FIZIOLOGIE

Conf. Dr. Lacramioara Serban

 PROGRAMA ANALITICA
1. FIZIOLOGIE GENERALA
• Organizarea structurală şi funcţională a
materiei vii de la molecule la organism
• Nivele de organizare ale materiei vii
• Proprietăţile fundamentale ale materiei vii
şi sistemele funcţionale
• Principii de integrare funcţională:
- mecanisme de reglare, sinergii fiziologice,
- concepte privind semnalizarea şi controlul
în fiziologie
• Fiziologia celulelor epiteliale:
- Mecanisme de transport transmembranar
- Secreţia celulară

• Fiziologia neuronului
- Excitabilitatea şi conductibilitatea
- Organizare structural-funcţională a sinapselor
- Modalităţi de răspuns postsinaptic
- Neuromediatori
- Reţele neuronale
- Actul reflex
• Fiziologia celulei musculare:
- Organizarea structural-funcţională a miocitelor
- Proprietăţile muşchilor striaţi şi netezi
- Organizarea morfologică şi funcţională a
sistemului neuro-muscular,
- Postura şi locomoţia, oboseala musculară

• Fiziologia sistemului nervos vegetativ

- Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul
vegetativ simpatic
- Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul
vegetativ parasimpatic
- Termoreglarea
2. Mediul intern şi fiziologia sângelui:
- Compartimentele hidrice ale organismului
- Proprietăţile fizico-chimice ale plasmei
sanguine
- Echilibrul hidro-electrolitic
- Echilibrul acido-bazic
- Fiziologia eritrocitelor
- Fiziologia leucocitelor
- Fiziologia trombocitelor
- Hemostaza fiziologică
3. Fiziologia excreţiei:
- Particularităţi morfo - funcţionale ale
rinichiului
- Hemodinamica renală
- Formarea urinii
- Funcţia endocrină a rinichiului
- Reglarea funcţiei renale
- Explorarea funcţiilor rinichiului
- Fiziologia căilor de excreţiei a urinii
- Funcţia de excreţie a pielii
 BIBLIOGRAFIE
1. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr.
Gheorghe PETRESCU, vol. I, 2008
2. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr.
Gheorghe PETRESCU, vol. II, 2009
3. FIZIOLOGIE UMANA – CELULA SI MEDIUL
INTERN, Dragomir – Nicolae Serban, Ionela -
Lacramioara Serban, Walther Bild, Editura
Pim, 2008
4. FIZIOLOGIE UMANA – FUNCTII VEGETATIVE,
Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild,
Dragomir – Nicolae Serban, Editura Pim, 2008
5. FIZIOLOGIE UMANA – ediţia III, I. Haulica,
Editura Medicală, 2007
 PRECIZARI PRIVIND
ACTIVITATEA DIDACTICA
1. Activitatea didactică se desfăşoară conform
tematicii cuprinse în planul de învăţământ.
Programa analitică şi planificarea lucrărilor
practice sunt afişate alăturat.
2. Participarea studenţilor la lucrările practice este
obligatorie; sunt permise maximum două
absenţe pe semestru.
3. Studenţii vor efectua lucrările practice în cadrul
grupei din care fac parte, conform orarului
oficial şi la data prevăzută în planificare.
4. Lucrările practice ne-efectuate pot fi
recuperate (cu aprobarea conducerii disciplinei
şi a facultăţii) numai în cadrul unor şedinţe de
recuperare organizate special sau în cursul
aceleaşi săptămâni numai cu cadrul didactic al
grupei.
5. Pentru efectuarea corespunzătoare a lucrărilor
practice este necesar ca studenţii să cunoască
protocoalele de lucru şi să deţină noţiunile
teoretice aferente.
6. Referatul lucrării va fi prezentat pentru avizare
la sfârşitul şedinţei respective. In cadrul
şedinţelor de lucrări practice vor fi verificate oral
şi în scris cunoştinţele teoretice şi practice ale
studenţilor.
7. Examenul de Fiziologie se desfăşoară conform
Procedurii examenului unic (afişată alăturat şi pe
site UMF) ce cuprinde:
• evaluarea activităţii din cursul semestrului
(constituită din nota cadrului didactic, nota de la
discuţiile cu titularul de curs şi nota de la
colocviile de pe parcursul semestrului);
• examenul oral care cuprinde nota de la proba de
cunoştinţe minime obligatorii, nota de la probele
de competenţă şi nota de proba practică) ;
• testul grilă unic susţinut de către toţi studenţii la
data stabilită.
8. Nota finală rezultă din media ponderată a
punctajelor obţinute.

