 Este produsă cel mai frecvent de preparate de tipul

-corticosteroizilor
-clorpromazinei
-imipraminei
-antibiotice (cloramfenicol, tetraciclină)
-preparate antitumorale(citostatice)
-imunodepresivele(azotioprina)
-Suspendarea preparatului
-Chimioterapia suprainfecției cu antibiotice în dependență de
sensibilitatea lor (peniciline, cefalosporine, vancomicina,
aminoglicozide)
- În caz de suprainfecție virală(herpetică)-aciclovir (i/v sau local),
idoxuridină, analgezice locale, gargarism cu soluție de tetraciclină
și nistatină, creme parafinice și minolinice umectate,
- Terapia antifungică cu amfotericina B, nistatină, levorină, protezele
se pun în soluție de hexidină 5%
 Efectuarea măsurilor igienice cu utilizarea periuțelor de dinți moi
 Gargarisme frecvente a cavității bucale cu soluție salină hipotonă
 Prelucrarea cu soluții antibacteriene și soluție 0,2% de clorhexidină
bigluconat de 4-6 ori pe zi
 Local remedii analgezice, gel cu lidocaină sau lidocaină cu
clorhexidină
 Periodic de clătit cu tetraciclină sau nistatină
Aspergiloza –ansamblul de boli determinate de infecția cu fungi din
specia Aspergillus.
Cauza- infecții cu Aspergillus fumigatus
Aspergillus flavus
Aspergillus niger
NB! Persoanele cu sistemul imunitar sănătos reușesc să izoleze și să
distrugă sporii înainte ca aceștia să se extindă la nivel pulmonar
Totuși, dacă persoana are sistemul imunitar depresat, este mai mult
decît probabil ca infecția să persistete și să se dezvolte.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică(ABPA) (dezvoltă pacienții cu astm
bronșic, eozinofilie, anticorpi anti-Aspergillus)
-febra
-dificultăți de respirație, respirație șuierătoare
-tuse productivă, hemoptizie
-stare generală alterată
-fbroză pulmonară
Aspergiloza saprofitică (tumoare granulomatosă cauzată de colonizarea cu
Aspergillus a arborelului bronșic lezat sau a unei cavități preexistente)
+ scădere ponderală
Aspergiloza pulmonară cronică necrotizantă/semi-invazivă(APCN)(se dezvoltă la pacienții
cu alte boli pulmonare subiacente-tuberuloză, sarcoidoza, cancer pulmonar, infecții cu
micobacterii atipice, BPOC)
-tuse persistentă productivă, hemoptizie
-febră
-transpirații nocturne
-scădere ponderală
-stare generală alterată
Aspergiloza pulmonară invazivă (API)(mai ales la pacienții imunocompromiși,
caracterizată prin disemnare hematogenă de la plămîni spre alte organe)
+ frisoane, hemoragie pulmonară, epistaxis, edem facial, leziuni cutanate
dureri de cap, torace, articulare etc
-ABPA – corticosteroizi-prednisolon oral (pentru a preveni
înrăutățirea astmului bronșic)
+itraconazol (100-200 mg o dată sau de 2 ori pe zi timp de
2-5 luni)
-API – voriconazol (preparat de elecție ca antimicotic, are
mai puține reacții adverse decît amfotericina B)
-Aspergilomul- presupune intervenție chirurgicală cu
rezecția plămînilor, se practică mai ales în cazul
hemoragiilor pulmonare
 NB! Evitarea totală a expunerii este practic imposibilă;
Ca măsuri de precauție se recomandă:
- Utilizarea măștilor
- Evitarea expunerii în zonele contaminate, cum ar fi păduri, mlaștini,
grămezi de îngrășămînt, frunze moarte sau fîn etc
- Utilizarea purificatoarelor de aer
- Utilizarea preparatelor antifungice
 NB! Este o infecție produsă, în majoritatea cazurilor, de Candida
albicans, pe fondul unei imunități scăzute.
Factori predispozanți - antibioticele
-sarcina
-diabet tip I sau II
-terapia cu corticosteroizi
-contactul sexual neprotezat etc
Candidoza bucală Candidoza vaginală
-pete albicioase -prurit
-gust neplăcut -inflamație
-sîngerări -senzație de arsură și usturime
-senzație de arsură și usturime -senzație de iritare
-fisuri în colțurile gurii -înroșirea zonei afectate
-înroșirea și inflamarea gurii și a gîtului -modificarea consistenței, culorii și
mirosului secreției vaginale

Mai deosebim și candidoză digestivă, faringiană, esofagiană, intestinală, mamară,

inghinală etc
 Candidoza bucală-clătuturi cu apă cu clorhexidină, cu violet de gențiană
-nistatin sau clotrimazol topic
-fluconazol, itracoazol, amfotericina B
 Candidoza vaginală-tratamentul este accesibil sub formă de comprimate, creme,
unguente, ovule etc (clotrimazol, miconazol, fluconazol, ticonazol). Se pot indica
probiotice.
 !!!persoanele cu risc sporit pot apela la tratament anti-micotic cu scop profilactic
 Disbacterioza – este o stare în care se schimbă componenţa
microorganismelor, ce populează intestinul (bacteriile
folositoare devin tot mai puţine, iar cele nocive, respectiv, mai
multe), fapt ce duce la dereglarea lucrului tractului
gastrointestinal.
 administrarea nesupravegheată a antibioticelor;
 infecţiile intestinale suportate (dizenteria, salmoneloza);
 afecţiunile organelor digestive (gastrita, boala ulceroasă, bolile
intestinale, pancreatita, litiaza biliară);
 operaţiile la stomac şi intestin;
 dezechilibrarea alimentaţiei (prevalarea în alimentaţie a produselor
făinoase, picante, grase, lipsa unei cantităţi suficiente de hrană
vegetală şi produse acido-lactice);
 scăderea forţelor de protecţie ale organismului.
 În alimentaţie se introduc neapărat produse acido-lactice,
îmbogăţite cu bifidobacterii vii.
 Antibioticele sau bifidobacteriile sunt prescrise în unele cazuri
pentru inhibarea bacteriilor nocive din intestin;
 Preparatele speciale, care normalizează componenţa microflorei
intestinale (bifi-form, bifidumbacterin, bificol, hilac, linex şi
altele);
 Pot fi indicate de asemenea laxative, în cazul constipațiilor,
colagogul, preparatele ezimatice, dar și antispastice, în caul
afectării stomacului,vezicii biliare sau pancreasului
NB! Dat fiind faptul că cea mai frecventă cauză a disbacteriozei este
consumul de antibiotice, cea mai eficientă metodă de prevenire ar fi
evitarea auto-medicației și consumului neargumentat de antibiotice
De asemenea -nutriția corectă
-tratamentul în timp util a bolilor tractului digestiv
-exercițiile fizice, care asigură un bun peristaltism