Măsurarea vibraţiilor

1
Cuprins
1. Cine produce vibraţiile?
2. Ce este vibraţia?
3. Cuantificarea nivelului vibraţiei
4. Acceleraţie. Viteză. Deplasare. Unităţi de măsură
5. Ce măsurăm: acceleraţie, viteză sau deplasare?
6. Accelerometrul piezoelectric
7. Tipuri de accelerometer
8. Caracteristicile accelerometrelor
9. Domeniul de frecvenţă al accelerometrului
10. Evitarea erorilor cauzate de rezonanţa accelerometrului
11. Montarea accelerometrului
12. Influenţa factorilor externi asupra funcţionării
accelerometrelor
13. Calibrarea accelerometrelor
14. Instrumente de măsurare a vibraţiilor
15. Cum folosim rezultatele măsurării vibraţiei? 2

16. Bibliografie
Cine produce vibraţiile?
 Principala cauză: efectele dinamice, urmate de
toleranţele tehnologice, de jocuri, de tipul
contactelor dintre subansamble şi nu în ultimul rând
de masele neechilibrate aflate în mişcare de rotaţie.

 Adesea, vibraţii de intensitate mică, care cu

uşurinţă trec neobservate, pot excita prin fenomenul
de rezonanţă alte părţi ale structurii, amplificând la
valori mari vibraţiile şi zgomotele.

 Indiferent că este vorba de micşorarea nivelului

vibraţiilor şi zgomotelor maşinilor sau de aspectele
pozitive de utilizare ale fenomenelor vibratoare,
cerinţa fundamentală constă în priceperea de a
obţine, prin măsurare şi analiză, o descriere cât mai
exactă a vibraţiei.
3
 Ce este vibraţia?
 Este o mişcare de oscilaţie raportată la o poziţie
de referinţă. Frecvenţa vibraţiei, măsurată în
hertz (Hz) reprezintă numărul de mişcări ciclice
complet efectuate într-o secundă.
 Mişcarea de vibraţie poate avea o singură
componentă, la o anumită frecvenţă – ca de
exemplu în cazul diapazonului, iniţial lovit şi apoi
lăsat liber să vibreze, sau mai multe componente
existente simultan dar la frecvenţe diferite – ca de
exemplu mişcarea pistonului într-un motor cu
ardre internă.
 Descompunerea semnalului vibrator în
componentele de bază din punct de vedere ale
frecvenţelor acestora poartă numele de analiză în
frecvenţă şi reprezintă baza oricărui proces de
diagnoză care foloseşte măsurarea vibraţiilor.
 Atunci când se face o analiză în frecvenţă a unei
maşini, de regulă se găsesc componente a căror
frecvenţă este strict legată de frecvenţa
fundamentală, cea care corespunde mişcării
fundamentale a componentelor maşinii. Astfel,
folosind analiza în frecvenţă se pot determina
4
sursele de vibraţii nedorite.
 Cuantificarea nivelului vibraţiei

Amplitudinea vibraţiei, este parametrul care descrie intensitatea vibraţiei, şi poate fi

cuantificat în diverse moduri:
 Valoarea vârf-vârf este valoarea care indică extensia maximă a formei de undă, o cantitate
necesară când, de exemplu, deplasările unor părţi componente ale maşinii în momentul vibraţiei
pot lua valori critice corespunzătoare unor tensiuni sau deplasări maxime admise.
 Valoarea vârf este în particular folosită în cazul mişcărilor cu o durată relativ scurtă în timp,
cum ar fi cazul şocurilor. Dar, aşa cum se poate observa şi din grafic, valoarea vârf este cea care
arată nivelul maxim atins, fără a ţine cont de evoluţia în timp a semnalului vibrator.
 Valoarea RMS este cea mai relevantă măsură a amplitudinii vibraţiei pentru că ia în considerare
atât variaţia în timp a acesteia, dar, în acelaşi timp, este şi direct legată de energia distructivă a
ei:
T
1 2
vef =
T 0 
v (t) dt
5
 Acceleraţie. Viteză. Deplasare. Unităţi de măsură
 Asemănător, aceeaşi mişcare de vibraţie poate fi descrisă prin deplasare, viteză sau
acceleraţie şi pentru toţi cei trei parametri forma de undă şi perioada rămân aceleaşi.
Deosebirea dintre cei trei parametri constă în existenţa defazajelor dintre formele lor de
undă amplitudine-timp.

• Unităţile de măsură sunt cele universale, din sistemul metric, respectiv m sau mm pentru
deplasare, m/s sau mm/s pentru viteză, în timp ce pentru acceleraţie se foloseşte atât m/s2
sau mm/s2, cât şi acceleraţia gravitaţională g, deşi ea nu apare în sistemul ISO, 1 g = 9,81
m/s2. 6
Ce măsurăm: acceleraţie, viteză sau deplasare?

