INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE

CE ESTE CONTABILITATEA?

CUM ESTE ORGANIZATA CONTABILITATEA?

PENTRU CINE ESTE ORGANIZATĂ

CONTABILITATEA?
 CE ESTE CONTABILITATEA?

Contabilitatea reprezintă un sistem informaţional care cuantifică,

prelucrează şi comunică informaţii financiare despre o entitate
economică identificabilă

Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor
şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute de catre
entitațile economice. Contabilitatea oferă informaţii cu privire la
poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale
acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
 CE ESTE CONTABILITATEA?

 un ansamblu de sisteme de informare subiective având ca

obiect măsurarea valorii mijloacelor şi rezultatelor unei entităţi

 un instrument de descriere şi modelare a activităţii unei

entităţi

 Ca disciplină ştiinţifică matură, contabilitatea dispune de

mai multe paradigme majore
- abordare normativă
- pozitivismul contabil
- costructivismul contabil (sau abordarea interpretativă)

o Un sistem de informare şi o practică socială care evoluează

continuu
 CINE TREBUIE SĂ-ŞI ORGANIZEZE
CONTABILITATE PROPRIE?
Orice entitate care administrează resurse în vederea realizării
unui scop pentru care a fost constituită trebuie să-şi
organizeze propria contabilitate

 societăţile comerciale
 societăţile/companiile naţionale
 regiile autonome
 institutele naţionale de cercetare-dezvoltare
 societăţile cooperatiste
 alte persoane juridice cu scop lucrativ
 instituţiile publice
 asociaţiile
 alte persoane juridice fără scop lucrativ
 persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi
independente
 subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în
străinătate
 organismele de plasament colectiv
 CINE TREBUIE SĂ-ŞI ORGANIZEZE
CONTABILITATE PROPRIE?
Contabilitatea este organizată:

 la nivel macroeconomic sub forma „contabilităţii

naţionale”
 la nivel microeconomic – sub diferite forme specifice :

 contabilitatea societăţilor comerciale;

 contabilitatea instituţiilor bancare şi de credit;
 contabilitatea societăţilor de asigurare;
 contabilitatea grupurilor de societăţi ;
 contabilitatea instituţiilor publice;
 contabilitatea organizaţiilor nonprofit;
 contabilitatea persoanelor fizice autorizate
CUM ESTE ORGANIZATĂ CONTABILITATEA?

Contabilitatea ca sistem de informare şi asistare a deciziilor

Contabilitatea este un sistem de informaţii, care asigura

recunoaşterea, prelucrarea şi înregistrarea evenimentelor şi
tranzacţiilor care au loc într-o entitate ca urmare a desfăşurării
activităţilor economice, în vederea obţinerii şi difuzării de informaţii
de natură financiară si nefinanciare necesare factorilor de decizie

Organizarea sistemului informaţional contabil se fundamentează pe

tehnica partidei duble
 CUM ESTE ORGANIZATĂ CONTABILITATEA?

 Tehnica partidei duble presupune înregistrarea în mod

cronologic şi sistematic a fiecărui eveniment, tranzacţie sau
operaţie economică în două conturi corespondente, în mod
simetric

 Dubla înregistrare simetrică permite măsurarea şi urmărirea

mişcării fluxurilor de valoare generate de operaţiile
economice

 Tehnica partidei duble este susţinută de convenţia

contabilităţii de angajamente şi de alte principii
contabile prin care se asigură coerenţa sistemului contabil
O DISTINCŢIE NECESARĂ: CONTABILITATE FINANCIARĂ/
CONTABILITATE DE GESTIUNE

 Contabilitatea financiară este reglementată prin norme

naţionale şi/sau internaţionale, iar informaţiile comunicate
iau forma situaţiilor financiare anuale, fiind informaţii publice
la care au acces atât utilizatorii interni, cât şi utilizatorii
externi

 Contabilitatea de gestiune este puţin reglementată la

nivel naţional, trebuie adoptată la specificul activităţii
fiecărei întreprinderi, oferă informaţii cu privire la costuri,
marje, abateri şi rezultate pe produse, pe activităţi şi pe
unităţi organizaţionale. Informațiile au caracterul confidenţial
către utilizatorii interni (manageri de la diferite nivele) .
 ORGANIZAREASISTEMULUI CONTABIL:
ABORDARE MONISTĂ/ABORDARE DUALISTĂ

Modul de organizare a sistemului contabil pornind de la distincţia

operată între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune
(managerială) a condus la două abordări:

 abordarea monistă (contabilitate într-un singur circuit

informațional)

 contabilitatea dualistă (contabilitate în două circuite

informationale)
 PENTRU CINE ESTE ORGANIZATĂ CONTABILITATEA?

 un sistem informațional care cuantifică, prelucrează,stochează

şi transmite informaţii de natură financiară si nefinanciară, cu
privire la o entitate, utile utilizatorilor în luarea deciziilor
economice

 Cine utilizează informaţia contabilă?

