HISTOPATOLOGIA ŞI FIZIOPATOLOGIA

PRINCIPALELOR
LEZIUNI CUTANATE
 I. PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE
EPIDERMULUI

• hiperkeratoza - îngroşarea stratului

cornos, cu păstrarea structurii normale
anucleate (veruci);

• parakeratoza - păstrarea nucleului în

stratul cornos, ca urmare a unei
keratinizări accelerate şi imperfecte
(psoriazis);
 PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE EPIDERMULUI

• hipergranuloza -îngroşarea stratului

granulos (lichen plan)
• acantoza - îngroşarea stratului spinos
(neurodermită);
• diskeratoza - keratinizarea precoce, cu
apariţia de celule "cu dublu contur" în
stratul spinos şi de "grăunţi" (mase
refringente de keratină) în stratul cornos
(diskeratoza foliculară Darier).
 PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE EPIDERMULUI

• veziculizaţia – procesul de formare a veziculelor

(cavităţi cu conţinut lichid) prin următoarele
mecanisme:
-spongioza – imbibiţia stratului spinos cu exudat
inflamator, epiderm cu aspect de burete
(eczeme, tinea);
-veziculizaţia interstiţială - accentuarea
procesului de spongioză cu ruperea
legăturilore intercelulare şi formarea de mici
cavităţi : vezicule intercelulare (eczeme)
-veziculizaţia parenchimatoasă–efectul
citopatogen al virusurilor
(herpes, zona zoster)
 PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE EPIDERMULUI

• flictenizarea - procesul de formare al bulelor-

flictenelor ( cavităţi cu conţinut lichid şi diametru
peste 0,5 cm) prin următoarele mecanisme:
- inflamator-imunologic – bule profunde, între
epiderm şi derm ( dermatita herpetiformă
Duhring)
- acantoliză - bule mijlocii în interiorul
epidermului (distrugerea filamentelor de
legătură dintre celulele stratului spinos) -
(pemfigus vulgar);
- prin acţiunea unor exotoxine stafilococice -
bule superficiale, sub stratul cornos (impetigo,
erizipel bulos) ;
 PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE EPIDERMULUI

• pustulizarea - formarea de cavităţi cu conţinut

purulent :
- primitivă (piodermite) ;
- secundară (prin infecţia unor dermatoze
preexistente-scabie).

• -exocitoza - penetrarea epidermului de către

celule din circulaţia sanguină: PMN neutrofile
(psoriazis), limfocite (eczeme), eozinofile
(dermatita herpetiformă Duhring).
 PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE EPIDERMULUI

• atrofia - subţierea epidermului, cu

reducerea numărului straturilor
keratinocitare (lupus eritematos)

• tulburări de pigmentare a epidermului:

lipsa pigmentului melanic - acromii;
exces de pigmentare - hipercromii.
 II. PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE DERMULUI
ŞI HIPODERMULUI
• Congestia :
- activă - vasodilataţie cu accelerarea circulaţiei
locale; apare în cursul inflamaţiei acute (eritem)
- pasivă - îngreunarea circulaţiei de întoarcere ;
hematiile se îngrămădesc în vasele dilatate,
oxigenarea sângelui se reduce, cataboliţii şi
CO2 se acumulează excesiv determinând
culoarea violacee (cianoza).
• Edemul - acumularea lichidului interstiţial în
derm (urticarie).
II. PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE DERMULUI ŞI HIPODERMULUI

• Hemoragia - extravazarea hematiilor în ţesutul

conjunctiv din jurul vasului. Hb se
metabolizează în hemosiderină - culoare
cenuşie-negricioasă ( purpură).
• Infiltratele celulare - acumulări de leucocite în
ţesutul conjunctiv (procese inflamatorii).
- acute (predomină PMN neutrofile), subacute şi
cronice (predomină mononuclearele).
- nespecifice şi specifice (tuberculoză - foliculii
Köster, sifilis - leziuni de vascularită cu infiltrat
plasmocitar).
II. PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE DERMULUI ŞI HIPODERMULUI
• Distrofii, necrobioze, necroze
-distrofii celulare -acumulare intracelulară de
lipide, mucină, calciu etc.
-moarte celulară lentă (necrobioză) sau brutală
(necroză) –nucleu picnotic, dispărut, aspect
uniform al celulei, persistând doar o “umbră”
celulară..
• Alterări ale vaselor şi reţelei fibrilare
-inflamaţia vasului – vascularită
-infiltrate inflamatorii perivasculare şi alterări ale
conjunctivului (necroza fibrinoidă)
-modificări ale fibrelor elastice în elastoze
(vergeturile de sarcină), ale firelor colagene în
sclerodermii, ale fibrelor de reticulină în TBC.
II. PROCESELE HISTOPATOLOGICE ALE DERMULUI ŞI HIPODERMULUI

