Analiza etico-

profesională a notarilor
A efectuat:Popa Sergiu
Tofan Elena
Titomir Cristina
Storceac Cătălina
 1.Introducere
• Notariatul – este institutia publica de drept abilitata sa asigure in conditiile legii ocrotirea
drepturilor si intereselor legale ale persoanelor si statului prin indeplinirea de acte
notariale in numele Republiciii Moldova.
• Scopul activității notariale este de a ajuta persoanele care participă la încheierea
diferitelor acte juridice, să întocmească înscrisurile constatatoare ale înţelegerilor
intervenite şi să dea tărie acestor înscrisuri printr-o certificare oficială.
• Fiind un domeniu destul de important pentru societate, activitatea notarială necesita un
studiu, și în lucrarea noastră avem scopul de a studia principiile de funcționare a acestei
activități, precum și problemele întilnite în practica de zi cu zi și anume de încălcare a
acestor principii etice de practicare a activității date.
 2.Considerații generale privind activitatea de
notariat
• Conform prevederilor Legii cu privire la notariat dreptul la exercitarea activităţii de notar
îl are persoana care este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei, are
capacitate deplină de exerciţiu, este licenţiat în drept, a efectuat stagiul de 1 an la notar şi
a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar anunţat de Ministerul
Justiţiei, posedă limba de stat, nu are antecedente penale nestinse, are o reputaţie
ireproşabilă.
• Funcțiile notariatului sunt:
1.Funcția preventivă 4.Funcția de constatare
2.Funcțiile de realizare a dreptului 5.Funcția consultativă
3.Funcția fiscală 6.Funcția de ocrotire
• Subiecții activității notariale:
1. Persoana care au dreptul sa indeplineasca actele notariale - notarii, secretarii consiliilor locale,
consulii, registratorii Camerii Inregistrarii de Stat.
2. Persoana care contribuie la desfasurarea activitatii notariale - notarii stagiari, angajatii
notarilor, traducatorii, asiguratorii, cadrele etc.
3. Organele de stat - Ministerul Justitiei, oficiile fiscale si alte organe care exercita
supravegherea.
4. Persoana care solicita intocmirea – persoanele fizice si persoanle juridice.
• Etapele procedurii notariale:
1.Etapa de intentare a procedurii notariale
2.Etapa de pregătire
3.Etapa examinării în fond și îndeplinirea actului notarial orginal.
 3.Principiile activității notariale
• Principiul legalității și securității juridice
Acest principiu general, existent in orice sistem de drept, respectiv cel al legalitatii actului si
activitatii notariale, se regãseste, dupã cum era si de asteptat, in organizarea activitãtii notariale.
Acestui principiu i se subscriu cel al cautãrii adevãrului, al echitãtii si al bunei credinte, toate
acestea creind cadrul sub aspectele cãruia se desfãsoarã activitatea notarialã. Ca o reflectare a
acestor cerinte, notarul, precum si celelalte organe cu atributii notariale, este obligat sã verifice
ca actele ce le instrumenteazã sã nu continã clauze contrare legii sau bunelor moravuri, sã se
asigure de identitatea pãrtilor si de respectarea celorlalte conditii prevãzute de lege. Buna
credintã a solicitantului unui act notarial este prezumatã panã la proba contrarie. In cazul
constatãrii existentei unei clauze nelegale notarul va refuza intocmirea actului.
• Principiul independenţei şi imparţialității
notarului
• Acest principiu reglementează că notarul trebuie sã urmeze spiritul legii pentru cã nu
întotdeauna egalul tratament, din punct de vedere al explicaţiilor sau al posibilitãţi de
înţelegere al pãrţii, duce la finalitatea doritã de legiuitor. Astfel, în cazul minorilor sau
al persoanelor susceptibile de nu a avea o capacitate de înţelegere suficientã, notarul
public trebuie sã dea dovadã de stãruinţã şi sã se asigure de acceptarea, în cunoştinţã
de cauzã, a conţinutului şi a efectelor actului întocmit.
• Principiul îndeplinirii personale a atribuțiilor

