MALNUTRIŢIA

(DISTROFIA)
 MALNUTRIŢIA
(DISTROFIA)

Definiţie. Malnutriţia sau distrofia tulburare cronică a stării

de nutriţie la sugar şi copilul mic cauzată de un aport
alimentar insuficient caloric şi/sau proteic.

        Peste 47% din stările de malnutriţie se instalează în

primul trimestru de viaţă (interferând cu dezvoltarea SNC)
        Instalată la vârste mici, malnutriţia poate determina
sechele permanente în funcţiile psihice şi mentale.
      
 MALNUTRITIA (Distrofia) este în primul rând apanajul
sugarului, din următoarele motive:

•-creşterea staturo-ponderală este cea mai rapidă

•-rezervele energetice sunt mai reduse
•-există imaturitate funcţională neuro-endocrină,
metabolică şi imunitară
 Cauzele malnutriţiei

I.   Carenţa alimentară - “Ex. Alimentatione”

 Raţii hipoclorice pe perioade lungi
 Hipogalactia maternă
 Diluţii mari de lapte de vacă
 Concentraţii mici de lapte praf
Carenţa de proteine (distrofia edematoasă prin utilizarea unor diete
fără proteine cu aport crescut de făinoase)
II.    Infecţii repetate sau cronice – “Ex. Infectione”
Acţionează izolat sau în asociere cu greşeli alimentare reprezentând cea
mai frecventă cauză de distrofie
Infecţiile pot fi: enterale sau parenterale

Mecanismele prin care infecţia favorizează deficitul caloric:

- scăderea apetitului
-antrenează direct sau indirect tulburările gastro-intestinale
(inf. intestinale  deficite enzimatice secundare)
-scade toleranţa digestivă  impune scăderea raţiei alimentare
(diete restrictive)
III.    Carenţa de îngrijire a sugarului – “Ex. Curatione”

Reprezintă un factor favorizant, potenţial al distrofiei, prin:

 Neasigurarea ritmului fiziologic de alimentaţie

 Alimentaţie nesupravegheată şi necorespunzătoare
 Privaţiune afectivă
• Factori de mediu necorespunzător: temperatură, poluare etc.
IV.    Cauze endogene – boli organice “E. Morbo”

 Malformaţii de tub digestiv – exemple:

- stenoza hipertrofică de pilor
- alte malformaţii digestive cu vărsături cronice
 Malformaţii faciale (despicături labio-maxilo-palatine)
Cardiopatii congenitale prin catabolism crescut de cauză hipoxică
Carenţe calitative de aport nutritiv
-  Tulburări de digestie – fibroza chistică de pancreas
- Tulburări de absorbţie – în sindromul de malabsorbţie:
boala celiacă, sindroame celiace etc.
- Tulburare mixtă de digestie şi absorbţie în enteropatia cronică de
diverse cauze
- Tulburări de metabolism (enzinopatii) - intoleranţe: la lactoză, galactoză
şi fructoză
-  Sinteză deficitară de proteine în boli hepatice cronice
-  Pierderi crescute de proteine
-  enteropatiile exudative
-  sindroame nefrotice
V.    Afecţiuni psiho-somatice “E. Constituitione”

 Diateza exudativă ce conferă hidro şi trofolabilitate crescută

  neuropsihopatii anorexie cronică (anorexia mentală)
 Encefalopatia infantilă cu tulburări de deglutiţie sau masticaţie
 Consecinţele malnutriţiei

1.     Tulburări digestive cauzate de:

     modificările atrofice ale mucoasei intestinale
  deficitul secundar de enzime pancreatice şi intestinale

-diaree recidivantă sau cronică
-pierderea suplimentară de calorii când nu se
utilizează alimentaţie adecvată
2.     Scăderea rezistenţei la infecţii – cauzată de:
        diminuarea tesutului limfatic (timus, ganglioni)
        scăderea fracţiunilor complementului
        scăderea Limfocitelor sub 1500 mmc
        scăderea sintezei de imunglobuline

- infecţii frecvente, trenante cu complicaţii sistemice
3.     Tulburări hidroelectrolitice şi acido-bazice, cauzate sau
agravate de diaree.

4.     Anomalii hematologice

        anemie cu patogenie multifactorială
    sindrom hemoragipar prin deficit de vit. K cu scăderea
factorilor de coagulare sintetizaţi în ficat

5. Metabolismul bazal scăzut cu hipotermie şi bradicardie.

6.     Carenţa de oligoelemente şi vitamine

        Fe   anemie + scade rezistenţa la infecţii

        Ca + Mg  spasmofilie
        vit. A   keratoză foliculară, distrofia firului de păr
        vitam. B  fisuri angulare, dermatită seboreică
        vitam. C  gingivită, purpură, scorbut
        vitam. D  rahitism
 
 Criterii de aprecire a stării de nutriţie
I. Antropometrice
1).     Greutatea (Gr.)

   Deficitul ponderal
Gr. I – Gr. A x 100
I = ideală

Gr. I A = actuală
deficitul de 11 – 20% = malnutriţie de gr. I
21 – 30% = malnutriţie de gr. II
> 30% = malnutriţie de gr. III
     Indicele ponderal = Gr. A / Gr. I
0.89 – 0,76 = malnutriţie de gr. I
0,75 – 0,61 = malnutriţie de gr. II
sub 0,61 = malnutriţie de gr. III
Între 1-3 ani – sub 0,8
2.     Înălţimea (Talia) – se reduce în formele severe
sub T medie – 2 DS
sau sub percentila 3.