9. Condiţii pentru participarea la examen:

• prezenţă minimă obligatorie la lucrările
practice; prezenţa la toate lucrările care
includ competenţe prevăzute în
documentele oficiale sau recuperarea
acestor lucrări.
• caiet/dosar de referate (avizate) ale
lucrărilor practice
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
FIZIOLOGIA este o stiinta despre natura;
ea descrie si explica modul de functionare
al organismului:
- pentru fiecare organ si sistem, integrand
functia organismului in functionarea
generala a organismului;
- descrie posibilitatea de adaptare a
organismului la conditiile de moment;
- descrie mecanismele de reglare a
functiilor organismului.;
- delimiteaza starea de normalitate.
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Mecanism de reglare
- Intentia si posibilitatea de mentinere constanta a
parametrilor de functionare a fiecarei structuri
(organ; sistem) si
- Corelare coordonata in functie de un “necesar”
de moment pe care il manifesta organismul
Cum se realizeaza:
- Prin receptarea modificarii de catre zonele
specializate;
- elaborarea unor raspuns corector pe cale
nervoasa/umorala
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de normalitate
- Nu inseamna intotdeauna conditii ideale
de functionare ci mai ales o adaptare a
parametrilor functionali ai unei etape in
functie de cei ai etapelor care se
desfasoara concomitent si cu care este in
legatura.

Definirea starii de normalitate presupune

definirii notiunilor de sanatate si boala.
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de boala:
- Complex de dezechilibre care conduc la
variatii ale unor constante, inafara unor limite
si care sunt urmate de o functionare
nearmonioasa a unui sistem sau a
organismului in ansamblu.
- Momentul de aparitie a bolii nu este usor de
stabilit datorita factorilor de variatie individuali.

Normalul – notiune statistica care exprima cea

mai frecventa aparitie a valorii respective.
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Studiul fiziologiei umane constituie o
introducere indispensabilă pentru
practicarea unui act medical raţional
în vederea stabilirii diagnosticului şi a
instituirii unei terapii adecvate cu
scopul readucerii în limite homeo-
statice a mecanismului fiziologic
dereglat de către boală.
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
HOMEOSTAZIA (Cannon, 1929) –
capacitatea organismelor de a se mentine
cu caracteristicile lor functionale constante
intr-un mediu de viata variabil.
Mecanismele homeostaziei: SECLUZIUNE
- Intentia de separare relativa a organismelor
de mediul in care se afla prin existenta unor
bariere relative care protejeaza organismul
de actiunea agresiva a factorilor de mediu
(membrana; tegumente; tesut adipos
subcutanat).
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Procese de reglare – au rolul de a readuce un
parametru la o valoare considerata normala.

Cel mai frecvent mecanism = feed-back

(aferentatie inversa).

Feed-back = informare inapoi a centrului de

comanda despre nivelul parametrului de care
este raspunzator.
 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Feed-back negativ – feed-back de corectare
in care parametrii modifica evenimente care
duc la corectarea modificarii.
Ex: ↑ CO2 in plasma → ↑ ventilatiei → ↓ CO2
din plasma
Feed-back pozitiv (in cerc vicios) – efectele
produse sunt in acelasi sens sau
accentueaza stimulul declansator.
Ex: hemoragie → pompa cardiaca ineficienta
→ ↓ DC, TA, debit coronar → epuizare
cardiaca → pompa cardiaca ineficienta
 ELEMENTE CHIMICE

In compozitia structurilor care alcatuiesc

organismul uman se regasesc in proportii
diferite aproape toti constituientii care pot fi
intalniti in materia “nevie”.

