 Islanda este o insulă mare situată în nordul Ocean Atlantic, supranumită şi Ţara Focului şi a gheţii, din cauza

activităţii intense vulcanice, care a creat un peisaj neobişnuit, alǎturi de ghetari aflându-se vulcani, gheizere şi izvoare
termale.
 Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de
gheata (Iceland = Taramul Ghetii).
 Este situată la circa 830 km de Scotia şi 4.200 km de New York. Riftul asociat cu Dorsala medio-Atlantica, care
marchează limita dintre plăcile tectonice europeana şi nord americana, străbate Islanda dinspre sud-vest către nord-est.
Această caracteristică geografică este foarte vizibilă în Parcul Naţional Þingvellir, unde promontoriu creează un
extraordinar amfiteatru natural.
 Suprafaţa vulcanică a Islandei a fost acoperită de gheţari groşi de 1,6 km în cele 2 mil. de ani ale perioadei glaciare,
încheiate acum 10.000 de ani. Centrul ţinutului este o lume sălbatică de vulcani, cratere şi lavă. O zecime din teritoriul ţării
zace sub lava aruncată de cei 200 de vulcani ai insulei, pătura întinzându-se pe alocuri pe mai mult de 2600 km2.
 Aproape jumătate din suprafaţa Islandei, care este de origine vulcanică recentă, este constituită dintr-un deşert muntos de
lavă (cu o altitudine maximă de 2119 m deasupra nivelului mării), şi din alte zone sălbatice. 11% din teritoriu este acoperit
de trei mari gheţari:
 Vatnajökull (8300 km²)
 Langjökull (953 km²)
 Hofsjökull (925 km²)
 Localizarea
Europa de Nord (în special din motive culturale şi istorice, nu se consideră ca făcând parte din America), insulă între
Marea Groelandei şi Oceanul Atlantic de Nord, în Nord-Vestul Marii Britanii.
Coordonate geografice
65°00′N 18°00′V
Nord: Rifstangi, 66°32′,3 N
Sud: Kötlutangi, 63°23′,6 N
Vest: Bjargtangar, 24°32′,1 W
Est: Gerpir, 13°29′,6 W
 Suprafaţa Totală: 103.125kmp
 Uscat: 100.329 km²
 Apă: 2.796 km²Suprafaţă comparativă Aproape cât jumătate din mărimea
 Marii Britanii; puţin mai mică decât Kentucky; puţin mai mare decât
 Hokkaido.
 Graniţe pe uscat 0 km
 Coasta 4.988 km
Regatul Islandei a fost o monarhie constituţională, de la 1 decembrie 1918
până la 17 iunie 1944, când a devenit o republică independentă.
Islanda se afla sub controlul coroanei daneze din 1380, deşi până în 1814 era
de iure o posesiune norvegiană. În 1874 Danemarca a acordat autonomie
Islandei, autonomie ce a fost lărgită în 1904. A fost redactată o constituţie în
1874, care apoi a fost revizuită în 1903.
Pe 1 decembrie 1918 Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran, unit
cu Danemarca sub acelaşi rege. Regatul Islandei şi-a creat propriul steag, şi
a cerut ca Danemarca să se ocupe de afacerile sale externe şi de apărare.
Actul de recunoaştere a suveranităţii urma să fie revizuit în 1940, şi putea fi
revocat trei ani mai târziu, dacă nu se ajungea la o înţelegere.
Islanda a devenit oficial o republică independentă pe 17 iunie 1944, în
urma unui plebiscit. Mulţi danezi erau revoltaţi de momentul ales de islandezi
pentru declararea independenţei, căci Danemarca se afla încă sub ocupaţie Steagul Islandei
germană. Regele danez Christian al X-lea a acceptat totuşi independenţa,
trimiţând un mesaj de felicitare islandezilor.
Coroana islandeză este moneda în Islanda
Islanda a fost dur afectată de criza financiară, după ce trei bănci s-au
prăbuşit în timpul crizei din 2008. Aceste probleme au alimentat susţinerea
faţă de aderarea la UE, iar Islanda şi-a prezentat candidatura în 2009. Însă
susţinerea publică a scăzut după izbucnirea crizei datoriilor suverane şi din
cauza unor disensiuni cu Bruxellesul asupra cotelor de pescuit.cotelor de
pescuit.
