Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electroterapie
Electroterapie
Caractere generale
- Forma celulelor este alungită (justificând denumirea de fibră musculară)
- Proprietatea principală esta contractilitatea
- In fibrele musculare:
• membrana celulară : sarcolemă,
• citoplasma: sarcoplasmă
• nucleul – unic sau multiplu
• in citoplasmă: organite specifice: miofibrile
3
ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT
SCHELETAL
- origine: mezodermică
- localizare: - formează muşchii scheletali
- miscare, postura
4
Fibra musculară striată scheletală :
- sincitiu multinucleat – rezulta prin fuziunea mioblastelor
- formă: cilindrică, cu capetele rotunjite.
- diametrul : variază între 10-100 ,
- lungimea :de la 2-4 cm la 12 cm
- în funcţie de lungime se disting:
• fibre bitendonale
• fibre unitendonale
• fibre atendonale
5
Structura histologică a fibrei musculare striate
scheletale :
- alcătuite din: • sarcolemă
• sarcoplasma
• nuclei
• plasmalemă
• glicocalix
membrana bazală
• lamina bazală
• lamina reticulara
Injuriile f.m.
la 2 zile dupa leziune
• lamina basalis elibereaza
factori de crestere
7
Sarcoplasma :
În coloraţia hematoxilină- eozină este intens eozinofilă
Este formată din proteine necontractile - miogen
- mioglobină
Conţine:
a. nucleii: - foarte numeroşi ( sute), alungiti,
- dispuşi in şiruri, periferic sub sarcolema,
8
b. organite comune – mitocondrii = sarcozomi
(perinuclear),
- lizozomi, ap. Golgi ( perinuclear)
- reticul endoplasmic modificat numit
reticul sarcoplasmic
c. incluziuni sarcoplasmatice :
- de glicogen ( sursa de energie)
- lipide
- granule cu pigment de uzură
10
Miofibrilele sunt formate dintr- o alternanţă regulată de :
- discuri clare ( I - izotrope şi monorefringente)
- discuri întunecate,( A – anizotrope şi birefringente)
11
Fiecare disc clar este împărţit în două jumătăţi egale prin
membrana Z, sau discul Z.
12
Unitatea morfofuncţională a fibrei musculare striate
scheletale în microscopie optică este sarcomerul.
13
Fibrele musculare striate scheletale se coloreaza in
special cu hematoxilina ferica Heidenheim pentru evidentierea
miofibrilelor
14
ME descrie miofibrilele formate din miofilamente :
miofilamente subţiri (de actină):
15
Discul clar este format numai din filamente de actina
Discul intunecat - este format din filamente de miozina si
filamente de actina ,
- exceptie: banda H – numai filamente de
miozina
În secţiuni transversale :
- fiecare filament gros
este înconjurat de 6 filamente
subţiri
16
17
Miofibrilele conţin:
► proteine contractile fundamentale
• actina
• miozina
► proteine contractile reglatoare
• troponina
• tropomiozina
► proteine cu rol structural-25%- rol in fixarea si alinierea miofibrilelor
• titina – ancoreaza filam. groase de membrana Z
• miomezina – leaga filam. groase de linia M
• proteina C - leaga filam. groase de linia M
19
Distrofia musculară Duchenne
Boală genetică cauzată de mutaţia unei
gene ce codifică o proteină – distrofina
Formarea
miofilamentelor
groase
22
Filamentele subţiri conţin actină, tropomiozină şi
troponină.
23
Filamentele subţiri
B. Tropomiozina
- are formă de bastonaş, cu lungime de 40nm.
- se aşează în şantul dublului helix al F actinei
- proteina reglatoare
24
• C. Troponina – proteina reglatoare
- este o moleculă sferică,
- dispusă la intervale de 40 nm, de-a lungul actinei F.
- conţine trei subunităţi:
TT, cu rol în legarea de tropomiozină,
TI, care inhibă interacţiunea actină- miozină,
TC, care leagă ionii de calciu
Tropomiozina, împreună cu complexul troponinic, reglează
interactiunea miozină- actină
In repaos, locusul de legare pentru miozina de pe G actina
este blocat de complexul tropomiozină - troponină.
25
Structura filamentului subţire
26
Actina si miozina pot fi prezente si in alte celule,
in cantitate mai mica
contine actinina
28
Sistemele tubulare - la ME
Sunt de 2 feluri : longitudinal
transversal
a. longitudinal
- se formează printr-o modificare adaptativă a reticulului sarcoplasmic
- e format din canalicule longitudinale dispuse paralel cu miofibrilele
- la nivelul joncţiunii I-A, canaliculele prezintă o porţiune dilatată, numită
cisterna terminală
Rol : sechestrarea si eliberarea ionilor de Ca necesari contractiei
29
Sistemele tubulare
b. transversal (T)
- are origine sarcolemică
- este reprezentat de invaginaţii ale sarcolemei, situate la nivelul joncţiunilor
I-A.
30
La nivelul joncţiunilor I-A se formează structuri numite triade,
formate din două cisterne terminale şi un tub T (invaginaţie a
sarcolemei)
31
Muşchiul ca organ
a. componentă
musculară
b. componentă
conjunctivă:
- epimissium
- perimissium
- endomissium
32
Muşchiul ca organ
sect. transversală col. H-E
33
Muşchiul ca organ
sect. transversala – col. H-E
34
Muschi striat scheletal
sectiune transversala – HE
35
Raportul miofibrile – sarcoplasmă
a determinat aparitia a 3 tipuri de fibre:
- contracţie rapidă
Caractere intermediare
38
Inervaţia motorie – placa motorie sau joncţiunea
neuro - musculară
39
40
Corelaţii clinice
Miastenia gravis
Afecţiune
neuromusculară
autoimună, cronică
Blocarea receptorilor
pentru acetilcolina de la
niv. sarcolemei
Nr receptorilor functionali
este redus
Scade nr jonctiuni
Diminuarea fortei
musculare
Musc. oculară
M. facială
Membre
Trunchi
Rar- m.
respiratori
42
Contractia musculara
La MO – scurtarea sarcomerelor
La ME :
- alunecarea filamentelor subţiri de actină printre filamentele
de miozină
- se ajunge la :
• scurtarea până la dispariţie a discurilor clare
• discurile întunecate rămân nemodificate
43
44
Inervaţia senzitivă este asigurată de trei
tipuri de receptori senzitivi:
fusul neuro-muscular
45
ŢESUTUL MUSCULAR CARDIAC
Ţesutul muscular cardiac şi componenta conjunctivo-
vasculară din endomisium formează miocardul.
46
Unitatea morfo-funcţională a ţesutului muscular
striat cardiac este fibra musculară striată
cardiacă ( miocitul cardiac).
diametrul : de 14 ,
lungimea : de 50-100 .
sarcoplasmă
nucleu
48
Sarcolema
- Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale.
- Nu conţine celule satelite
- La extremităţile fibrelor, sarcolema prezintă modificări de tip
particular, numite discuri intercalare sau strii scalariforme.
Discurile intercalare:
La MO : benzi groase, omogene, hipercrome,
perpendiculare pe fibre
Plasmalemele celor 2 celule vecine se intrepătrund,
dând un aspect de ‘’zig-zag’’
49
Discuri intercalare - aspect la MO
50
Fibre musculare cardiace
discuri intercalare – col. HE
51
La ME , discurile intercalare sunt asocieri de jonctiuni celulare
În raport cu axul lung al fibrei, prezintă două porţiuni:
a. transversală, asigură coeziunea fibrelor musculare cardiace:
52
b. longitudinală
= joncţiuni de comunicare de tip gap (permit comunicarea
ionică între celule)
- permit transmiterea contractiei de la o celulă la alta prin
trecerea semnalului electric ( impulsul nervos)
53
Sarcoplasma omogenă, eozinofilă (H-E), conţine:
nucleul: unic, situat central, alungit,
cu capete rotunjite,
eucrom, nucleolat
54
organite citoplasmatice comune:
• mitocondrii, lizozomi
• Ap. Golgi,
• reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului
sarcoplasmic.
- se dispun în jurul nucleului într-o zonă numită fusul
sarcoplasmic axial ( lipsita de miofibrile)
55
Citoplasma contine 2 sisteme tubulare: transversal si
longitudinal (la nivelul membranei Z):
-în fibrele cardiace există structuri numite diade, formate
dintr-o : - cisternă terminală ( din sist. longitudinal)
- tub T (din sistem transversal)
56
Muşchi cardiac- HE
57
O particularitate a miocitelor
atriale o constituie prezenţa unor Miocite atriale
granule situate în sarcoplasma
perinucleară.
60
61
Regenerarea ţesuturilor musculare striate
62