F

R
A

Profesor Minodora Mazur

 FRA este o maladie acută
inflamatorie, sistemică cu
afectarea preponderentă şi
gravă a sistemului cardio-
vascular cu instalarea VPR
 RUSIA

1915-18

1891- 1918- 1955 1960

1915 1942
Scarlatina FRA
 Reducerea incidenţei FRA se explică prin
Creşterea nivelului de trai
Tratamentul profilactic
Instruirea pacienţilor

Majorarea incidenţei FRA în tările în curs de

dezvoltare depinde de
Nivelul scăzut de trai
Reducerea programelor de profilaxie
Destrămarea sistemului de dispensarizare
Infecţiile faringiene şi amigdaliene
de etiologie streptococică
Factori social-economici
Vârsta
este streptococul betahemolitic grupa A şi alte
grupuri recent atestate, localizate in căile
respiratorii superioare

Infecţia precede boala cu 7-20 zile

Streptococul se transmite de la bolnav pătrunzând prin

rinofaringe sau chiar prin tegumente
1. Infecţiile faringiene şi
amigdaliene de etiologie
streptococică
2. Factori social-economici
3. Vârsta
Realizarea FRA după o infecţie

sporadică - are lor în 0.3%

epidemică – 3% asociată cu risc
crescut de instalare a VR
 S-a demonstrat ca frecvenţa
reumatismului familiar este de 6
ori mai înaltă decât cel în
populaţie – 1.4%
Implicarea articulară în FRA

• Articulațiile mari
• Asimetrice
• Tip inflamator
• Poliartrită migratorie
• Artrita, care apare la 80% dintre pacienți, implică în
mod obișnuit articulații mari, articulațiile mai mici
ale mâinilor și picioarelor sunt mai puțin implicate
 Tabloul clinic
Debutul FRA
• Se poate declanşa la 1-5 săptămâni
(în mediu 19 zile) de la o infecţie
streptococică faringiană
• FRA decurge cu simptomatică
nesemnificativă în 52-70% cazuri
şi cu simptome caracteristice - 1/3 cazuri.
• La 75% cazuri debutul bolii este acut
• la 25% - insidios (lent)
 In perioada de stare a bolii pacienţii
prezintă

• manifestări generale: febră, astenie,

fatigabilitate, paloare, transpiraţii,
epistaxis,
• poliartrita (articulaţiilor mari)
• cardită (dispnee)
• manifstări ale SNC (corea)
• eritem marginat
• noduli subcutanaţi
 Explorări paraclinice
Teste de laborator specifice şi
simptome patognomonice pentru
FRA nu sunt

Obiectivele investigatiilor de laborator

 depistarea infecţiei streptococice (nu exista
reumatism acut fără streptococ)
 evidenţierea prezenţei şi evoluţiei inflamaţiei
reumatismale (PCR, VSH, Ig, acid sialic)
 diagnosticul afectării sistemice în special a
carditei/valvulitei –auscultativ, ECG şi EcoCG
 Testele de evidenţiere a inflamaţiei
reumatismale sunt nespecifice, dar
permit obiectivarea procesului
inflamator şi supravegherea evoluţiei
bolii

Electrocardiograma este modificată în 95% din cazuri

- tulburari de ritm (extrasistole)
- tulburari de conducere - bloc AV gr.I
- supradenivelarea segmentului ST şi aplatisarea T sau
unda T negativă (miocardită/pericardită)
•- modificări ale siluetei
cardiace - cardiomegalia

•- stază în plămâni

•- pleurezii
Presentation

• Usually, a latent period of approximately 18 days

occurs between the onset of streptococcal
pharyngitis and the onset of acute rheumatic
fever (ARF). This latent period is rarely shorter
than 1 week or longer than 5 weeks.
• Clinical involvement:
- Joints
- Skin
- Heart
- Central nervous system
pericardita
dilatarea cavităţilor atriilor şi
ventriculelor
regurgitarea mitrală şi aortică
(insuficienţă)
modificarea funcţiei miocardului (fracţia
de ejecţie)
Criteriile Jones, 1988
Manifestări majore

