori,șerpi.

 DIFTONGUL
Diftongul=grup de două sunete, format dintr-o vocală și o semivocală pronunțate în aceeași silabă.Diftongii sunt
clasificaţi după poziţia vocalei în :

1.diftongi descendenţi (dacă vocala este la începutul diftongului)

 2.ascendenţi (dacă vocala este la urmă)
Diftongii descendenți din limba română se  âu - râu
formează dintr-o vocală urmată de una dintre Diftongii ascendenți din limba română se
semivocalele i sau u. Exemple: formează dintr-una din semivocalele e, i, o sau u,
 ai - mai urmată de o vocală. Exemple:
 au - dau  ea - stea
 ei - lei  eo - vreo
 eu - leu  ia - piatră
 ii - mii  ie - fier
 iu - fiu  io - miorlăi
 oi - goi  iu - iubit
 ou - nou  oa - oameni
 ui - pui  ua - ziua
 ăi - răi  uă - două
 ău - rău
 âi - câine

ATENȚIE!
Dacă în cuvânt avem un grup de sunete(ce,ci,ge,gi, ghe, ghi, che,chi) , NU AVEM DIFTONG !
Ex.cea-tă ,,ea” nu formează diftong, deoarece grupul urmat de o vocală transcrie doar un sunet . ,,E” NU ESTE
VOCALĂ!

TRIFTONGUL
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale alăturate, pronunțate într-o silabă.
Este de două feluri:
1. progresiv, când semivocalele proced vocala: creioane, leoarcă etc.
2. centrat, când semivocalele încadrează vocala: beau, leoaică, trăiai etc.
Dacă în cuvânt avem un grup de sunete(ce,ci,ge,gi, ghe, ghi, che,chi) , NU AVEM TRIFTONG !

ATENŢIE: După consoanele c, g, k, g nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e, i ( în

această situaţie, e sau i sunt numai litere ajutătoare pentru scrierea consoanelor c, g, k’, g’.).

HIATUL
 Hiatul este o succesiune de două vocale consecutive,( una după cealaltă )care fac parte din silabe separate.
Ex. În cuvântul ,,Hi-at” –avem hiat între vocalele ,,i-a”
Atenție!
NU avem hiat între :
1.O VOCALĂ ȘI UN DIFTONG/TRIFTONG
2.ÎNTRE DOI DIFTONGI
 Disonanțele
Mai cunoscute şi sub numele de cacofonii, acestea denumesc orice fel de asociaţii neplăcute de sunete.
Nu doar alăturările ca-co, ca-că sau variaţiile pe această temă sunt cacofonii. În aceeaşi categorie intra
alăturările de tipul ma-ma (mama m-a marcat), la-la (petalele lalelelor), pul+vocală (anotimpul acesta,
videoclipul acesta), etc
Excepţiile acceptate: biserica catolică, Ion Luca Caragiale, Banca Comercială, tactica cavaleriei.

https://www.dictie.ro/povestea-literei-t-2/
https://www.dictie.ro/povestea-literei-s-2/
https://www.dictie.ro/povestea-literei-t/

Iată 5 exerciții de dicție cu litera Ș:

① Știuca șuie suia șapte scări șuierând șușoteli șâșâite.

② Șerban ștergea șanțul școlii șerifilor care șlefuiau dușumelele.

③ Cosașul Sașa când cosește cât șase sași sasul cosește, și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea.

④ „Ce șură șturlubatică!”, Sașa-și spuse sieși.

⑤ Însuși șiretul șoim șterpelea șunca șoricelului sașiu.