• Procese hiperplazice şi neoplazice

- hiperplaziile - înmulţirea elementelor
constituente normale (cicatrici hiperplazice)

- neoplaziile - formare de ţesuturi noi benigne

(tumori benigne: fibrom) sau maligne (tumori
maligne: sarcom)
SEMIOLOGIA CUTANATĂ
 I.MODIFICĂRI DE CULOARE
(maculele)
• Petele (maculele) pigmentare
- prin tulburări ale melanogenezei
(hiperproducţie de melanină sau deficit a
pigmentului melanic):
- hiperpigmentare (nevii pigmentari)
- hipopigmentare sau acromice (vitiligo)

- prin depunere de pigment

hemosiderinic:(pigmentările din sindromul
posttromboflebitic)
 MODIFICĂRI DE CULOARE

• Petele (maculele) vasculo-sanguine : prin

vasodilataţie (eritemele), prin ruperea pereţilor vasului
(leziuni purpurice) sau prin hiperplazia pereţilor
vasculari (angioamele).
• Eritemul
- eritem localizat - halou, plăci, placarde ;
-eritem diseminat (exantem): scarlatiniform (culoare
roşie difuză), rozeoliform (alternanţa petelor roşii cu
zone de tegument normal colorat), rubeoliform
(pete eritematoase uşor proeminente) ;
-eritrodermie: întreaga suprafaţă roşie, fără zone de
piele sănătoasă, aspect de “om roşu”.
 MODIFICĂRI DE CULOARE

• Cianoza : sindromul Raynaud, eritrocianoza

supramaleolară a tinerelor fete etc.

• Purpura: peteşii, echimoze, sufuziuni

• Angioamele : pete congenitale

• Teleangiectaziile : pete dobândite

 II. LEZIUNILE ELEMENTARE SOLIDE
sunt reliefări circumscrise ale tegumentului, de
consistenţă crescută

• Placa urticariană (papula edematoasă)

-mecanism de producere alergic sau
nealergic - eliberare de histamină cu efect
vasodilatator şi creştere a permeabilităţii
capilare, cu instalarea edemului perivascular.
-durata efemeră
 LEZIUNILE ELEMENTARE SOLIDE

• Papulele:
-epidermice - acantoză şi hiperkeratoză : ex
verucile vulgare, seboreice, keratozele actinice
etc.
-dermice - infiltrat celular circumscris în dermul
superficial : ex. sifilidele papuloase
-mixtă dermoepidermică - hiperkeratoză şi
acantoză cu infiltrat celular în dermul superficial
şi mijlociu : ex. lichen plan.
 LEZIUNILE ELEMENTARE SOLIDE
• Tuberculii - infiltrat dermic profund : lupus
tuberculos , sifilis terţiar
• Nodozitatea - infiltrat profund în derm şi
hipoderm.
-acute (eritemul nodos),
-subacute (gomele tbc, sifilis terţiar şi micoze
profunde),
-cronice( hipodermitele nodulare ale gambelor).
• Goma - formă particulară de nodozitate, care
evoluează în 4 stadii: cruditate , ramolire,
ulcerare - fistulizare şi reparaţie (cicatrizare).
(sifilis şi tuberculoză).
 LEZIUNILE ELEMENTARE SOLIDE
• Lichenificarea : îngroşarea pielii, cu accentuarea
pliurilor sale naturale, care prin întretăiere delimitează
pseudopapule (neurodermită, eczemă cronică).
• Vegetaţia - excrescenţă moale, conopidiformă
(vegetaţiile veneriene, piodermita vegetantă etc).
• Verucozitatea -vegetaţie acoperită de un strat
hiperkeratozic (tbc verucoasă ).
• Tumoarea - formaţiune circumscrisă, persistentă, cu
tendinţă la creştere.
-benigne (cresc încet, nu recidivează după extirpare,
nu alterează starea generală, au caractere histologice
de benignitate)
-maligne (cresc rapid, sunt invazive, recidivează după
extirpare, se însoţesc de alterarea stării generale, se
caracterizează histologic prin atipii, semne citologice
de malignitate).
III. LEZIUNI ELEMENTARE CU CONŢINUT
LICHID