Utilizatorii de informaţie contabilă sunt numeroşi, aparţin unor
grupuri diferite, având interese directe sau indirecte în
întreprindere, comune sau opuse acesteia, au acces regulat sau
ocazional la informaţiile oferite de aceasta
 UTILIZATORI INTERNI ŞI
UTILIZATORI EXTERNI DE INFORMAŢII CONTABILE

Utilizatorii interni
– sunt reprezentaţi de managerii întreprinderii, cărora le
revine responsabilitatea întocmirii şi prezentării situaţiilor
financiare ale întreprinderi
- apelează în mod regulat la informaţii contabile
- acces este imediat,continuu, nerestricţionat
Utilizatorii externi
- au interese financiare sau nefinanciare, directe sau indirecte,
comune sau diferite de cele ale întreprinderii
- informarea acestora are loc periodic, principala modalitate
de comunicare a informaţiilor contabile este reprezentată de
situaţiile financiare
 CATEGORII DE UTILIZATORI EXTERNI

Cadrul conceptual IASB reţine următoarele

categorii de utilizatori externi:
 investitorii

 angajaţii

 creditorii financiari

 furnizorii şi alţi creditori comerciali

 clienţii

 guvernul şi instituţiile sale

 publicul
 CARE SUNT NEVOILE UTILIZATORILOR?

Managerii
 utilizatori interni

 poziţie de asimetrie informaţională în raport cu

utilizatorii externi, ca urmare a accesului nelimitat şi imediat
la informaţiile contabile şi a statutului privilegiat dat de rolul
dublu pe care îl joacă în calitate de reprezentanţi legali ai
întreprinderii:

 sunt responsabili de întocmirea şi difuzarea informaţiilor

contabile
 sunt utilizatori de informaţii contabile
 CARE SUNT NEVOILE UTILIZATORILOR?

Managerii
- responsabili de conducerea şi gestionarea unei organizaţii
în vederea atingerii obiectivelor asumate
- responsabili faţă de proprietari de modul în care au
administrat resursele încredinţate şi de performanţele
realizate
- au nevoie de informaţii care să le permită să-şi
fundamenteze deciziile care privesc trasarea politicii generale
şi a strategiilor pe termen lung şi mediu, şi deciziile
curente sau operaţionale de importanţă mai mică şi pe
termen mai scurt

Într-un mediu economic competitiv, principalele obiective ale

managementului sunt

- creşterea performanţelor întreprinderii

( profitabilitatea )

- capacitatea acesteia de a genera numerar sau

echivalente de numerar ( lichiditatea întreprinderii)
 MANAGERII
 au nevoie să ştie care este mărimea şi structura resurselor economice
controlate de întreprindere pentru a putea anticipa capacitatea acestora de a
genera avantaje economice în viitor şi pentru a previziona veniturile, profitul şi
fluxurile de trezorerie.
 Informaţiile despre structura financiară a capitalurilor proprii şi
capitalurilor împrumutate sunt utile pentru a decide modul de repartizare a
profitului şi anticiparea nevoilor viitoare de finanţare ale întreprinderii

 Informaţiile despre performanţă: veniturile realizate, cheltuielile

angajate, mărimea profitului obţinut, precum şi variabilitatea acestora în
timp, sunt utile pentru a formula raţionamente despre capacitatea
întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie, despre eficienţa resurselor
utilizate şi rentabilitatea activităţilor desfăşurate

 Informaţii cu privire la poziţia financiară şi modificarea poziţiei

financiare a întreprinderii pentru a aprecia activităţile de exploatare,
finanţare şi investiţii în perioada analizată şi „pentru a evalua capacitatea
întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi nevoile
întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie
 INVESTITORII ACTUALI ŞI POTENŢIALI

Investitorii
 ofertanţi de capital pentru întreprinderi în condiţii de risc, din
acest motiv situaţiile financiare sunt întocmite pentru a
satisface în primul rând necesităţile lor informaţionale

 deţinători de active financiare şi doresc să ştie dacă investiţia

lor e profitabilă, pentru a putea decide dacă ar trebui să
cumpere, să păstreze sau să vândă titlurile pe care le deţin

 interesaţi de dividendele distribuite şi, implicit, de profitul

net al întreprinderii şi de capacitatea acesteia de a le plăti

 pentru recuperarea capitalului investit ei sunt interesaţi de

evoluţia valorii acţiunilor în timp şi de capacitatea
întreprinderii de a degaja lichidităţi viitoare
 CREDITORII FINANCIARI

 titulari ai unui drept de creanţă faţă de întreprinderi ca

urmare a acordării cu titlu de împrumut a unei sume de bani,
care va trebui rambursată de întreprindere la scadenţă
 Împrumutul acordat este purtător de dobândă, aceasta
reprezentând pentru întreprinderi o cheltuială, iar pentru
creditori un venit

 au nevoie de informaţii care să le permită să aprecieze dacă

întreprinderea are capacitatea de a rambursa împrumutul la
scadenţă şi de a plăti dobânda

