Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

Cluj-Napoca
Facultatea de AGRICULTURĂ

David Danea
An III Agricultură

2018
Scop şi obiective
 Scopul principal urmărit de fermă este asigurarea furajelor cât mai
productive şi calitative pentru vaci de lapte. Pentru ca acest scop să fie atins,
avem urmatoarele obiective:
- asigurarea condiţiilor optime pentru cultură, întreţinerea şi
păstrarea furajelor;
-asigurarea condiţiilor optime pentru hrănirea şi întreţinerea
vacilor;
-întreţinerea continuă a pajiştilor folosite prin păşunat, cosit;
-sporirea calităţii furajării pe termen lung;
-păstrarea şi sporirea condiţiilor climatice şi biologice din zonă.
Descrierea zonei
 Comuna Odoreu este situată la doar
8 km de Satu Mare, şi este alcătuită
din 6 sate mai mici, Odoreu,
Mărtineşti,Cucu, Eteni, Vânătoreşti
şi Berindan.
 altitudine (126 m);
 temepratura medie anuală (9,7 ºC);
 precipitaţiile medii anuale (cca.
600-700 mm);
 solurile întâlnite sunt cambisoluri
predominant, împreună cu soluri
brune argiloiluviale.
Descrierea fermei
 Ferma este situată între satele
Odoreu şi Eteni lângă drumul
naţional 19F, unde avem 30 ha de
păşune, 5 ha de fâneaţă şi înca 5 de
teren arabil. În total 40 ha asigură
furajarea celor 50 vaci pe tot
parcursul anului, iar principalele
plante prezente sunt plantele din
specia Festuca.
 Avem zonă mare, colorată cu
galben, păşunea, apoi zona verde
(fâneaţă) şi zona maro (terenul
arabil).Ferma, birourile şi spaţiul
deschis publicului este marcat cu
roşu, iar zonele marcate cu
albastru reprezintă drumurile.
Lucrări de îngrijire aplicate pe
pajişti
 Curăţarea pajiştii:Pentru a avea o pajişte curată şi
sănătoasă, este nevoie de curăţarea şi îndepărtarea
resturilor şi diferitelor plante nedorite.
 Îndepărtarea muşuroaielor: Muşuroaiele sunt cauzate de
obicei de furnici sau cârtiţe, dar şi de către porci mistreţi sau alte
animale. De cele mai multe ori lucrările de îndepărtare se pot face
manual sau mecanic. Muşuroaiele proaspete se împrăştie, iar cele
întâlnite se dizlocă şi se mărunţesc.
 Indepartarea
musuroaielor neintelenite

Indepartarea plantelor
lemnoase
Fertilizare cu gunoi de grajd
 Fertilizarea cu gunoi de grajd influenţează pozitiv
însuşirile fizice, chimice şi biologice ale solului,
sporind astfel producţia şi calitatea furajelor.
 Astfel, am aplicat gunoi de grajd cu doza de 30t/ha,
această doza având 60 kg N, 25 kg P2O5, 55 kg K2O, 25
kg Ca, care ajung în sol.
Maşină pentru aplicarea de îngrăşăminte organice
Alcătuirea
 1.Cosit
amestecurilor de ierburi
-sistem semi-intensiv
- amestec simplu (2-3 specii )
- raport : Poaceae → 75% - plante înalte
Fabaceae → 25% - plante înalte
- Dactylis glomerata → 40%
- Festuca arundinaceae →35%
- Medicago sativa → 25%
Dactylis glomerata Festuca arundinaceae
N=DxMMB/SU=41,66 N=DxMMB/SU=47,36
SU=PxG/100=72 SU=PxG/100=76
C=NxK/100=8,33 kg/ha C=NxK/100=4,73 kg/ha
Medicago sativa
N=DxMMB/SU=20,61 SU=PxG/100=77,6
C=NxK/100=14,42kg/ha
 2. Păşunat
- sistem semi-intensiv
- amestec cu 4-6 specii
- raport : Poaceae → 80% → 20% - plante înalte
→ 60% - plante joase
Fabaceae → 20% - plante joase
- Lolium perenne → 30%
- Poa pratensis → 30%
- Dactylis glomerata → 20%
- Trifolium repens → 20%

Lolium perenne Poa pratensis

N=DxMMB/SU=34,04 N=DxMMB/SU=37,64
SU=PxG/100=77,6 SU=PxG/100=63,75
C=NxK/100=10,20 kg/ha C=NxK/100=11,29 kg/ha
Dactylis glomerata Trifolium repens
N=DxMMB/SU=41,66 N=DxMMB/SU=18,55
SU=PxG/100=72 SU=PxG/100=76,6
C=NxK/100=8,33 kg/ha C=NxK/100=3,71 kg/ha
 Maşină de cosit cu discuri

Presa de balotat
Conveierul verde
 - cantitatea consumată de 1 UVM – 45 kg/zi
 - 50 UVM * 45 kg/zi = 2250kg/zi
 - 2250 * 10 (zile) = 22.5 t/10zile
 - 30 ha * 14 t/ha = 420 t
Organizarea păşunatului
 a) Metoda cosirilor repetate
 Producţia globală= 19,27 t/ha
 Refuzuri= 1,89 t/ha
 Producţia consumată= 17,38 t/ha
 Coef. De folosire a ierbii= 90%
 Vom avea 90% : Păşuni de deal , de Agrostis capillaris şi de
lunci cu poaceae şi fabaceae valoroase.
Determinarea producţiei pajiştilor
Organizarea păşunatului
 b) Metoda zootehnică ( indirectă)
 Capacitatea de păşunat=2,09 UVM/ha
 Coef. de transformare= 2,09 de vaci pot fi furajate pe perioada
de păşunat la hectar
 Calcularea numărului de parcele de păşunat=3,33 ha/ fiecare
parcelă
 Stabilirea densităţii animalelor pe tarla=17 UVM/ha tarla
Valoarea pastorală a pajiştilor
 Valoarea pastorală =2,30
 Coef. de bonitare pentru gradul de acoperire a pajiştei cu
muşuroaie sau pietre=1
 Coef. De bonitare pentru gradul de acoperire cu vegetaţie
lemnoasă=0,9
 Coef de bonitare pentru valoarea pastorală
 Nota de bonitare:50 -> încadrăm în Clasa VI, categorie de
pajişte medie, 0.81-1 UVM/ha
12. Concluzii si recomandari

-păşunea fermei nu este suficientă numărului curent de animale şi

nu poate asigura hrana pe tot parcursul păşunatului, astfel
trebuie asigurat cu alte culturi furajere mai ales în perioada
verii necesarul hranii.
-pe viitor trebuie crescut numărul de ha al păşunii şi creşterea
valorii furajere, astfel încât să poată asigura hrana animalelor,
încât să reducem suplimentarea lor cu alte culturi furajere pe
timpul verii.
Bibliografie
 https://en.wikipedia.org/wiki/Odoreu
 http://www.pajisti-grassland.ro/obiective.htm
 http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Tehnologii-de-
imbunititire-ale23.php
 http://producerea-si-conservarea-
furajelor.blogspot.ro/2013/06/24-principalele-tipuri-de-pajisti-
din.html
 http://pajisti-
grassland.ro/proiecte/lucrari/Ghid_de_amenajari_pastorale.pdf
 http://www.agromec-stefanesti.ro/cositoare-cu-discuri-sip-
slovenia/
 https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/agrotehnica/3157-
graminee-si-leguminoase-pentru-nutret.html