Cardită
Poliartrita
Coreea
Eritemul marginat
Noduli subcutanaţi
 MANIFESTARI MINORE

Antecedente de FRA
Artralgii
Febră
Reactanţi ai fazei acute (PCR)
Prelungirea intervalului P - R
 Evidenţe care presupun prezenţa
infecţiei streptococice
 Creşterea titrului anticorpilor anti-
streptococici (ASL-O)
 Izolarea streptococului grup A în culturile din
secreţiile faringiene (bacteriologic şi metoda
expres – rezultat în 24 ore)

Prezenta a 2 criterii majore sau a unui major

şi a 2 minore
indică probabilitate mare a FRA la pacienţii care
au suportat recent o faringită streptococică
Atacul acut durează 1.5-3 luni
Formele de FRA cu cardită 3-6 luni
5 % cazuri se prelungeste peste 6 luni
 benefic la bolnavii fără cardită
vindecarea survine în 44 - 46% bolnavi

Pronostcul este modest la bolnavii cu cardită.

La copii instalarea valvulopatiilor reumatismale este în 40%
Cardita severă presupune frecvenţă mai mare a afecţiunilor
valvulare
La adolescenţi (15-17 ani) în 33% se instalează valvulopatii
după primul puseu FRA
La 18-21 ani - 20% cazuri
Recurenţele FRA cresc riscul instalării valvulopatiilor
reumatismale
La o parte de pacienţi se depistează VR fără anamnestic de FRA
(formă fără clinică - latentă)
1. Frecvenţa înaltă a formelor
latente a FRA asimptomatice - Modificarea
1/2 din bolnavii cu valvulopatii sindromului
nu constată puseu FRA în articular
antecedente
Afectarea
2. Majorarea limitelor de vârstă articulaţiilor mici a
a pacienţilor cu primul puseu de mâinilor şi
FRA picioarelor
rar se afectează copii de vârsta Evolutie benignă
preşcolara, mai frecvent
adoliscenţii 15-17 ani şi vârsta
tânără 18-21 ani
Antibioticul de elecţie rămâne grupa
penicilinei, streptococul fiind sensibil
la penicilina
Profilaxia vizează tratamentul
amigdalitelor prin eradicarea infecţiei
(profilaxia primară)
şi profilaxie secundară - recurenţelor
Eradicarea infecţiilor streptococe
administrarea penicilinei 2 – mln 10 zile la 6-8 ore
In alergie la peniciline
Eritromicină (macrolide) 40 mg la kg/corp/zi la copii
şi 1 gr / zi la adulţi
Nu se recomandă grupul tetraciclinei şi a
sulfanilamidelor
După 10 zile de tratament bolnavul este inclus în
programul de profilaxie a recidivelor cu Benzatin
Penicilină (Retarpen 2.4 MEGA)
În formele minore de cardită fără IC şi pericardită
Aspirina 50 mg/kg/corp/zi după mese în patru prize 6-
12 săptămâni - 2 gr.

În formele medii şi severe de cardită cu

cardiomegalie, insuficienţă cardiacă şi pericardită
- Diclofenac 100 mg
- Movalis 15 mg
- Nimesil 100 mg
Prednisolon 20 mg / zi 2-3 săptămâni cu
reducerea dozelor sau suspendare
Tratamentul IC, repaus 3-6 saptamani, regim
dietetic hiposalin
 Tratamentul randomizat şi supravegherea pts cu
FRA 20 ani