• Notarul îndeplineşte solitar şi personal actele ce intrã în competenţa sa, prin aceasta
înţelegându-se soluţionarea de cãtre un singur notar a problemelor asupra cărora este sesizat.
Întradevãr, actele date de Lege în competenţa sa nu suscitã conlucrarea mai multor notari
publici, pregãtirea teoreticã precum şi calificarea în funcţie fiind suficientã din partea unui
singur notar. Posibilitatea angajãrii unui personal de specialitate sau administrativ, precum şi
delegarea notarului stagiar de a efectua anumite lucrãri cu caracter notarial nu presupune o
excepţie de la acest principiu, întrucât încredinţarea acestor lucrãri precum şi delegarea,
emanã de la notarul public, fiind competent a rezolva problemele respective.
• Principiul confidenţialităţii și păstrării secretului profesional
Cu ocazia exercitãrii atribuţiilor sale, notarul public intrã în contact şi ia cunoştinţã de fapte
sau împrejurãri pe care pãrţile, din motive variate, nu doresc sã le facã publice. Astfel, se
consacrã principiul constituţional al dreptului la o viaţã intimã. Din aceste motive, notarul
este îndatorat sã respecte confidenţialitatea lucrãrilor întocmite şi sã nu divulge informaţiile
ce i-au fost încredinţate în exerciţiul profesiei sale. Aceastã obligaţie are un caracter viager,
subzistând şi dupã încetarea activitãţii, cu excepţia cazurilor în care legea sau partea
interesatã îl elibereazã pe notar de aceastã îndatorire. Principalul aspect al respectãrii
secretului profesional se regãseşte în cazul citãrii notarului public ca martor în cadrul unui
proces sau în faţa unui organ judiciar. Chiar şi într-un asemenea caz, indiferent de
importanţa cauzei, notarul public este ţinut de a respecta încrederea ce i-a fost acordatã,
acesta neputând fi obligat la dezvãluirea datelor sau informaţiilor ce le cunoaşte în baza
relaţiilor sale cu clientul. Doar în cazul în care cei interesaţi îl dezleagã de obligaţie, secretul
profesional poate fi dezvãluit.
 Principiul libertãţii contractuale
• Presupune posibilitatea pãrţilor de a insera orice clauze ce nu contravin
ordinii de drept sau bunelor moravuri, precum şi de a redacta înscrisurile în
orice mod sau alcãtuire le face suficient de explicite pentru a le exprima
neîndoielnic voinţa. Notarul public nu poate interveni în redactarea sau în
obiectul unui înscris decât dacã i se solicitã acest lucru de cãtre pãrţi.
Manifestarea unei libertati peste lege de catre parti, ca si acceptarea sau
asumarea de notar a unei asemenea libertati, atrag invaliditatea actului si
raspunderea notarului.
 Notarul indeplineste un serviciu de interes
public
• Pentru a asigura securitatea legala a partilor contractante. El este un profesionist in
domeniul dreptului, numit de autoritatea statului pentru a autentifica si certifica
actele pe care le intocmeste. Acest principiu se aflã in stransã legãturã cu cel al
legalitãtii actului notarial, precum si cu cel al egalitãtii persoanelor in fata notarului
public. Interesul public se manifestã prin obligatia notarului ca la cererea pãrtii, dacã
sunt respectate conditiile legale si morale, sã incheie actul cerut. Deci, incheierea
actului nu poate fi refuzatã in mod arbitrar. In orice caz incheierea de respingere a
notarului de a autentifica actul poate fi atacatã in instantã, prin aceasta aducandu-se
o garantie suplimentarã servirii interesului public.
Caz practic
 Concluzie

• Concluzionînd asupra temei propuse pentru studiere am dedus mportantele

principii specifice și funcțiile notariale care constituie direcțiile de activitate a
acestora. Orice notar trebuie să se conducă de Legea nr.69 cu privire la
organizarea activității notarilor din 14.04.2016