 Informaţii utile gradul de lichiditate, gradul de

solvabilitate, rata îndatorării, profitabilitate şi capacitatea
întreprinderii de a degaja lichidităţi viitoare

 Pentru a acoperi riscul de insolvabilitate al întreprinderii,

creditorii financiari sunt interesaţi şi de activele acesteia şi
de garanţiile, ipotecile, gajurile pe care le pot institui
FURNIZORII ŞI ALŢI CREDITORI COMERCIALI

 Furnizorii - terţi care livrează bunuri, execută lucrări şi/sau

prestează servicii întreprinderii, şi faţă de care
întreprinderea are o obligaţie care urmează să fie decontată
(plătită) ulterior. Intervalul de timp de la momentul livrării
până la momentul plăţii, poate varia între 30-90 de zile,
uneori mai mult în funcţie de clauzele contractuale dintre
părţi. În acest interval se consideră că furnizorul acordă un
credit comercial întreprinderii
 Riscul pe care îl are un furnizor este de a nu a mai încasa
creanţa pe care o are asupra întreprinderii, din acest motiv
ei sunt interesaţi de informaţii care să le permită să
determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la
scadenţă
 Lichiditatea şi solvabilitatea pe termen scurt a
întreprinderii, ca şi capacitatea acesteia de
continuare a activităţii sunt informaţii utile în acest sens
 STATUL ŞI INSTITUŢIILE SALE

 Administraţiile Financiare, Ministerul Finanţelor Publice,

Institutul Naţional de Statistică, Guvernul, colectivităţile
locale – primăriile, consiliile judeţene, Casa Naţională de
Sănătate, Casa de Pensii şi alte instituţii ale statului sunt
interesate de activitatea întreprinderii

 Nevoile informaţionale ale diferitelor instituţii publice se

justifică fie pentru a reglementa activitatea întreprinderilor
sau pentru a colecta o serie de impozite şi taxe, fie pentru a
elabora politici fiscale, sau pentru a determina o serie de
indicatori macroeconomici
 SALARIAŢII

 Angajaţii întreprinderii şi reprezentanţii lor

(sindicatele) interesanţi de stabilirea locului de
muncă, nivelul de salarizare, alte avantaje,
condiţii de muncă, posibilităţi de promovare şi
de formare profesională, vărsămintele la
organismele publice de sănătate, de pensie şi
de şomaj
 Informaţiile privesc stabilitatea şi
profitabilitatea întreprinderii, avantajele şi
drepturile acordate de angajator salariaţilor,
nivelul veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
pentru a putea negocia contractele de muncă în
cunoştinţă de cauză.
 CLIENŢII

 terţi faţă de care întreprinderea are un drept de

creanţă generat de vânzarea de bunuri, lucrări
sau servicii care au fost efectuate de întreprindere,
dar care nu au fost decontate (plătite) de către
aceştia
 Vânzare cu plata ulterioară, la scadenţă, reprezintă
un credit comercial acordat de întreprindere
clientului
 interesaţi de informaţii care să ateste continuitatea
activităţii întreprinderii, continuitatea activităţii lor
fiind dependentă de cea a întreprinderii furnizoare
 PUBLICUL

 Organizaţii ecologiste şi organisme de

protecţia consumatorului, fundaţii şi
diferite asociaţii, colectivităţi locale,
societatea în general, sunt preocupaţi nu atât
de situaţia financiară şi performanţele financiare
ale întreprinderii cât de influenţa şi efectele
activităţilor desfăşurate asupra mediului
înconjurător, de calitatea serviciilor oferite, de
disponibilitatea şi capacitatea întreprinderii de a
se implica în acţiuni sociale
 UTILIZATORII PROFESIONIŞTI
 Auditorii financiari verifica în ce măsură informaţiile contabile
răspund anumitor caracteristici calitative, adică sunt inteligibile,
pertinente, fiabile, comparabile, formulând în acest sens o opinie cu
privire la „imaginea fidelă” pe care o oferă contabilitatea în raport cu
realitatea economică din întreprinderi
 verifică modul în care s-au obţinut informaţiile contabile, dacă s-au
respectat principiile, politicile şi tratamentele contabile admise cu
ocazia întocmirii situaţiilor financiare
 în urma auditării conturilor utilizatorii au garanţia unei informaţii
contabile de calitate şi încrederea lor faţă de întreprindere creşte

 Tribunale
Documentele justificative şi documentele contabile, se constituie
într-o „memorie scrisă a tranzacţiilor unei firme” ce vor putea juca
rolul de probă în justiţie în cazul litigiilor dintre parteneri

 Analiştii financiari
specialişti în interpretarea şi analiza informaţiilor contabile, folosindu-
se cu profesionalism de acestea, le valorifică în domeniul
gestiunii,analizei şi diagnosticului financiar. Pot fi prezenţi în calitate
de consultanţi, alături de oricare din utilizatorii anterior prezentaţi,
pentru a-i ajuta să-şi fundamenteze deciziile