• Vezicula - ridicătură circumscrisă a pielii,

cu conţinut lichid clar.
Histologic : veziculizaţie interstiţială =
spongioză (ex. eczema) sau
parenchimatoasă (ex. herpes, zona
zoster).
 LEZIUNI ELEMENTARE CU CONŢINUT LICHID

• Bula (flictena)
-bule superficiale (acumulare de lichid sub stratul
cornos) – impetigo, erizipel bulos;
-bule mijlocii (acumulare de lichid la baza stratului
spinos) : pemfigus - acantoliză = distrugerea
filamentelor intercelulare din stratul spinos;
-bule profunde (acumulare de lichid între epiderm şi
membrana bazală) : dermatita herpetiformă Dühring,
porfiria cutanată tardivă.
• Pustula -conţinut purulent
-primitivă – foliculitele stafilococice;
-secundară prin transformarea purulentă a veziculelor
şi bulelor.
 IV.LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SOLUŢII
DE CONTINUITATE

• Exulceraţia (eroziunea) - pierdere de

substanţă care interesează epidermul şi care se
vindecă fără cicatrice (şancrul dur din sifilisul
primar).

• Ulceraţia - pierdere de substanţă care

interesează atât epidermul cât şi dermul şi care
se vindecă prin cicatrice (ectima, ulcerul varicos
al gambei).
 LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SOLUŢII DE CONTINUITATE

• Excoriaţia -pierdere de substanţă

posttraumatică (după grataj în scabie sau
pediculoză);

• Fisura -pierdere de substanţă liniară, cu

localizare în pliuri (in jurul orificiilor –
ragade : ragadele liniare peribucale la
copiii cu sifilis congenital precoce).
 V. DEŞEURILE CUTANATE
acumularea pe suprafaţa pielii a celulelor, secreţiilor şi
ţesuturilor necrozate.
• Scuama - acumularea celulelor keratinizate
• Crusta - uscarea secreţiilor patologice: melicerice (de
culoare galben, ca mierea de albine – în impetigo),
hematice (culoare negricioasă – în ulcerul varicos
hemoragic).
• Escara şi sfacelul - determinate de necroza tisulară.
Escara -culoare neagră, în procesele de gangrenă
cutanată (arteriopatii obliterante diabetice,
aterosclerotice etc.).
Sfacelul -culoare albă-cenuşie (burbionul
furunculului).
 VI. SECHELELE CUTANATE
-secundare evoluţiei unor dermatoze:
• Cicatrici - neoformaţii de ţesut conjunctiv dens în locul unor
leziuni cutanate preexistente (soluţii de continuitate, necroză
sau infiltrat inflamator).
După modul de formare :
- cicatrici propriu-zise – după vindecarea ulceraţiilor;
- cicatrici interstiţiale – nu sunt precedate de ulceraţie, apar în
urma resorbţiei leziunilor de tip tuberculi sifilitici sau
tuberculoşi neulceraţi.
După modificările de culoare :
- cicatrici acrome
- cicatrici hiperpigmentate.
După aspect :
- cicatrici regulate (sifilis)
- cicatrici neregulate (tuberculoză).
• Atrofia -scăderea grosimii pielii.
-epiderm transparent, vascularizaţia superficială vizibilă
(acrodermatita cronică atrofiantă Pick-Herxheimer).
Leziunile elementare combinate

In practică, leziunile elementare de mai

sus se combină în diverse moduri,
realizând aspecte variate: eritemato-
veziculoase, eitemato-scuamoase, papulo-
erozive, papulo-pustuloase, ulcero-
crustoase, ulcero-vegetante etc.
 Erupţiile cutanate
-sunt formate din mai multe leziuni elementare
cutanate de acelaşi tip sau combinaţii de leziuni.

Ele se clasifică:
• după aspect:
-monomorfe – formate dintr-un singur tip de
leziuni elementare (eritemato-scuamoase în
psoriazis, papuloase în lichenul plan etc) ;
-polimorfe – formată din combinarea mai multor
tipuri de leziuni (dermatita herpetiformă Duhring-
vezicule, bule, eroziuni, cruste, pete pigmentare
postlezionale).
 Erupţiile cutanate

• după modul de dispunere:

localizate, diseminate în mai multe regiuni,
generalizate (leziuni prezente pe toată
suprafaţa pielii).
• după formă:
-policiclice – mai multe leziuni dispuse în
cerc;
-circinate – leziuni cu limitele exterioare sub
forma unor arcuri de cerc;
-în cocardă sau în ţintă – leziuni circulare
dispuse sub forma unor cercuri concentrice;
-corimbiforme – leziuni dispuse asemănător
florilor de mărar;
-reticulare – dispuse în reţea etc.