3.     Indicele nutriţional sau indicele de greutate pentru înălţime

Gr. A
Gr. I pt. T. copilului
- I.N. = 0,89-0,81 = malnutriţie de gr. I
- I.N. = 0,80-0,71 = malnutriţie de gr. II
- I.N. sub 0,71 = malnutriţie de gr. III
Între 1-3 ani I.N. sub 0,8
    Examenul clinic
       dispariţia treptată a ţesutului subcutanat
torace şi abdomen – MPC gr.I
+ membre – MPC gr.II
+ faţă – MPC gr.III
      grosimea pliului cutanat latero-abdominal
       prezenţa edemelor
       starea tegumentelor
       troficitatea şi tonusul muscular
       hipotermie, bradicardie
Criterii Grade de severitate
Gr. I Gr. II Gr. III
Deficit ponderal până la 20% 20-30% > 30%
Indice ponderal 0,89-0,76 0,75-0,61 sub 0,61
Indice nutriţional 0,89-0,81 0,80-0,71 sub 0,71
Curba ponderală Staţionară sau cu Descendentă în Descendentă
oscilaţii trepte continuu cu per. de
prăbuşire
Ţesutul adipos Diminuat pe Diminuat pe Dispărut pe
abdomen şi torace membre şi trunchi membre şi trunchi
+ Bula Bichat
absentă
Talia Normală Normală Creşterea se
opreşte
Musculatura Normală Hipotonă Hipotrofie
Topire
Comportament Apetit păstrat Apetit diminuat Inapetenţă
digestiv Toleranţă digestivă Tendinţă de diaree Toleranţă digestivă
bună prăbuşită
Reacţii paradoxale
la foame şi
alimentaţie

Rezistenţă la Bună Diminuată Infecţii frecvente

infecţii grave, complicaţii
severe
Dezvoltare neuro- Normală Puţin influenţată, Regresiune
motorie şi psihică apatie, dezinteres, marcată, apatie,
ticuri motorii dezinteres
Forme clinice - - Malnutriţia
 protein-calorică
= Marasm
 proteică =
 Tratamentul malnutriţiei

Măsuri profilactice
-       alimentare naturală în primele 4-6 luni de viaţă
-         diversificarea alimentaţiei la 3 ½ luni – 4 luni
-         educaţia mamei cu probleme de nutriţie
-         respectarea imunizărilor
-         condiţii optime de viaţă
-    depistarea, dispensarizarea şi ocrotirea în unităţi de profil a
copiilor cu risc crescut
Tratament recuperator
-         începe cu efectuarea unui bilanţ utriţional pe baza criteriilor
antropometrice

-         prezenţa diareei (mai ales trenante) = element de dificultate –

deoarece în realizarea toleranţei digestive se impune o dietă specială

-         fiecare caz de malnutriţie trebuie tratat individual – în funcţie

de tipul de malnutriţie şi de cauza care a generat-o
“tatonarea” toleranţei digestive – este de multe ori singura cale de
recuperare
Obiectivele recuperării
1.     Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice şi acido-
bazice + tratamentul cauzei + tratamentul stărilor patologice
asociate (infecţii).

2.     Recuperarea nutriţională prin dietă, conform toleranţei

digestive.

3.     vitaminoterapie.

4.     MPC gr. II şi III – în unităţi specializate.

Tratamentul dietetic
Principii – se va realiza un echilibru între necesităţile calorice
crescute şi toleranţa alimentară scăzută.

-         Optimum de calorii = minimum de calorii cu care sugarul

creşte. -        se porneşte de la un minim se calorii, care-i asigură o
curbă ponderală staţionară  70 cal/kg/zi

-         Apoi creştem progresiv raţia calorică – tatonând toleranţa

digestivă – până se ajunge la raţia corespunzătoare care-i asigură
creşterea
-         relaţia optimă între aportul proteic şi necesarul caloric este =
pentru fiecare 1g de proteine din raţia alimentară va corespunde 35
– 40 calorii
- Necesarul de proteine = in medie 4g/kg/zi ( 3-5g )
Calculul raţiei calorice – exemplu:
Sugar cu Gr. 4 kg – cu MPC – gr.III
     nevoi proteice ~ 4 g/kg/zi
     total gr. de proteine – 4g x 4kg = 16 g/zi
     nevoi calorice = 16 g x 35 (40) = 560-640 cal/zi

-         nivelul maxim de calorii – la care trebuie să se ajungă

progresiv – se asigură prin adaosuri de: glucoză, amidon, ulei
vegetal (la preparatele dietetice de bază)
-         marasm – 175-200 cal/kg/zi
-         malnutriţia proteică – 135-140 cal/kg/zi
Principii de realimentare
1.     Introducerea lent progresivă a unui preparat de lapte dietetic delactozat
(sau cu proteine din soia) asigurându-se prin aceasta raţia calorică de
întreţinere – în prima săptămână

2.     Se creşte preparatul de lapte dietetic până la atingerea raţiei calorice

optime corespunzătoare la cele 4-5 g/kg/zi de proteine (respectiv pentru fiecare
1g proteine cate 40 cal.). Se adaugă 5-10% glucoză.
Acest optim de proteine şi calorii este atins în 2-3 săptămâni.

3.     utilizarea căii parenterale pentru completarea necesarului de calorii.