EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ

CONSUMATORII DE
ALCOOL
 ISTORIC

Termenul alcoolism a fost folosit

pentru prima oară de către medicul
suedez Magnus Huss în 1849. În secolul
XIX și la începutul secolului XX pentru
dependența de alcool se folosea doar
termenul dipsomanie.
 ALCOOLISMUL

Alcoolismul sau dependenţa de alcool este

consumul de băutură alcoolică, ocazional sau
periodic, cu scopul schimbării stării de
dispoziţie sau acela de a evita stările
neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj.
Consumul este continuat indiferent de situaţii
sau consecinţele consumului asupra persoanei
sau familiei.
 CAUZE ALE APARIȚIEI CONSUMULUI DE
ALCOOL

Consumul de alcool este o metoda rapidă și placută de a modifica

emoțiile, sentimentele, stările de dispoziție în general.. Alte motive des
invocate de consumatori sunt: supărarea, bucuria, agresivitatea,
povara singuratății sau povara psihologică a responsabilităților,
bucuria, imbunătățirea relațiilor cu ceilalți, socializare, anturaj -
influenţa familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau
alungarea temporară a stresului, apărarea impotriva sentimentelor
neplăcute, curajul de a spune ceva, dezinhibiţie sau stimulare sexuală
temporară, dorința de recompensare, plăcere.
 Din punct de vedere psihologic, motivul care
contribuie cel mai des la apariţia consumului,
continuarea şi agravarea consumului problematic
este lipsa de satisfacţie în relaţia cu sine şi cu ceilalţi
membrii ai familiei.Alcoolismul poate fi perceput şi
ca un rezultat al relaţiilor şi relaţionărilor bolnave
din familie.
 Consumatorii de alcool reprezintă unul
dintre cele mai expuse grupuri de risc la
situațile de criză psihologică. Deși acești
subiecți resimt o serie de efecte negative in
urma abuzului de substanțe, Ei sunt
ambivalenți fața de terapie și, de regulă, nu
doresc în mod real să-și modifice
comportamentul.
 Consum Consum Spirtoas Prognoz
Bere Vin Altele
Țara Total înregistr neînregis e are
(%) (%) (%)
at trat (%) pe 2015

Belarus 17.5 14.4 3.2 17.3 5.2 46.6 30.9 17.1

Republi
ca 16.8 6.3 10.5 30.4 5.1 64.5 0 17.4
Moldova

Lituania 15.4 12.9 2.5 46.5 7.8 34.1 11.6 16.2

Rusia 15.76 11.5 3.6 37.6 11.4 51 0 14.5

Români
14.4 10.4 4 50 28.9 21.1 0 12.9
a

Ucraina 13.9 8.9 5 40.5 9 48 2.6 11.8

Andorra 13.8 12.4 1.4 34.6 45.3 20.1 0 9.1

Ungaria 13.3 11.3 2 36.3 29.4 34.3 0 12.4

Cehia 13 11.8 1.2 53.5 20.5 26 0 14.1

Slovacia 13 11.4 1.7 30.1 18.3 46.2 5.5 12.5

 TIPURI DE ALCOOLICI

1. Băutorii de tip Alfa

Motivul principal al consumului: relaxare, destresare,
evadarea din stări de dispoziție neplăcute.
Aceștia consumă alcool pentru a se ușura, incercând să-și
rezolve prin aceasta deferite probleme. În această formă
încă există control asupra consumului de alcool dar
progresiv se poate instala dependența. Exemple: consumul
unui pahărel înainte de dans, înaintea unei întâlniri
importante, seara acasă în fața televizorului, etc.
 2. Băutorii de tip beta.
Motivul principal al consumului: obișnuința de a
asocia orice situație/eveniment cu consumul de alcool.
Aceștia consumă frecvent alcool, cu diferite ocazii,
fara a fi înca instalată dependența. Totuși pot apărea
anumite acuze legate de complicații organice datorate
abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.)
Exemple: consumă alcool la nunți, botezuri,
petreceri, sărbători, aniversări, etc.
 3. Băutorii de tip gama.
Motivul principal al consumului: nevoia psihică și fizică de
consum, în lipsa consumului apar stări psihice și fizice neplăcute
(depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate,
agitație psiho-motorie, dureri și indispoziții fizice).
Aceștia sunt dependenți de alcool în primul rand psihic, dar și
fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumată (după
primele pahare iși pierd măsura, consumă în continuare, apare
starea de ebrietate). Exemple: consumă pe parcursul unei zile cu
diferite ocazii, mai ales dimineața pentru înlăturarea
simptomelor neplăcute (tremurul mâinilor, greutatea vorbiri,
pierdera echilibrului) și seara pentru a putea avea un somn cât
de cât confortabil.
 4. Băutorii de tip delta.
Motivul principal al consumului: nevoia fizică de a
consuma alcool, obișnuința.
Aceștia sunt dependenți de alcool in primul rând
fizic. Pot păstra o perioadă mai lungă controlul
asupra cantității de alcool consumată (nu se imbată
tare, dar nici nu pot renunța).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca după serviciu, cu colegii
să bea 2 beri la barul din cartier.
 5. Băutorii de tip epsilon (băutori periodici).
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacității
de a menține un echilibru, stare de epuizare sau de depașire a
resurselor funcționale fizice și psihice.
Aceștia sunt dependenți de alcool consumând necontrolat timp
de cateva zile, având, însă și perioade mai lungi fără consum
abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum
pot varia între câteva săptămâni până la 5-6 luni de zile.
Exemplu: după o pauză de 6 luni de zile, de revelion se incepe
consumul și ține 1-2 săptămâni, persoana fiind aproape
permanent în stare de ebrietate.
 CENTRE DE TRATAMENT
Centrele de tratament precum: centrele staţionare, clinici de
specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutică, au ca obiectiv
recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu
dependenţă. Accentul se pune pe consiliere psihologică, psihoterapie
individuală, şedinţe de terapie de grup, şedinţe de consiliere cu membrii
familiei, terapie ocupaţională, terapie prin artă. În funcţie de specificul
şi metoda fiecărui centru, programul de recuperare poate să aibă o
durată de la câteva săptămâni la câteva luni. Se propune ca obiectiv
responsabilizarea persoanei, îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi
relaţiona eficient cu ceilalţi, de a-şi (re)dobândi statutul de persoană
liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal,
familial şi social/profesional.
 GRUPURI DE SPRIJIN (DE SUPORT)
Un grup de suport/sprijin pentru dependenţi în recuperare
este un cadru care oferă membrilor acestuia posibilitatea de a se
menţine neconsumatori sau abstinenţi. În cadrul şedinţelor de
grup, membrii grupului pot împărtăşi experiențe similare de
viaţă, din perioada consumului sau cea de după oprirea lui, îşi
pot oferi ascultare, înţelegere, se pot încuraja şi motiva reciproc
pentru a menţine un stil de viaţă sănătos fără episoade de
consum/dependenţă. Un grup de suport nu este un grup de
terapie. Grupul de suport se axează în principal pe sprijinul şi
ajutorul reciproc.
Cele mai cunoscute grupuri de suport pentru dependenţi sunt
cele ale Alcoolicilor Anonimi, Gamblerilor Anonimi, etc.