25 Valvolopatii
Efecte adverse
20

15

10

0
Prednisolon Indometacina Voltaren

Efecte adverse: HTA, cefalee, vertijuri, gastropatii, cuşingoid,

acne, suprapondere
Smochinul a fost prima plantă cultivată de om cu 9400-9200 ani îHr în Valea
Iordanului, mai devreme ca grâul sau legumele, fiind primul caz de agricultură
domestică. Copacul de smochin este originar din Asia (familia ficusului) poate
atinge 4 m înălțime, frunzele 12/25 la 10/18 cm, fructele au formă de con,
copacul trăiește până la 80 ani.
În mitologia greacă se spune că Apollo a trimis un corb să-i aducă apă, dar el
văzând un smochin a așteptat să se coacă fructele, apoi a recurs la stratagema - a
prins un șarpe și a găsit scuza de întârziere. Dând pe față minciuna corbului zeul zilei,
al luminii
Apollo a aruncat corbul, șarpele și cupa în cer care s-au transformat în și al
artelor,
constelațiile CORBUL, HIDRA și CUPA protector
al poeziei
și al
muzicii,
conducăt
orul
corului
muzelor,
personifi
care a
Soarelui.
Curiozități despre smochin
În biblie frunzele de smochin au servit lingerie pentru Adam
și Eva după căderea în păcat
În Roma antică smochinul era considerat copacul sfânt-sub
el a hrănit lupoaica pe Romulus și Remus
Buddha a atins lumânarea sub un copac de smochin bătrân
Profetul Mohamed considera fructele din smochin fructele
raiului, fiindcă nu aveau sâmburi
Smochinul indian este considerat arborele național al Indiei
Arată-i unui smochin cum trebuie să crească
și când vei fi bătrân vei sta la umbra lui
Charles Dickens 1812-1870
Jurnalist, autor, nuvelist
Abordarea diagnosticului de artrită
 Essential orientation
Istoricul bolii

Problemele musculo-scheletice (MS)

prezintă provocări variate pentru clinician

Ușor de diagnosticat sau variază de la

evident la îndoielnic
Cele două chei de diagnosticare a bolilor
musculo-scheletale
1. Să afle istoria bolii veridică
2. De examinat articulațiile cu mare
atenție pentru a determina structurile
anatomice implicate
 Cunoașterea mecanismelor fiziopatologice în durerile articulare

Dacă durerea provine din articulație, trebuie diferențiate 3 categorii de

boli ale articulațiilor

Artrita inflamatorie
Artrita non-inflamatorie
Artralgia
 Always be mindful of diversity of aetiologies
Durerea articulară poate fi cauzată de diverse procese, inclusiv

Inflamație

Infecții și Trauma
 Always be mindful of diversity of aetiologies
Durerea articulară poate fi prin
depozite cristalice

Acest lucru evidențiază: Diagnosticul diferențial al durerii articulare

este generat în mare parte din istoric și examen fizic
Always be mindful of diversity of aetiologies

Durerea articulară poate fi

Degenerarea cartilagiului
Usefulness of signs of inflammation in differential diagnosis of painful joints

• Artralgia
- Apart from joint tenderness, no abnormalities of joint can be
identified
- May be due to an early rheumatic syndrome whose clinical signs are
not yet apparent
Dovezi diagnostice din datele istoricului bolii
 Istoriile Înţelept
Ştiinţele naturii Pur
Logica Grav
Retorica Inteligent
Scrierea Profund
Discuţiile Pregătit
 Usefulness of signs of inflammation in differential diagnosis of painful joints
Artrita non-inflamatorie - degenerativă Ritmul durerii degenerative
Rezultă în principal din modificări ale structurii sau 9

mecanicii articulației 8

Boala articulațiilor poate apărea ca rezultat al 7

modificării degenerative, traumatice sau mecanice 6

Caracteristica: 5

Durerea apare în principal sau numai în timpul 4

mișcării și se îmbunătățește după odihnă 3

Redoarea se sesizează scurt timp (de ex. 15 2

min) la mersul dimineața sau după perioade 1
de inactivitate 0
8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00 20.00 22.00

Tumefierea rezultă din formarea osteofitelor

sau din tumefierea țesuturilor moi legate de
chisturile sau îngroșarea sinovialei, sau efuzie
 Usefulness of signs of inflammation in differential diagnosis of painful joints

