Studentă

Voloşeniuc Roxana Camelia

Este furia o conditie suficienta pentru a produce fapte
violente?

Furia ar trebui sa fie considerata un factor care contribuie la infractiune in deosebi in

infractiunile violente dar care are nevoie de alte antecedente care sa fie prezente
atunci cand faptele violente apar.

De subliniat este faptul ca problemele de furie sunt legate de problemele de

adaptare la mediul correctional, probleme de disciplina, atacuri si violenta. Furia
este un predictor al agresivitatii printe adolescentii incarcerati si este asociata cu
atacuri asupra staf-ului inchisorii.
 In primul rand sa determine daca programele de management al furiei produc
modificari semnificative

 In al doilea rand observa daca imbunatatirile aparute in urma administrarii pot fi

prezise in functie de caracteristicile infractorilor
 418 persoane, toti erau barbati
 grup de control si grup experimental
 programul era derulat in 10 sesiuni, fiecare avand o durata de doua ore
 erau conduse de coordonatori care au primit training in prealabil
 tehnica bazata pe materiale care includeau exercitii structurate care se focusau pe
aptitudini cum ar fi identificarea de catre infractori a provocarilor, capacitatea de a
se relaxa, restructurarea cognitiva, asertivitate si preventia recidivei.
 Cu putina consistenta, rezultatele demonstreaza ca per total impactul interventiilor de
management ale furiei erau mici chiar daca grupul aflat sub tratament faceau
schimbari in directia asteptata, schimbarile nu erau suficient de consistente pentru a
demonstra o semnificatie clinica relevanta

 Studiul prezentat arata ca existau foarte putine diferente semnificative statistic intre
grupul de control si cel de tratament fiind doar o exceptie si anume, faptul ca s-au
vazut imbunatatiri in ceea ce priveste imbogatirea cunostintelor despre furie

 Infractorii care erau motivati si pregatiti sa schimbe problemele de furie au aratat

imbunatatiri mai substantiale, in contrast cu cei care erau slab motivati, care aratau
slabe modificari sau inexistente
 programele de management al furiei aveau doar un effect la nivel
“educational”
 studiul a luat in considerare, motivatia slaba a participantilor,
prgramul era prea complex si nu exista timp suficient disponibil,
integritatea slaba a programului, oportunitati limitate de a exersa
abilitatile invatate in program, ca fiind explicatii datorita carora
programul de management nu a avut efectul asteptat
Problemele de motivatie, releva faptul ca blocheaza progresul persoanei in urma
programelor de management, lucru recunoscut chiar de catre staff-ul correctional.

Solutia ar fi ca programele concepute pentru infractori sa fie destul de intense

pentru a permite problemelor infractorilor sa fie adresate intr-o modalitate
semnificativa. Intensitatea poate fi adresata sub doua forme-prin extinderea lungimii
programului si prin revizuirea continutului, pentru a avea mai multa focus pe partea
terapeutica decat pe cea educationala.
 Programe CBT pentru deţinuţi – eficiente, dar ales pentru cei cu risc ridicat de recidivă
dar motivaţi pentru schimbare
 Motivaţia – atât criteriu de selecţie cât şi scop al intervenţiei
 Motivaţia – alegere raţională a unui individ determinată de anumite circumstanţe
De ce ar alege infractorii să se schimbe?
 A evita sancţiune legale şi dezaprobare
 A schimba un comportament pentru care se simt vinovaţi
 Ar şti şi ar dori să trăiască un alt stil de viaţă

Simularea motivaţiei sau a lipsei acesteia – uneori refuză intervenţia pentru că nu înţeleg
cum i-ar putea ajuta
 De multe ori şi cei care se prezintă voluntar fac acest lucru tot extrinsec motivaţi,
deci diferenţele sunt mai mici decât par
 Predictorul cel mai bun pentru succes este încheierea tratamentului, nu motivaţia
iniţială
 Programele de intervenţie pot creşte motivaţia şi la cei care doresc schimbarea şi
la cei ambivalenţi
 Exprimarea empatiei – acceptarea necondiţionată a pacientului şi a ambivalenţei
acestuia
 Dezvoltarea discrepanţei dintre comportamentul din prezent şi scopurile viitoare –
pacientul oferă singur motivele pentru schimbare
 Evitarea confruntării
 Roll with resistance
 Creşterea auto-eficacităţii
 Argumentele pro-
schimbare trebuie să
crească la număr odată cu
trecerea de la
precontemplare

 Argumentele contra-
schimbare trebuie să scadă
la număr odată cu trecerea
de la precontemplare
Acest protocol nu
este o abordare
de tipul consilierii
ci este mai
degraba o
modalitate de
comunicare
construita pentru
a mobiliza intern
individul pentru a
se motiva sa se
schimbe si sa
rezolve
ambivalentele
care ar putea
aparea.
Vă Multumesc pentru atenţie