  Islanda face parte din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
(abreviat NATO în engleză şi OTAN în franceză şi spaniolă) este o
alianţă politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de
Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde
28 de state din Europa şi America de Nord. Alianţa s-a format din
state independente, interesate în menţinerea păcii şi apărarea
propriei independenţe prin solidaritate politică şi printr-o forţă militară
defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi
necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune
îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Iniţial, aceste state au
fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg,
Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda şi SUA. La 18 februarie
1952, au aderat la tratat Grecia şi Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a
devenit membră NATO.
 Desi este membru fondator al aliantei, Islanda este singura ţară
membră care nu deţine forţe militare (apărarea este asigurată de
Forţele de Apărare Islandeze, care sunt conduse de Statele Unite şi
îşi au baza la Keflavík); ea s-a aliat cu condiţia de a nu participa la
niciun conflict armat.

 Simbolul national e PUFFIN-ul – o pasare ciudata – ceva intre pinguin si

tukan –
  RELIEFUL
 Islanda(în islandeză Ísland ‘istlant) este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic. Are o populaţie
de 325.671 de locuitori pe o suprafaţă de 103.000 km², ea fiind astfel cea mai rarefiat populată ţară din Europa. [Capitala şi cel
mai mare oraş al ţării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul ţării deţin două treimi din populaţie. Insula conţine
vulcani activi şi izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase şi de lavă,
munţi şi gheţari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Campiile ocupa doar zone restranse pe
litoral.Islanda este încălzită de Curentul Golfului şi are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea
cercului polar de nord.
 Insula principală are 101.826 km², dintre care 62,7% este tundră. Există treizeci de insule minore aparţinând arhipelagului
islandez, inclusiv puţin populata Grímsey şi arhipelagul Vestmannaeyjar
 Geologic, Islanda face parte din Dorsala Atlantică, zonă din mijlocul oceanului unde scoarţa oceanică se depărtează şi se
formează altă scoarţă. Dorsala marchează limita între Placa Eurasiatică şi Placa Nord-Americană, iar Islanda a apărut prin
procesele de rifting şi acreţie prin fenomene vulcanice de-a lungul dorsale
 Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine
de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer. Aceasta zona are multe
geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri.Ghetarii au sapat adanc
fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri
 Coasta de 4.970 de kilometri a Islandei este punctată de numeroase fiorduri, zone în care se află şi majoritatea aşezărilor.
Interiorul insulei, Înălţimile Islandei, este o zonă rece şi nelocuibilă, cu nisip, munţi şi câmpii de lavă.
 Relief :În mare parte platou, presărat cu vârfuri muntoase şi platouri glaciare; coasta adânc crestată de golfuri şi fiorduri
Altitudini limită Cel mai jos punct: Jölkulsárlón Lagoon: -146 m, Oceanul Atlantic 0 m
 Cel mai înalt punct: Hvannadalshnúkur 2.110 m (măsurătoare nouă, august 2005) Islanda s-a format din explozia vulcanilor
marea partea a ei fiind astfel formata
Forme de relief de ordinul II sunt foarte putine fiind mai ales vulcani: Vulcanul Askj, Vulcanul Hekla, Vulcanul
Hvannadalshunukur, Vatna Jokull.Teritoriul ţării reprezintă un podiş de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridică circa 100 de
conuri vulcanice, dintre care mulţi sunt activi (Hekla, Laki, Vatnaj,Askja, Hofsjokull, 1765 m, Eyjafjallajokull, 1666m)gheizere şi
izvoare fierbinţi, gheţari masivi.
  CLIMA
 Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că țara se
găsește destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice și sudice,
acționează ca un moderator al climei țării, păstrând condiții plăcute în mare parte a anului. Cu toate acestea, nu previne
caracterul imprevizibil al vremii, normal pentru poziția geografică a Islandei. Părțile de sud și de vest ale țării primesc mai multe
precipitații decât zonele nordice.
 La Reykjavik,temperaturile variaza de la o medie de 11 grade , in iulie, la –1 grad, in ianuarie, atingand o medie anuala de
aprox. 5 grade.Umiditatea este ridicata, iar in est este multa ceata.In nord, precipitatiile variaza de la 300 la 700 mm, in sud, de
la 1270 la 2030 mm, iar in munti ating 4570 mm. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. Iernile sunt
indelungate si destul de blande, iar verile, scurte si racoroase. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in
decembrie este noapte tot timpul .