 Atunci când semnalul vibraţiei are componente într-un spectru larg de

frecvenţe, este importantă alegerea parametrului care descrie mişcarea
de vibraţie. Astfel, în timp ce deplasarea accentuază răspunsul la
frecvenţe joase, acceleraţia accentuează răspunsul la frecvenţe înalte.
 Este avantajoasă alegerea acelui parametru al cărui spectru prezintă
valori relativ constante pe întreg domeniul de frecvenţe şi care face
posibilă efectuarea măsurării pe întreg domeniul dinamic al aparatului
de măsură
 Prin natura lor sistemele mecanice prezintă deplasări mari numai în
domeniul de joasă frecvenţă şi de aceea, în tehnică, măsurarea
deplasării se face într-un număr relativ mic de cazuri. Totuşi sunt
situaţii în care măsurarea deplasării este indispensabilă.
7
 Accelerometrul piezoelectric
În prezent, accelerometrul piezoelectric este cel
mai folosit la măsurarea vibraţiilor, acest lucru
datorându-se proprietăţilor sale:
 îşi păstrează caracteristicile în toate condiţiile de
funcţionare;
 are o bandă largă a frecvenţelor în care se pot
face măsurările şi în plus,
 pe întreaga bandă, domeniul său dinamic
prezintă o bună liniaritate;
 este rezistent şi îşi păstrează proprietăţile în
timp;
 este auto-generator, el neavând nevoie de o sursă
de energie exterioară;
 nu are elemente în mişcare, deci nu se pune
problema uzurii;
 dar poate cea mai importantă proprietate a
accelerometrului piezoelectric constă în faptul că
mărimea de ieşire este proporţională cu
acceleraţia corpului la care a fost ataşat
accelerometrul, semnalul electric putând să fie
apoi cu uşurinţă integrat, obţinându-se viteza şi
deplasarea. 8
Tipuri de accelerometre

9
Caracteristicile accelerometrelor
Sensibilitatea, masa şi domeniul dinamic
 Este de dorit de a folosi un traductor cu o sensibilitate cât mai
mare, care să furnizeze la ieşire un semnal cât mai puternic,
dar, din păcate, trebuie făcut un compromis pentru că o
sensibilitate mare atrage după sine un accelerometru de masă
şi dimensiuni mari.
 Masa relativ mare a unui accelerometru montat pe o structură
uşoară duce la apariţia erorilor de măsură prin modificarea
frecvenţelor proprii şi a răspunsului dinamic al structurii
respective
 Alegerea accelerometrului în funcţie de domeniul dinamic
trebuie făcută cu atenţie atunci când se măsoară domeniul de
joasă frecvenţă (zgomotele electrice induse) sau foarte înaltă
frecvenţă (limitarea este dată de către proprietăţile fizice ale
10

accelerometrului, mai exact de rezistenţa lui).

Domeniul de frecvenţă al accelerometrului

 La majoritatea sistemelor mecanice energia vibraţiei este cuprinsă

într-un domeniu relativ îngust, mai exact între 10 Hz şi 1000 Hz.
Cu toate acestea există numeroase situaţii în care se fac măsurări
până în jurul valorii de 10 kHz, deoarece uneori sunt interesante de
studiat şi componentele de înaltă frecvenţă. De aceea, atunci când
se alege un accelerometru, utilizatorul trebuie să-l aleagă pe cel a
cărui plajă de frecvenţă acoperă plaja de interes. 11
 Evitarea erorilor cauzate de rezonanţa
accelerometrului

La capătul superior al domeniului de frecvenţă, ca

urmare a apariţiei rezonanţei accelerometrului,
sensibilitatea acestuia creşte dar semnalul de ieşire
din el nu va reprezenta corect mişcarea de vibraţie.
Această problemă poate fi rezolvată fie prin
alegerea unui accelerometru cu o bandă de frecvenţă
de lucru mai mare în domeniul superior de frecvenţe,
fie prin utilizarea filtrelor trece bandă, care de regulă
se găsesc împreună cu amplificatoarele şi circuitele
de integrare în aparatele de măsură, filtre care taie
semnalele corespunzătoare frecvenţelor înalte ale
rezonanţei accelerometrului.
Dacă măsurarea vibraţiei se face în domeniul de
joasă frecvenţă, efectele rezonanţei accelerometrului
pot fi evitate prin mijloace mecanice simple. De
exemplu, o reducre a limitei superioare în domeniul
0,5 – 5 kHz poate fi realizată prin introducerea unui
material, de tip cauciuc, între accelerometru şi 12

suprafaţa pe care acesta se montează.