Artrita inflamatorie Durerea și redoarea în artrite

Se caracterizează prin inflamație care 10

9
afectează structurile articulare, cum ar fi 8

sinoviul, cavitatea sinovială și enteziile 7

Caracteristica bolii articulare inflamatorii: 5

Durerea atât în repaus cât și cu mișcare, mai 3

mare în repaus decât la sfârșitul zilei 1

0
Redoarea este prezentă la mers și durează de 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1
durere redoare

obicei peste 30-60 minute sau până 6-10 ore

Tumefierea articulațiilor este relaționată de
hipertrofia sinovială, efuzia sinovială și / sau
inflamația structurilor peri-articulare
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare

Modelul temporal al artritei

a. Debutul simptomelor: acut sau insidioasă
Creșterea bruscă:
Simptomele articulare se dezvoltă de la minute la ore
Poate să apară în traume, artrită cristalică sau infecție
Simptomele articulațiilor se dezvoltă în mai multe săptămâni sau luni
Acest debut este tipic majorității formelor de artrită, inclusiv artrita
reumatoidă și osteoartrita
b. Durata simptomelor - acută sau cronică
Acuta durează mai puțin de 6 săptămâni (artrită septică, guta, traumă)
Cronica are durata de 6 sau mai multe săptămâni (febra reumatică,
artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, osteoartroză)
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare
Different diagnostic clues from historical features

1. Modelul temporal al artritei

b. Durata simptomelor - acută și cronică

Acuta durează mai puțin de 6 săptămâni (artrită septică, guta, traumă)
Cronica are durata de 6 sau mai multe săptămâni (febra reumatică,
artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, osteoartroză)
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare

2. Model de implicare a articulațiilor

Migrator: inflamația persistă doar câteva zile în fiecare articulație
(febră reumatică acută)
Aditiv sau simultan: inflamația persistă în articulațiile implicate,
deoarece cele noi devin afectate (artrită reumatoidă)
Intermitent: apare implicarea episodică, cu perioade intermediare
fără simptome articulare (guta)
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare

3. Numărul de articulații implicate

Monoartrita: implicarea unei articulații
Oligoartrita: implicarea a 2-5 articulații
Poliartrita: implicare sau 6 sau mai multe
articulații
4. Simetria implicării comune
Artrita simetrică: se caracterizează prin
implicarea acelorași articulații pe fiecare
parte a corpului (artrita reumatoidă, SLE)
Poliartrita asimetrică: caracteristică a
spondiloartropatiei și FRA
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare

5. Distribuirea articulațiilor implicate

• Articulațiile distal inter-falangiene distale ale degetelor sunt implicate
in artrita psoriazică, gută, osteoartroză
 Diferiți indici de diagnosticare prin prezentare

5. Articulațiile coloanei vertebrale lombare sunt tipice pentru spondilita

anchilozantă
6. Tipuri speciale ale implicării articulațiilor
(Spondiloartropatii cu entezite, dureri în câlcâi, dactilită, tendinită)
 Diferiți indici de diagnosticare a artritei

• 7. Manifestările extra-articulare
• Simptomele constituționale sugerează o tulburare sistemică și nu sunt
caracteristice pacienților cu boală degenerativă
• Leziunile cutanate pot fi prezente și pot indica diagnosticul specific al unor
boli reumatice, de exemplu LES, dermatomiozită, febră reumatică acută
• Simptome sau semne oculare (episclerită, uveita anterioară, conjunctiită)
in artrita reactiva
 Evaluarea pacientului cu artrită

Diagnosticul prin examinarea fizică

 Examinarea musculă-scheletală

• Diagnosticul diferențial al inflamației articulare și lezarea articulației

Elucidarea
- Locul patologiei (sinovită, entezită)
- Distribuirea afectării articulare

Tendinită Bursită
 Diagnostic diferențial

1. Semnele artritei
- Hipertrofie sinovială (the synovial membrane normally is too thin to
palpate)
- Efuzie articulară (synovial inflammation, trauma)
- Durere la mișcare
- Limitarea mișcărilor
- Eritema
- Sensibilitatea articulară
 Semnele de diferențiere ale patologiilor articulare la examinare