 Dacă doriți să aflați care este cea mai bună perioadă de a vizita Islanda, nu puteți trece cu vederea întreaga intervalul de timp
dintre sfârșitul lunii mai și începutul lunii septembrie. Din mai până în iunie se poate asista la fenomenul natural cunoscut sub
numele de Soarele de la Miezul Nopții, un eveniment natural superb pentru care sunt mai faimoase țările nordice ale Europei.
Iunie poate însemna o vizită pe insula Grimsey în imediata vecinătate a Cercului Polar, pentru a experimenta Zilele Polare, în
toate splendoarea lor.
 Iernile în Islanda încep cu luna noiembrie și țin până în aprilie. În regiunile sudice și vestice, nopțile sunt glaciale și există
posibilitatea apariției furtunilor de iarnă. O vizită pe platourile interioare ale țării în perioada iernii este o idee proastă, din cauza
viscolului și a umezelii extreme. Regiunile nordice și estice sunt ceva mai puțin reci. Februarie este cea mai friguroasă luna în
Islanda, când iarna este grea chiar și pentru localnici. Dacă totuși frigul nu vă deranjează atât de tare, puteți urmări Aurora
Boreală.
  Hidrografia

 Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri, c el mai mare oras din
nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume. Ghetarii au sapat si in insula si
topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn, situat in sud-vest. Apa de ploaie si cea provenita
de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thj¢rsa , are 241 km si se situeaza
in sudul Islandei. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss , Skógafoss in sud, si Dettifoss in nord.
 Gheizere - Craterul sau bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de cativa metri. Apa fierbinte si sub
presiune circula prin acest canal aflat in interiorul scoartei terestre.
  Biodiversitatea
 Există circa 1.300 de specii de insecte cunoscute în Islanda, un număr mic comparativ cu al altor ţări (în toată lumea au fost
descrise peste un milion de specii). Singurul mamifer terestru indigen găsit de oameni la sosirea lor pe insulă a fost vulpea
polară,sosită pe insulă la sfârşitul Erei Glaciare, mergând pe marea îngheţată. În cazuri rare, vântul a adus pe insulă şi lilieci,
dar aceştia nu se pot înmulţi aici. Urşii polari sosesc ocazional din Groenlanda, dar ei doar vizitează insula, neexistând o
populaţie islandeză de urşi polari.
 Din punct de vedere fitogeografic, Islanda aparţine provinciei Arctice a regiunii Circumboreale (en) din cadrul regatului Boreal.
Circa trei sferturi din insulă sunt zone sterpe, fără vegetaţie; cea mai mare parte a plantelor o constituie iarba păşunilor
consumată regulat de erbivorele domestice. Cel mai des întâlnit copac autohton din Islanda este mesteacănul nordic (Betula
pubescens (en)), care în trecut forma păduri ce acopereau mare parte din ţară, alături de plopi tremurători, sorbi (Sorbus
aucuparia (en)), ienuperi şi alţi copaci mai mici, mai ales sălcii.
 Între animalele Islandei se numără oaia şi vaca islandeză găinile, caprele, caii, şi ciobănescul islandez toate rase de animale
domestice importate de Europeni. Între animalele sălbatice se numără vulpea polară, nurca, şoareci, şobolani, iepuri şi reni.
Urşii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda. În iunie 2008, au sosit doi urşi polari în aceeaşi
lună. Între mamiferele marine din apele din jurul insulei se numără foca obişnuită (Phoca vitulina) şi cea cenuşie (Halichoerus
grypus). În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de peşti, industria pescuitului fiind o mare parte a
economiei Islandei, ea reprezentând aproximativ jumătate din exporturile totale ale ţării. Păsările, mai ales cele marine, sunt o
parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare şi pescăruşii cu trei degete cuibăresc pe stâncile
litoralului.
 Vânătoarea comercială de balene se practică cu intermitenţe împreună cu vânătoarea în scopuri ştiinţifice.Observarea
balenelor a devenit o parte importantă a economiei Islandei începând cu 1997.