= 4 elemente (H, C; O; N ) + 7 elemente (Na,

K, Ca, Mg, S, Cl, P) → elemente plastice
= oligoelemente
 ELEMENTE PLASTICE
1. OXIGENUL
Functiile organismului necesita consum
energetic → oxidarea intracelulara a
materialului energogenetic in prezenta
oxigenului molecular.
a. Surse de oxigen
- Apa / atmosfera (inspir)
- Aport continuu si permanent; nu exista
rezerve de oxigen (rezervele de hemoglobina
si mioglobina → supravietuire 2-5 min).
 ELEMENTE PLASTICE
b. Rolurile oxigenului
- incorporare in moleculele organice (sinteza
de steroizi, pigmenti, AG)
- acceptor de electroni (reactii generatoare de
energie;
- structural: prezent in toate moleculele
organice;
- toxic: SRO (anion superoxid; anion hidroxil)
 ELEMENTE PLASTICE
Toxicitatea O2 incepe in momentul activarii
cu formare de SRO:
- actioneaza ca atare;
- producere de peroxizi.

Stresul oxidativ: dezechilibru intre factorii

pro- si anti-oxidanti care apare ca urmare:
- productiei crescute de SRO
- scaderii capacitatii oxidante a organismului.
 ELEMENTE PLASTICE

Surse de SRO
- endogene: mitocondrie, peroxizomi,
lizozomi;

- exogene: razele UV, alcool, fum de tigara,

gaze de esapament, oxigenoterapia
hiperbara
 ELEMENTE PLASTICE

Efecte favorabile ale stresului oxidativ:

- bactericid (in cursul fagocotozei);
- stimularea activarii limfocitare;
- controlul tonusului vascular normal;
- stimularea cresterii si proliferarii celulare
- stimularea secretiei de eritropoetina;
- invatare si memorie.
 ELEMENTE PLASTICE
Efecte nefavorabile ale stresului oxidativ:
- distruge structurile celulare;
- transformare maligna celulara;
- imbatranire.
Efectele SRO asupra membranelor celulare:
Membranele biologice reprezinta un loc
preferential de actiune al SRO deoarece
contin AGPN → peroxizi, pigmenti
fluorescenti (pigmenti ceroidici,
lipofuscina).
 ELEMENTE PLASTICE
Mecanisme protectoare: antioxidanti
(vitamina E, seleniu).

Seleniu:
-preluat din alimentatie; concentratia sa este
proportionala cu cea din sol;
-este constituient al glutation-peroxidazei
(implicata in descompunerea peroxizomilor)
 ELEMENTE PLASTICE
Clasificarea sistemelor antioxidante:
1. Dupa mecanismul de actiune:
-enzimatice: SOD, catalaze, peroxidaze;
-ne-enzimatice: vit. C, E, Se, Co Q10

2. Dupa momentul aparitiei:

-antioxidanti primari (inhibitori preventivi):
SOD, catalaza, glutation-peroxidaza
-antioxidanti secundari (intrerup oxidarea):
vit. E, β- caroten
 ELEMENTE PLASTICE
3. Dupa locul de actiune:
- intracelulari:
= membrana (vit. E, β-caroten);
= citosol (vit. C, E, glutation peroxidaza);
= lizozomi (vit. C, E, β-caroten)
= reticul endoplasmic (vit. E)

- extracelulari:
- SOD, vit. C
 ELEMENTE PLASTICE
2. CARBONUL
Surse:
-stare elementara (diamant, grafit);
-stare combinata (substante organice, anorganice)
Forma de intrare in ciclul vital: substante organice;
CO2
Rolurile CO2
-poate furniza H+ cu rol in echilibrul acido-bazic;
-actiune directa asupra centrilor respiratori;
 ELEMENTE PLASTICE
3. AZOTUL
Roluri:
-structural: proteine, lipide, glucide, baze
purinice si pirimidinice; acizi nucleici;
-functional: efect narcotic; implicat in
accidente de depresurizare; explorarea
functiei respiratorii
MONOXIDUL DE AZOT
Celulele endoteliale produc NO in prezenta
oxigenului si L-arginina – molecula semnal
 ELEMENTE PLASTICE

Rolurile NO:
-determina tonusul vasodilatator bazal
fiziologic;
-reactivitatea bronsica.