2. Semne ale bolii articulare degenerative

Osteofite - noduli Heberden și Bouchard
Domeniul limitat de mișcare
Cracment (o senzație palpabilă sau
audibilă este produsă în timpul mișcării
articulației)
Deformarea articulațiilor
Semnele de diferențiere ale patologiilor articulare la examinare

Examinați atent

Afecțiune articulară sau contra-laterală

Piele și unghii (erupții cutanate LES, erupție cutanată
reumatismală, psoriazis)
Ochi (conjunctivită, uveită, uscăciune)
Genitale (ulcerații, balanită)
Gura (uscată, ulcerații)
 Schema de examinare a sistemului musculo-scheletal

• Privește (în repaus și în timpul mișcării pentru postură, deformare,

tumefiere, pierdere musculară)
• Sesizează (sensibilitate, tumefiere, spasme musculare, cracment,
temperatură)
• Mișcare (activ și pasiv)

Evaluați prezența durerii intervalul și stabilitatea

 Investigații pentru artrite

• Testele sanguine
• Imaging oase și articulații
• Analiza lichidului sinovial/biopsie
 Teste de laborator

• Artrite (Inflamatorii)
- VSH
- Proteina C-reactivă
- Factorul reumatoid
- Anti CCP (cyclic citrulinated peptide)
- Autoanticorpi (ANAs, anti-ADN)
pentru maladiile sistemice
 Diagnostic clues from imaging studies

• Plain Radiografie
• TC scan
• RMN
• Ultrasonografie articulară
 Evaluarea pacientului cu artrită