 Vegetatie si fauna Desi aici cresc cativa arbori pitici(frasini, plopi tremuratori, mesteceni si salcii), principalele forme de
vegetatie sunt ierburile,muschii si arbustii pitici. Datorita tipurilor de clima exista o zona de tundra in care vegetatia este putin
variata, cu specii de arbori si arbusti ca: afin, merisor, argintica, mesteacan pitic, salcie pitica, music si licheni Vulpea,principalul
animal autohton,este des intalnit.Renul salbatic, introdus in secolul XVIII, a fost candva o specie numeroasa, dar au fost
aproape exterminati si, de aceea, in ultimii ani a fost declarat ca specie protejata.Pot fi gasiti, in principal, in zonele montane
nord- estice.Apele ce inconjoara insula aduna balene, multe tipuri de foci si multe specii de pesti.Delfinii, cetaceele, delfinul
brun si roqualul sunt numerosi.Alaturi de acestia se gasesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe rosii, saithe
si alte specii.Somonii abunda in multe rauri, iar pastravii in rauri si lacuri.In Islanda traiesc in jur de 88 de specii de pasari, dintre
care majoritatea sunt specii acvatice:eiderul si ptarmiganul.Alte specii de pasari autohtone sunt lebada, vulturul, soimul si gasca
de mare, toate fiind specii protejate.In Islanda nu traiesc reptile sau broaste, iar speciile de insecte sunt putine .
  Asezari si populatie
 Islanda are o populaţie de 325.671 de locuitori pe o suprafaţă de 103.000 km², ea fiind astfel cea mai rarefiata
populată ţară din Europa. Populaţia iniţială a Islandei era de origine nordică şi celtică
 Orasele Islandei Reykjavik, capitala Islandei, este situata in golful Faxafloy al Oceanului Atlantic in partea de sud-vest
a tarii.Este cel mai mare oras, principalul port pescaresc si centru cultural, de productie si comercial al
Islandei.Fabricile se ocupa cu procesarea hranei, cu productia de imbracaminte, vopsea, produse metalurgice,nave si
materiale imprimate.Orasul detine un aeroport international, Keflavik.Capitala este un oras modern,majoritatea
cladirilor fiind alimentate cu apa provenita de la izvoarele geotermale.Aici se gaseste Universitatea din
Islanda,Conservatorul, Parlamentul (Althing) , Catedrala Luterana,Biblioteca Nationala, Arhivele Nationale si Teatrul
National.Tot aici se gaseste Muzeul National de Istorie, Muzeul National care contine o colectie de antichitati
islandeze,Galeria Nationala, moderna Biserica Hallgrim’s si statuia navigatorului islandez Leif Eriksson, prezentata in
1930 in Islanda de catre Statele Unite cu ocazia comemorarii a 1000 de ani de la fondarea guvernului Althing.Vikingii
au fondat aici prima asezare permanenta in 874, a devenit locatie a Parlamentului in 1843 si capitala in 1918.Populatia
acestui oras este estimata la 113 848 de locuitori. Akureyri, pricipalul port cu deschidere la mare si cel mai mare oras
din nordul Islandei, este situat la 260 de km nord-est de capitala.Portul este situat la extremitatea sudica a fiordului
Eyja, aproape de gura de varsare a raului Eyjafjardar,inconjurat in nord de o depresiune cu pietris si in toate celelalte
trei parti de munti.Detine cea mai mare sociatate comerciala din Islanda si detine majoritatea industriilor cooperative
ala Islandei, incluzand tesatoria si tabacitul.Orasul detine un colegiu pentru adolescenti.Populatia este de 16 475
locuitori. Kopavogur, oras din sud-vestul Islandei este o suburbie rezidentiala a capitalei.Este localizat pe tarmul sud-
estic al Golfului Faxafloy si detine una din cele mai mari comunitati ale Islandei.Populatia orasului esta de aprox. 25
803 locuitori.
 Cultura Limba Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava,
islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor
povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de
obicei daneza, engleza, germana sau suedeza. Religia Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane
(la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).Desi 90% dintre islandezi alcatuiesc
aceasta biserica, exista o mare toleranta fata de celelalte confesiuni.Astfel ca una dintre minoritatile religioase este
alcatuita din romano-catolici si luterani simpli.
 Islanda este împărţită în regiuni, circumscripţii şi comune. Există opt regiuni utilizate în principal în scopuri statistice;
jurisdicţiile tribunalelor districtuale folosesc şi ele o versiune mai veche a împărţirii pe regiuni.Până în 2003,
circumscripţiile pentru alegerile legislative erau aceleaşi cu regiunile, dar printr-un amendament la Constituţie, ele au
fost modificate la forma actuală, cu şase circumscripţii:
 Reykjavík Nord şi Reykjavík Sud (regiuni ale oraşului);
 Sud-Vest (patru zone urbane necontigue din jurul Reykjavíkului);
 Nord-Vest şi Nord-Est (jumătatea nordică a Islandei, împărţită în două); şi
 Sud (jumătatea sudică a Islandei, excluzând Reykjavíkul şi suburbiile lui).
  Activitate economica

 În 2007, Islanda avea al şaptelea PIB pe cap de locuitor din lume în valoare absolută (54.858 de dolari) şi al cincilea după PIB
pe cap de locuitor ajustat după paritatea puterii de cumpărare (40.112 de dolari). Circa 85% din producţia de energie primară
din Islanda provine din surse regenerabile produse pe plan intern. Utilizarea abundentei de energie hidroelectrică şi geotermală
a făcut ca Islanda să fie cel mai mare producător de energie electrică din lume pe cap de locuitor. Ca urmare a angajamentului
său în favoarea energiei regenerabile, Indicele Global al Economiei Verzi pe 2014 a pus Islanda între cele mai verzi 10
economii ale lumii. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi
implică 7% din forţa de muncă. Economia este vulnerabilă la scăderea efectivelor de peşti şi la scăderea preţurilor pe piaţa
mondială a principalelor mărfuri de export: peşte şi produse din peşte, aluminiu şi and fish products, aluminium, and ferosiliciu.
În trecut, a jucat un rol important şi vânatul de balene. Islanda încă se bazează masiv pe pescuit, dar importanţa acestei ramuri
este în scădere, de la o pondere în cadrul exporturilor de 90% în anii 1960 la 40% în 2006.
 Islanda are un nivel foarte ridicat de deţinere de autovehicule pe cap de locuitor, cu un autovhicul la fiecare 1,5 locuitori;
aceasta este principalul mijloc de transport.Islanda are circa 13.034 km de drumuri în administrare, dintre care 4.617 km sunt
asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de viteză sunt de 50 km/h în
localităţi, 80 km/h pe drumurile de pământ şi 90 km/h pe cele asfaltate.[În Islanda nu există căi ferate. Sursele regenerabile de
energie—geotermale şi hidroelectrică—furnizează practic tot necesarul de electricitate al Islandei i circa 85% din consumul
primar total de energie,restul constând în mare parte din produse petroliere de import, utilizate în transport şi de către flota de
pescuit.Islanda se aşteaptă să fie independentă energetic până în 2050. Cele mai mari centrale geotermale din Islanda sunt
Hellisheiði şi Nesjavellir, iar Kárahnjúkar este cea mai mare hidrocentrală.Când a fost deschisă Kárahnjúkavirkjun, Islanda a
devenit cel mai mare producător de energie electrică pe cap de locuitor din lume.
 Viata de zi cu zi Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele
femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de
aur sau argint. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import:
televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in
zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de
vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de
la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si
serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile. Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din
ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de
doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei
de copiii ai caror parinti lucreaza.
 Mancare si bautura Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din
carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange
si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca.
 Timp liber Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de
izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi
dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche. Reykjavik are doua teatre si o orchestra
simfonica.
 Arta Datorita faptului ca limba islandeza s-a schimbat foarte putin de-a lungul vremii, islandezii pot citi fara prea mare
dificultate literatura creata in Islanda in timpul secolelor XII si XIII.Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt
epopeele.Scriitorii islandezi moderni au creat numeroase opere literare.Scriitorul islandez Halldor Laxness a castigat Premiul
Nobel pentru literatura in 1955.Laxness a adaptat frumusetea lirica a vechilor epopee islandeze astfel incat sa o foloseasca in
romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii zilelor noastre sunt foarte buni cititori.Se spune ca poporul islandez
citeste mai multe carti pe cap de locuitor decat oricare alt popor. In Islanda medievala, cele mai raspandite mestesuguri erau
cioplitul lemnului, prelucrarea argintului si sculptura in piatra pentru decoratiile bisericilor.Arta populara isi gaseste cea mai
profunda expresie in prelucrarea lemnului.
 Dintre islandezii faimosi in intrega lume pot fi amintiti: formatia de rock alternativ Sugarcubes, cantareata Bjork, trupa de rap
Quarashi, grupul de artisti GusGus si Emiliana Torrini, muziciana de folk electronic/acustic.Fotbalistul Eiour Guojohnsen ce
a jucat la F.C.Chelsea, iar acum este la F.C.Barcelona, in Spania, este sportivul islandez cel mai cunoscut.
 Sport La începutul anilor 2000, când Islanda trăia un boom economic, a investit masiv în construcția de terenuri acoperite. Nu
într-un stadion național monument (doar 10.000 de locuri are Laugardalsvöllur, arena lor națională), ci în mai multe terenuri
mici, artificiale, încălzite, eco-friendly, care au costat între 5 și 25 de milioane de dolari (conform Washington Post), realizate
prin parteneriate între cluburi și autorități. 11 astfel de construcții au fost ridicate și patru sunt încă în dezvoltare; alături de ele,
au fost construite 22 de terenuri încălzite neacoperite și peste 100 de mini-terenuri artificiale, unele dintre ele lângă școli, unde
elevii se pot juca în pauze sau după ore. Asta le-a oferit noilor generații șansa de a juca tot anul, nu doar trei luni, un sport pe
care au ajuns să-l îndrăgească tot mai mult.
 Islanda are un indice de alfabetizare de 100%. Pe insulă nu există analfabeți, deci., poate de-aia sunt așa mulți scriitori.
 În Islanda, fiecare al zecelea om e scriitor. Islanda este țara cu cei mai mulți scriitori, cele mai multe opere publicate și cele
mai multe cărți citite pe cap de locuitor dintre toate statele lumii. ”Suntem o națiune de naratori. Când e frig și întuneric, nu ai
ce altceva să faci”, susține Solvi Bjorn Siggurdsson, unul din mulții scriitori islandezi. În 2013, nuvelista Kristin Eiriskdottir
sublinia, pentru BBC, absurdul situației. ”Chestia asta ne face mai competitivi. Eu locuiesc cu mama și cu iubitul meu, care
sunt, amândoi, scriitori. Încercăm să publicăm în ani diferiți, pentru a nu ne face prea multă concurență unul altuia”.
 Islanda este și țara în care se urmăresc cele mai multe filme din lume, cu o medie de 5,1 bilete de cinema pe cap de locuitor
pe an, dublu faţă de media vest-europeană, triplu faţă de germani şi de cinci ori mai mult decât japonezii.
 Islanda asigură 85% din energie din surse regenerabile, în special hidroenergie și energie geotermală.
 Islanda menține încă sistemul arhaic nordic al numelor. Așa se face că fiul tău nu îți va moșteni numele de familie. Dacă te
cheamă Gustaf, iar pe fiul tău Jon, se va numi Jon Gustafsson, adică ”fiul lui Gustaf”. Dacă ai și o fiică, Kristin, ea se va
numi Kristin Gustafdottir, adică ”fiica lui Gustaf”. Dacă într-un anturaj anume (școală, serviciu etc) sunt două persoane
numite Jon, care au tați Gustaf, pentru a-i deosebi se folosește și numele bunicului. Jon Gustafsson Hallsson (Jon, fiul lui
Gustaf Hallson) și Jon Gustafsson Gudjhonsson (Jon, fiul lui Gustaf Dudjhonsson).
 Există și excepții. Dacă se consideră că ai realizat lucruri mărețe, importante, pentru țară, ți se permite să-ți ”blochezi”
numele de familie și pentru generațiile viitoare. Așa a fost cazul lui Arnor Gudjohnsen (considerat cel mai mare fotbalist din
istoria Islandei) și al fiului său, Ejdur Gudjohnsen.
 Islanda este singurul stat NATO fără armată terestră, aeriană sau forţe navale. Insula posedă doar o pază de coastă
înarmată.
 Islanda a avut o ieșire din criza economică de acum câțiva ani destul de originală – probabil posibilă și faptului că era și este
o națiune mică. Intrată în criză, ca majoritatea țărilor europene, Islanda a avut nevoie de banii FMI pentru a depăși
momentul. Diferența între Islanda și alte țări în situații similare este că nu a folosit niciun eurocent pentru a ajuta cele patru
bănci din țară să supraviețuiască. Le-a lăsat să falimenteze. Mai mult, e singura țară care și-a băgat la închisoare bancherii
considerați responsabili de criza financiară.
 Islanda ar putea fi prima democrație autentică din lume, așa cum este cunoscută ea azi. Parlamentul islandez a luat ființă
acum mai bine de 1000 de ani. Asta deși este una dintre cele mai ”tinere” țări din lume. