Traumatisme

ale dintilor
temporari
Focsaneanu Ana-Maria
Fundali Alexandra Diana

Seria II, grupa 17

 Traumatismele orale reprezinta, ca frecventa, a doua
patologie intalnita in practica pedodontica, dupa patologia
cauzata de procesul carios.
Perioada de varf in care apar aceste traumatisme ce implica
dintii temporari este intre 18 si 40 de luni.

In jurul varstei de sase ani, baietii sunt de doua - trei ori mai
Generalitati predispusi la accidente in comparatie cu fetele.

Luxatiile sunt cele mai frecvente la dentitia temporara

deoarece osul alveolar este foarte rezilient.

Cei mai afectati sunt incisivii centrali superiori datorita

pozitiei lor anterioare pe arcada, mai ales in cazurile in care
sunt protrudati.
 I. Leziuni traumatice dentare

1. Leziuni coronare
a) Fisuri ale smaltului sau ale smaltului si
dentinei
b) Fracturi coronare simple (nepenetrante)
ale smaltului/ smaltului si dentinei
c) Fracturi coronare complicate
Clasificare 2. Fracturi corono-radiculare
a) Nepenetrante
b) Penetrante

3. Fracturi radiculare
 II. Leziuni traumatice parodontale:
1. Contuzii
2. Subluxatii
3. Luxatii partiale
Clasificare 4. Intruzii
5. Extruzii
6. Luxatii laterale
7. Luxatii totale
Clasificare III. Leziuni traumatice ale partilor moi
Fisura

Caracteristici
• nedureroasa
• mobilitate fiziologica
• percutie negativa
• teste de vitalitate normal pozitive
• RX periapicala cu aspect normal
 Fisura
Optiuni de tratament
• Nu este necesar un anume tratament
• Copilul trebuie sa menajeze dintele, sa-l fereasca de variatii de temperatura
si de masticatie pe obiecte dure care ar putea conduce la marirea fisurii
• Igiena buco-dentara riguroasa
• Fluorizare
• Regim igieno-dietetic
• Monitorizare
 Fractura coronara a smaltului
Caracteristici
• Nedureroasa
• La inspectie se observa lipsa de substanta dura, muchii ascutite si eventuale leziuni ale partilor
moi (buze, obraji, limba)
• Mobilitate fiziologica
• Percutie negativa
• Teste de vitalitate normal pozitive
• Rx periapicala releva lipsa de substanta dura dentara localizata la nivelul smaltului
Fractura coronara a
smaltului

Optiuni de tratament

• igiena buco-dentara riguroasa

• evitarea variatiilor de temperatura
• netezirea muchiilor ascutite
• fluorizare
• monitorizare si regim igieno-dietetic
Fractura coronara nepenetranta a smaltului si dentinei

Caracteristici

• dureri provocate in special de rece

• inspectia releva lipsa de substanta care intereseaza
smaltul si dentina dar nu si pulpa si eventuale plagi ale
partilor moi
• mobilitate fiziologica
• percutie negativa
• teste de vitalitate normal pozitive
• RX periapicala releva lipsa de substanta dura dentara
localizata la nivelul smaltului si dentinei
Fractura coronara nepenetranta a smaltului si
dentinei
Optiuni de tratament:

• antialgice
• evitarea variatiilor de temperatura
• coafaj indirect cu HC/CIS
• refacere cu compozit
• monitorizare 4-6 saptamani si regim igieno-dietetic
 Caracteristici
• dureri provocate la agenti fizici si
chimici si masticatie, uneori dureri
Fractura spontane care indica aparitia
inflamatiei pulpare
• la inspectie se observa interesarea
coronara smaltului, dentinei si deschiderea
camerei pulpare
penetranta • mobiliate fiziologica
• percutie negativa
• teste de vitalitate normal pozitive
• RX releva lipsa de substanta dura
dentara care deschide camera
pulpara
Optiuni de tratament:
• Antialgice si evitarea variatiilor de
temperatura
• DT imatur vital: Coafaj direct cu
HC/MTA sau pulpotomie partiala vitala
cuHC/MTA si refacerea defectului cu
compozit sau coroane prefabricate)
• DT matur vital: pulpotomie sau
pulpectomie vitala in functie de
gravitateapulpitei si refacerea
defectului cu compozit sau coroane
prefabricate)
• DT matur cu necroza/gangrena se
trateaza conservator sau se extrage
pentru a nu constitui un factor de risc
pentru succesorul permanent, in
functie de gradul resorbtiei radiculare,
gravitatea afectarii pulpare,cooperarea
pacientului)
• Extractia la copiii total necooperanti
• Monitorizare si regim igieno-dietetic
Fractura corono-radiculara

Caracteristici

• dureri provocate de ageti fizici, chimici si de masticatie si

uneori spotane incazul inflamatiei pulpare
• inspectie
• fractura intereseaza smaltul, dentina si cementul si poate
sau nu sa afecteze pulpa
• fragmentul coronar este mobil
• sensibilitate la percutie
• teste de vitalitate pozitive
 Caracteristici
• intereseaza cementul, dentina si
pulpa
• inspectie
• fragmentul coronar poate fi uneori
deplasat, modificat de culoare
rosietic sau gri, daca fractura este
cervicala apare sangerare din santul
subgingival
Fractura • fragmentul coronar este mobil
radiculara • sensibilitate la percutie
• teste de vitalitate negative de
obicei, ceea ce indica o afectare
pulpara tranzitorie/permanenta.
• RX periapicala releva numarul si
traseul liniior de fractura
Optiuni de tratament
• antialgice
• evitarea masticatiei pe dinte
• niciun tratament curativ ci doar regim
igieno-dietetic daca fragmentul
coronar nu este mobil si nici deplasat
• extractia fragmentului coronar mobil
si deplasat si mentinerea
fragmentului apical care se va elimina
prin resorbrie radiculara
• tratament endodontic, doar pe
fragmentul coronar daca pulpa
radicularaeste vitala, cu pasta
resorbabila
• control clinic dupa 1 saptamana si
control radiologic la 2-3 saptamani, 6-
8luni si 1 an.
 Caracteristici: Optiuni de tratament:
Contuzia=
expresia unei • durere la atingere si in • Igiena orala riguroasa
inflamatii masticatie • Aplicatii locale cu solutie de
clorhexidina
localizate la • inspectie: fara deplasare
• Compresa cu apa rece
dentara
nivelul fibrelor • Antialgice
• mobilitate fiziologica
ligamentare si • percutie: sensibilitate,
apare in urma sunet normal
unui traumatism • teste de vitalitate pozitive
usor. • RX nu releva nimic
anormal
 Caracteristici: Optiuni de tratament:
• Durere la atingere • Igiena orala riguroasa
• Inspectie: fara deplasare • Aplicatii locale cu solutie de
dentara, sangerare la clorhexidina
Subluxatia = marginea gingivala, uneori
• Compresa cu apa rece
consecinta unui • modificari de culoare ale
• Administrare de antialgice
dintelui (galben-maroniu-
traumatism ceva calcificare pulpara;gri-negru–
mai important necroza pulpara; roz–rezorbtie
interna)
care produce la • Mobilitate usoara
odeteriorare mai • Teste de vitalitate: initial pot fi
extinsa negative (leziune
pulpara tranzitorie), apoi
ligamentara positive
decat in cazul • Rx- SPO normal
contuziei
Intruzia=deplasarea dintelui
in interiorul alveolei

Caracteristici
• Inspectie: deplasarea dintelui in sens vertical
cu intrarea sa in alveola
• Mobilitate fiziologica: pierduta pentru ca
dintele este fixat in osul alveolar
• Percutia: usoara sensibilitate
• Radiografia: disparitia spatiului alveolar
• fractura osului alveolar
Intruzia
• Tratament
 Cand apexul este la distanta de dintele
permanent se prefera expectative pana
cand dintele va erupe spontan ( 2
saptamani- 6 luni)
 Cand apexul este in legatura cu dintele
permanent se recomanda extractia dintelui
pentru a nu pruduce distructii mai mari
spupra mugurelui dintelui definitiv
 Igiena orala riguroasa
 Aplicatii locale cu clorhexidina
 Extruzia = iesirea partiala a dintelui din
alveola
Caracteristici
• Dureri spontane si la atingere
• Masticatia nu este posibila
• Inspectie: deplasarea dintelui in sens axial
cu iesirea sa partiala din
alveola,sangerare gingivala
• Mobilitate anormal de mare
• Percutie– sensibilitate
• Teste de vitalitate: pozitive pentru extruzii
usoare, negative pentru extruziigrave
• RX periapicala releva cresterea spatiului
odontal
Tratament
• Repozitionare manuala in extruziile mai
mici de 3mm
• Redresare spotana in extruziile mici cand
pacientii sunt necooperanti
• Extractia in urmatoarele situatii: extruzie
severa la dinte temporar matur,extruzie
severa cu mobilitate mare, dinte aproape
in perioada de exfoliere,copil incapabil sa
faca fata situatiei de urgenta.
 Caracteristici Tratament

• Sensibilitate la atingerea • Repozitionarea spontana a

dintelui, masticatia nu este dintelui atunci cand nu sunt
posibila interferente ocluzale si nu este
interesat dintele de inlocuire
• Inspectie: deplasarea dintelui in
Luxatia laterala alta directie decat cea axiala, • Repozitionare manuala prin
=deplasarea spre sangeraregingivala, modificarea miscari blande in interferente
ocluziei ocluzale mai mari
vestibular/oral sau spre • Slefuiri selective pentru
• Mobilitate fiziologica in general
mezial/distal a dintelui doarece dintele este fixat in osul
interferente ocluzale minime-
traumatizat alveolar • Extractia in cazul dintilor
aproape de perioada de
• Deformarea tabliei osoase exfoliere
• Teste de vitalitate:
positive/negative (in functie de
gravitate)
• RX releva largirea spatiului
periodontal de partea opusa
deplasarii dentaresi micsorarea
saptiului de aceiasi parte cu
deplasarea
Luxatia totala (avulsia,
exarticularea) =iesirea
completa a dintelui
dinalveola.
Caracteristici

• Durere spontana si la
masticatie
• Inspectie: aspect de plaga
postextractionala,
sangerare din alveola
• Rx releva absenta dintelui
din alveola
 Optiuni terapeutice:

Luxatia totala
Ingrijiri postavulsive ca la
extractie
Aplicarea unui NU se recomanda
mentinator de spatiu ar replantarea deoarece
fi indicata pentru a poate leza dintele
preveni succesorpermanent,
aparitiaproblemelor de apare resorbtia
fonatie si interpozitia radiculara rapida a DT
buzei/limbii si pentru a replantat,
reface aspectul imobiliazareaDT este
fizionomic greu de realizat
Multumim!
 • Rodica Luca, Pedodontie Vol. 3, editura Cermaprint,
Bucuresti, 2013
• Anca Maria Raducanu, Pedodontie indrumar practic,
Bibliografie Editura BREN, Bucuresti, 2013
• https://dentaltraumaguide.org