CT și MRI

Rheumatoid Arthritis - clinica, Ro, USG, CT, MRI

 Evaluarea pacientului cu osteoartroză

Osteoartroză schema, Ro, USG, CT, MRI

 Concluzie

Diagnosticul
• Activitatea bolii
• Tratamentul
• Consultații
• Reabilitarea/tratament balneo-sanatorial
• Spitalizarea
• Managementul de performanță
Smochinul a fost prima plantă cultivată de om cu 9400-9200 ani îHr în Valea
Iordanului, mai devreme ca grâul sau legumele, fiind primul caz de agricultură
domestică. Copacul de smochin este originar din Asia (familia ficusului) poate
atinge 4 m înălțime, frunzele 12/25 la 10/18 cm, fructele au formă de con,
copacul trăiește până la 80 ani.
În mitologia greacă se spune că Apollo a trimis un corb să-i aducă apă, dar el
văzând un smochin a așteptat să se coacă fructele, apoi a recurs la stratagema - a
prins un șarpe și a găsit scuza de întârziere. Dând pe față minciuna corbului zeul zilei,
al luminii
Apollo a aruncat corbul, șarpele și cupa în cer care s-au transformat în și al
artelor,
constelațiile CORBUL, HIDRA și CUPA protector
al poeziei
și al
muzicii,
conducăt
orul
corului
muzelor,
personifi
care a
Soarelui.
Curiozități despre smochin
În biblie frunzele de smochin au servit lingerie pentru Adam
și Eva după căderea în păcat
În Roma antică smochinul era considerat copacul sfânt-sub
el a hrănit lupoaica pe Romulus și Remus
Buddha a atins lumânarea sub un copac de smochin bătrân
Profetul Mohamed considera fructele din smochin fructele
raiului, fiindcă nu aveau sâmburi
Smochinul indian este considerat arborele național al Indiei
Arată-i unui smochin cum trebuie să crească
și când vei fi bătrân vei sta la umbra lui
Charles Dickens 1812-1870
Jurnalist, autor, nuvelist
Diagnostic clues from Synovial fluid studies
• Synovial fluid analysis
- This test is used to broadly characterize the type of arthritis (to identify
cristals, and to establish the diagnosis of septic arthritis and cristal induced
synovitis)
- Synovial fluid types are classified as:
Normal
Non-inflammatory
Inflammatory
Septic
Hemorrhagic
Definition and incidence
• Acute rheumatic fever (ARF) is a sequela of streptococcal infection—
typically following 2 to 3 weeks after group A streptococcal
pharyngitis—that occurs most commonly in children and has
rheumatologic, cardiac, and neurologic manifestations.
• The incidence of ARF has declined in most developed countries, and
many physicians have little or no practical experience with the
diagnosis and management of this condition.
Ethiology
• Although the mechanism by which streptococcal organisms cause
disease is not entirely clear, overwhelming epidemiologic evidence
suggests that ARF is caused by streptococcal infection, and
recurrences can be prevented with prophylaxis.
• Strains of group A streptococci that are heavily encapsulated and rich
in M protein (signifying virulence in streptococcal strains) seem to be
most likely to result in infection.
Epidemiologic data
• n the last decade, an increase in the incidence of ARF was observed in
Slovenia, in south-central Europe. From 2008 through 2014, the
estimated annual incidence of ARF was 1.25 cases per 100,000
children.
• As many as 20 million new cases of ARF occur each year. The
introduction of antibiotics has been associated with a rapid
worldwide decline in the incidence of ARF. Currently, the incidence is
0.23-1.88 patients per 100,000 population. From 1862-1962, the
incidence per 100,000 population declined from 250 patients to 100
patients, primarily in teenagers.
Presentation
• Usually, a latent period of approximately 18 days
occurs between the onset of streptococcal
pharyngitis and the onset of acute rheumatic fever
(ARF). This latent period is rarely shorter than 1
week or longer than 5 weeks.
• Clinical involvement:
- Joints
- Skin
- Heart
- Central nervous system
Joint involvement
• Migratory polyarthritis
• Large joints
• Assymetric
• Inflammatory type
Arthritis, which occurs in 80% of patients, usually involves multiple
large joints, particularly the knees, ankles, elbows, and wrists. Hips and
smaller joints of hands and feet are less commonly involved.
• SNC involvement
Sydenham chorea
- rapid, irregular, aimless involuntary movements of the arms and legs,
trunk, and facial muscles
• Skin involvement
- Erythema marginatum
- Subcutaneous nodules
Cardiac involvement
• Suspicious signs for carditis include new or changing valvular
murmurs, cardiomegaly, congestive heart failure, and/or pericarditis.
Nearly 60% of patients with carditis develop isolated mitral valve
involvement, followed in prevalence by combined mitral and aortic
valve involvement.
Diagnosis – Jones criteria
Jones criteria for the diagnosis of initial ARF are the presence of two
major manifestations or one major and two minor manifestations. For
recurrent ARF, the criteria are two major manifestations, one major and
two minor manifestations, or three minor manifestations.
• Major manifestations comprise the following:
Carditis, clinical and/or subclinical (ie, detected by echocardiography)
Arthritis
Chorea
Erythema marginatum
Subcutaneous nodules
Diagnosis – Jones criteria
Minor manifestations in low-risk populations comprise the following:
• Polyarthralgia
• Fever ≥38.5°C
• Acute phase reactions: Erythrocyte sedimentation rate (ESR) ≥60 mm in the first hour
and/or C-reactive protein (CRP) level ≥3.0 mg/dL
• Prolonged PR interval, after accounting for age variability (unless carditis is a major
criterion)
Minor manifestations in moderate- and high-risk populations comprise the following:
• Monoarthralgia
• Fever ≥38°C
• ESR ≥30 mm/h and/or CRP ≥3.0 mg/dL
• Prolonged PR interval, after accounting for age variability (unless carditis is a major
criterion)
Laboratory studies

• Elevated or rising streptococcal antibody titer; a rise in titer is better

evidence than a single titer result
• A positive throat culture for group A β-hemolytic streptococci
• A positive rapid group A streptococcal carbohydrate antigen test in a
child whose clinical presentation suggests a high pretest probability of
streptococcal pharyngitis
 Chest Radiography

• A chest radiograph may reveal cardiomegaly.