Alterari ale functiei endoteliale determina

modificari a secretiei de NO.
 ELEMENTE PLASTICE
4. HIDROGENUL
Rolurile hidrogenului:
-structural:
= intra in componenta substantelor organice;
= participa la formarea unor substante din
organism (HCl);
-functional:
= intervine in echilibrul acido-bazic;
= reglarea functiei cardio-vasculare si
respiratorii.
 ELEMENTE PLASTICE
5.SODIUL
Necesar: 3-5 g/zi; inlocuieste pierderile prin
urina, fecale, transpiratie.
Roluri:
- influenteaza valoarea presiunii osmotice;
- intervine in echilibrul acido-bazic;
- intervine in excitabilitatea neuro-musculara;
- intervine in mentinerea potentialului
membranar de repaus.
 ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-Aldosteron: ↑ reabsorbtia de Na;
-STH: ↑ reabsorbtia de Na;
-Estrogenii: ↑ reabsorbtia de Na;
-Insulina: ↑ eliminarea de Na;
-Progesteron: natriuretic;
-Testosteron: retentie de Na
Tulburari:
Hiponatremie; hipernatremie
 ELEMENTE PLASTICE
6. POTASIUL
Necesar: min. 0,5 g/zi
Roluri:
-fenomene electrice de membrana;
-contractie musculara;
-presiune osmotica;
-antagonist de Na si Ca;
-echilibru acido-bazic;
-schimburi ionice la nivelul tubului urinifer.
 ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-mineralocorticoizi: eliminare de K renal;
-glucocorticoizi: eliberare de K din celule
-STH: retine K;
-insulina: intrarea K in celule;

Tulburari ale capitalului de potasiu:

-hiperpotasemie;
-hipopotasemie
 ELEMENTE PLASTICE
7. CALCIUL
Se gaseste in 2 compartimente:
-usor mobilizabil (sange, tesuturi moi, LE);
-greu mobilizabil (os).

In os se gaseste sub forma de cristale de

hidroxiapatita, fosfat tricalcic, carbonat de
calciu.

Aport: 0,6-0,8 g/zi; crescut in perioada de

crestere, sarcina, alaptare.
 ELEMENTE PLASTICE
Roluri:
-controlul fenomenelor membranare de la
nivelul muschiului striat si neted
-mesager secundar;
-intra in structura oaselor, dintilor;
-coagularea sangelui;
-producerea laptelui;
-forta de contractie a miocardului;
-echilibrul acido-bazic;
-stabilitatea membranara (ATP-aza Ca-Mg).
 ELEMENTE PLASTICE
8. MAGNEZIUL
Necesar: ~ 0,4 g/zi;
Roluri:
-metabolismul fosfo-calcic;
-anti-stress; anti-alergic;
-activator enzimatic;
-excitabilitatea neuro-musculara;
-vasorelaxant bronsic;
-anti-ischemic, anti-anginos;
-antiagregant plachetar.
 ELEMENTE PLASTICE
9. IODUL
Necesar: 10-20 mg

Indispensabil pentru formarea hormonilor

tiroidieni.

Tireoglobulina → MIT; DIT

MIT + DIT → T3 (triiodtironina)
DIT + DIT → T4 (tiroxina)
 ELEMENTE PLASTICE
10. ZINCUL
Necesar: 10-15 mg/zi
Roluri:
-structural (metalo-enzime);
-procese hormonale;
-organogeneza;
-dezvoltarea limfocitelor T;
-cicatrizarea plagilor; arsurilor;
-tratamentul acneei.
 ELEMENTE PLASTICE
11. FIERUL
Necesar: 10-20 mg/zi

Compartimente:
-Fe din hemoglobina;
-Fe din depozite: feritina; hemosiderina;
-Fe din mioglobina.

Roluri:
-rol in sinteza de hemoglobina
 ELEMENTE PLASTICE
12. CUPRUL
Necesar: 2 mg/zi

Roluri:
-antioxidant;
-faciliteaza absorbtia fierului;
-melanogeneza;
-imunitate;
-metabolismul tirozinei.