Montarea accelerometrului [1/2]
Accelerometrul trebuie montat astfel încât axa pe
care sensibilitatea sa este maximă să coincidă cu
direcţia pe care se doreşte să se facă măsurarea.
Măsurarea vibraţiei unui obiect dictează şi poziţia
punctului de măsură.
Exactitatea rezultatelor măsurării vibraţiei este
puternic influenţată de corectitudinea montării
accelerometrului pe corpul de studiu. Există mai
multe metode, cu avantaje şi dezavantaje
specifice. Cu cât însă legătura dintre
accelerometru şi corp este mai slabă, cu atât se
reduce domeniul dinamic al accelerometrului.

13
Montarea accelerometrului [2/2]

14
 Influenţa factorilor externi asupra funcţionării
accelerometrelor

Principalii factori externi care influenţează negativ buna funcţionare a

accelerometrelor sunt: umiditatea, variaţiile de temperatură, radiaţiile nucleare,
temperatura ambientă, interferenţe magnetice, zgomote puternice, vibraţii
transversale.
Accelerometrele obişnuite pot tolera temperaturi de până la 250o C.
Dacă totuşi accelerometrul trebuie montat pe o suprafaţă a cărei temperaturi
depăşeşte 250o C, se recomandă utilizarea unor elemente intermediare, cu
proprietăţi de izolare termică, între suprafaţa accelerometrului şi suprafaţa
corpului, iar uneori chiar folosirea unor sisteme suplimentare de răcire.
Pentru efectuarea de măsurări la temperaturi mai mari de 15400o C se folosesc
accelerometre cu plăcuţe ceramice piezoelectrice speciale.
 Influenţa factorilor externi asupra funcţionării
accelerometrelor
Uneori, buclele de împământare se închid prin cablurile de conexiune din cauza
faptului că aparatul de măsură şi accelerometrul au împământări diferite.
Problema se rezolvă dacă se izolează electric accelerometrul în momentul
montării lui pe corpul de studiu.

• Zgomotele triboelectrice sunt adesea induse în cablurile accelerometrelor ca

urmare a mişcării mecanice a cablului propriu-zis: încovoierea, compresiunea
cablului şi apariţia tensiunilor în regim dinamic duc la modificarea capacităţii
acestuia şi implicit a încărcării lui electrice. Problema poate
16
fi evitată prin
fixarea cablului de conexiune în zona adiacentă accelerometrului.
 Calibrarea accelerometrelor

Încondiţii normale de depozitare şi utilizare ele nu-şi schimbă caracteristicile cu

mai mult de 2% pe o perioada îndelungată de timp.
Raportul dintre cele două citiri, de referinţă şi cea necunoscută, este direct
proporţional cu raportul sensibilităţilor lor:

vref Sensibilitatea de referinta

=
vnec Sensibilitatea necunoscuta

Marele avantaj al acetui tip de calibator portabil constă în faptul că se pot face
verificări ale accelerometrelor înainte de începerea propriu-zisă
17
a măsurărilor.
Captorul de forţă

18
Instrumente de măsurare a vibraţiilor

19
 Cum folosim rezultatele măsurării vibraţiei?
Dacă dorim să facem o inspecţie
rapidă a stării de funcţiune a unei Amplitudinea vitezei [μm/s] Aprecierea
maşini, pe un domeniu larg de 0 - 127 Extrem de liniştit
frecvenţe, se recomandă măsurarea
nivelului global RMS şi compararea 127 - 254 Foarte liniştit
lui cu valorile publicate în 254 - 508 Liniştit
standarde sub formă de tabele sau
diagrame. 508 - 1016 Foarte bun

Dacă dorim însă să facem o 1016 - 2032 Bun

vibrodiagnoză a unei maşini, atunci
2032 - 4064 Acceptabil
trebuie făcută o analiză în frecvenţă
detaliată, pentru a pune în 4064 - 8128 Slab
corespondenţă frecvenţele
Necorespunzător
corespunzătoare amplitudinilor 8128 - 16256

relativ mari din spectru, cu >16256 Periculos

frecvenţele unor forţe excitatoare
din interiorul sau exteriorul maşinii. 20
Cum folosim rezultatele măsurării vibraţiei?

21
Va multumim pentru
atentia acordata!

22
Bibliografie

 http://www.resist.pub.ro/CursuriRades/05%20M%20Rad
es%20-%20Vibratii%20mecanice%201.pdf
 www.resist.pub.ro/Cursuri_master/DS/1_MASURAREA_VI
BRATIILOR.pptx

23