Echocardiography with Doppler

• Echocardiography is the gold standard for diagnosis of rheumatic

heart disease
Medical Care

• Treatment strategies for acute rheumatic fever (ARF) can be divided

into the following:
• Management of the acute attack
• Management of the current infection
• Prevention of further infection and attacks
Acute rheumatic fever
Ethiology
• Although the mechanism by which streptococcal organisms cause
disease is not entirely clear, overwhelming epidemiologic evidence
suggests that ARF is caused by streptococcal infection, and
recurrences can be prevented with prophylaxis.
• Strains of group A streptococci that are heavily encapsulated and rich
in M protein (signifying virulence in streptococcal strains) seem to be
most likely to result in infection.
Epidemiologic data
• In the last decade, an increase in the incidence of ARF was observed
in Slovenia, in south-central Europe. From 2008 through 2014, the
estimated annual incidence of ARF was 1.25 cases per 100,000
children.
• As many as 20 million new cases of ARF occur each year. The
introduction of antibiotics has been associated with a rapid
worldwide decline in the incidence of ARF. Currently, the incidence is
0.23-1.88 patients per 100,000 population. From 1862-1962, the
incidence per 100,000 population declined from 250 patients to 100
patients, primarily in teenagers.
Presentation
• Usually, a latent period of approximately 18 days
occurs between the onset of streptococcal
pharyngitis and the onset of acute rheumatic fever
(ARF). This latent period is rarely shorter than 1
week or longer than 5 weeks.
• Clinical involvement:
- Joints
- Skin
- Heart
- Central nervous system
Joint involvement
• Migratory polyarthritis
• Large joints
• Asymetric
• Inflammatory type
Arthritis, which occurs in 80% of patients, usually involves multiple
large joints, particularly the knees, ankles, elbows, and wrists. Hips and
smaller joints of hands and feet are less commonly involved.
• SNC involvement
Sydenham chorea
- rapid, irregular, aimless involuntary movements of the arms and legs,
trunk, and facial muscles
• Skin involvement
- Erythema marginatum
- Subcutaneous nodules
Cardiac involvement
• Suspicious signs for carditis include new or changing valvular
murmurs, cardiomegaly, congestive heart failure, and/or pericarditis.
Nearly 60% of patients with carditis develop isolated mitral valve
involvement, followed in prevalence by combined mitral and aortic
valve involvement.
Diagnosis – Jones criteria
Jones criteria for the diagnosis of initial ARF are the presence of two
major manifestations or one major and two minor manifestations. For
recurrent ARF, the criteria are two major manifestations, one major and
two minor manifestations, or three minor manifestations.
• Major manifestations comprise the following:
Carditis, clinical and/or subclinical (ie, detected by echocardiography)
Arthritis
Chorea
Erythema marginatum
Subcutaneous nodules
Diagnosis – Jones criteria
Minor manifestations in low-risk populations comprise the following:
• Polyarthralgia
• Fever ≥38.5°C
• Acute phase reactions: Erythrocyte sedimentation rate (ESR) ≥60 mm in the first hour
and/or C-reactive protein (CRP) level ≥3.0 mg/dL
• Prolonged PR interval, after accounting for age variability (unless carditis is a major
criterion)
Minor manifestations in moderate- and high-risk populations comprise the following:
• Monoarthralgia
• Fever ≥38°C
• ESR ≥30 mm/h and/or CRP ≥3.0 mg/dL
• Prolonged PR interval, after accounting for age variability (unless carditis is a major
criterion)
Laboratory studies

• Elevated or rising streptococcal antibody titer; a rise in titer is better

evidence than a single titer result
• A positive throat culture for group A β-hemolytic streptococci
• A positive rapid group A streptococcal carbohydrate antigen test in a
child whose clinical presentation suggests a high pretest probability of
streptococcal pharyngitis
 Chest Radiography

• A chest radiograph may reveal cardiomegaly.

Echocardiography with Doppler

• Echocardiography is the gold standard for diagnosis of rheumatic

heart disease
Medical Care

• Treatment strategies for acute rheumatic fever (ARF) can be divided

into the following:
• Management of the acute attack
• Management of the current infection
• Prevention of further infection and attacks