11. CM Țesut muscular striat există in componenţa următoarelor organe 17.

CM Din ansa ombilicală a intestinului primar se dezvoltă:

ale sistemului digestiv: a) stomacul
a) duodenului b) duodenul
b) apendicelui vermiform c) jejunul
c) faringelui d) ileonul
d) esofagului e) Colonul
e) intestinului rect 18. CM Cavitatea abdominală se divide in:
12. CM Tunici seroase primare ale organismului sunt: a) cavitatea peritoneală
a) somatopleura b) etajul supramezocolic
b) ectodermul c) etajul inframezocolic
c) splanhnopleura d) spatiul retroperitoneal
d) mezodermul e) bursa omentală
e) endodermul 24. CM Dispozitivul anatomic antireflux al joncțiunii esofagogastrice este
13. CM Din mezoul primar ventral se dezvoltă: constituit din:
a) ligamentul falciform al ficatului a) membrana frenoesofagiană (Laimer-Bertelli)
b) ligamentul rotund al ficatului b) stalpii diafragmului
c) ligamentul coronar și cele triunghiulare ale ficatului c) unghiul His
d) omentul mic d) valvele cardiei stomacului
e) mezoul colonului transvers e) inelul muscular gastroesofagian
15. CM Care din formațiunile enumerate se dezvoltă din mezoul primar 26. CM Poziția organelor depinde de:
dorsal: a) presiunea intraabdominală
a) mezenterul b) varstă
b) omentul mic c) tipul constituțional
c) omentul mare d) gen
d) mezoul colonului transvers e) caracterul fixației lor de peretele posterior al cavității abdominale
e) ligamentul coronar al ficatului 27. CM Există următoarele variante de poziție a organelor:
16. CM Porțiunile mezourilor primare ce fixează stomacul embrionului a) dolihovisceroza
sunt: b) antivisceroza
a) mezogastrul anterior (ventral) c) visceroptoza
b) mezenterul d) posterovisceroza
c) mezosalpingele e) Visceronorma
d) mezorectul
e) mezogastrul posterior (dorsal)
28. CM Visceroptoza şi dolihovisceroza sunt dependente de: 35. CM Din metenteron se diferențiază:
a) fixația viscerelor de peretele posterior al cavității abdominale a) rectul
b) diastaza mușchilor drepți ai abdomenului b) cecul
c) gen c) colonul stang (parțial)
d) particularitățile morfologice ale mușchilor abdomenului si liniei albe d) cloaca
e) tipul constituțional e) Ileonul
29. CM Rolul aparatului sfincterovalvular constă in:
a) preintampinarea pătrunderii aerului
b) preintampinarea refluxului conţinutului
c) reglarea deplasării conținutului intr-o singură direcție
d) formarea unui baraj de protecție a segmentelor tubului digestiv cu
funcție diferită
e) reglarea secreției
31. CM Din porțiunea faringiană a intestinului primar se dezvoltă:
a) ficatul
b) jejunul
c) cavitatea bucală
d) faringele
e) Esofagul
32. CM Din proenteron se diferențiază:
a) faringele
b) esofagul
c) pancreasul
d) ficatul
e) stomacul
33. CM Din proenteron se diferențiază epiteliul:
a) faringelui
b) porțiunii posterioare a cavitații bucale
c) esofagului
d) glandei tiroide
e) glandelor sublinguale si submandibulare
34. CM Din mezenteron se dezvoltă:
a) jejunul
b) pancreasul
c) ileonul
d) cecul
e) duodenul (parțial)
49. CM Cavitatea bucală: e) papila parotidiană
a) este situată in partea inferioară a craniului facial 59. CM In cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:
b) constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv a) pilierii palatoglos şi palatofaringian
c) prin choane comunică cu nazofaringele b) tonsila linguală
d) comunică cu faringele prin vestibulul faringian c) tonsila palatină
e) este delimitată bilateral de arcade d) papila parotidiană
53. CM In cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile: e) frenul limbii
a) plicele glosoepiglotice 60. CM Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:
b) papila parotidiană a) orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
c) carunculele sublinguale b) rafeul palatin
d) papila incisivă c) papila incisivă
e) tonsila lingualăle dentare d) orificiul palatin mare
54. CM In vestibulul bucal se deschid: e) plicele palatine transversale
a) canalele excretoare ale glandelor bucale 61. CM Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
b) canalele excretoare ale glandelor labiale a) m. tensor al vălului palatin
c) canalul excretor al glandei parotide b) m. salpingofaringian
d) canalele excretoare mici ale glandei sublinguale c) m. levator al vălului palatin
e) canalele excretoare ale glandelor incisive d) m. palatofaringian
55. CM Cu privire la vestibulul bucal: e) m. Palatoglos
a) in repaus reprezintă un spaţiu capilar in formă de potcoavă. 62. CM In deglutiție nasofaringele este separat de bucofaringe prin
b) cand maxilarele sunt strans apropiate comunică cu cavitatea bucală acțiunea:
propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare. a) m. uvulae
c) reflectandu-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile b) m. tensor veli palatini
vestibulare superior şi inferior. c) m. levator veli palatini
d) prin fraele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat in două jumătăţi d) m. palatoglosus
separate. e) m. Palatopharyngeus
e) importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă. 64. CM Inchiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea
56. CM Referitor la buze: muşchilor:
a) prezintă pliuri musculo-cutanate a) uvulei.
b) la interior sunt tapetate cu seroasă b) ridicător al vălului palatin.
c) au la bază mușchiul orbicular al gurii c) tensor al vălului palatin.
d) trec una in alta prin comisurile labiale d) palatoglos.
e) delimitează fanta bucală e) palatofaringian.
58. CM In vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:
a) frenul buzei superioare
b) frenul buzei inferioare
c) șanțurile vestibulare superior si inferior
d) plicele glosoepiglotice
70. CM Cu referință la tonsila linguală: 79. CS Care din afirmațiile referitoare la eruperea dinților deciduali este
a) este amplasată in sinusul tonsilar corectă:
b) se află posterior de șanțul terminal a) primii erup incisivii superiori mediali
c) constituie o aglomerare de țesut limfoid b) primii erup incisivii inferiori mediali
d) cu varsta devine mai pronunțată c) primii erup caninii superiori
e) este componentă a inelului limfoepitelial d) primii erup molarii inferiori
73. CM Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos: e) primii erup molarii superiori
a) este lată, scurtă şi groasă 83. CS Una din afirmaţiile ce urmează nu se referă la glanda
b) are o mobilitate sporită sublingvală:
c) depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge in vestibulul a) elaborează un secret de tip mucos
bucal b) este situată pe faţa superioară a mușchiului milohioidian
d) papilele linguale sunt bine pronunțate c) elimină secret de tip seros
e) amigdala linguală este subdezvoltată d) ductul glandei se deschide in papila sublingvală
74. CM Cu privire la fraele buzelor şi al limbii: e) proeminarea ei formează plica sublingvală
a) reprezintă pliuri de mucoasă.
b) pe langă mucoasă mai conţin şi fibre musculare netede.
c) prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la
alta.
d) toate pot fi explorate prin inspecţie.
e) se deosebesc unul de altul prin coloraţie.
75. CM Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:
a) constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină.
b) segmentele limbii sunt separate unul de altul prin v-ul lingual.
c) gaura oarbă a limbii e situată inapoia şanţului terminal.
d) şanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei.
e) mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente linguale are o coloraţie
similară.
78. CS La copiii de 2,5 ani lipsesc:
a) dinții incizivi
b) dinții canini
c) dinții molari
d) dinții premolari
e) toți sunt prezenți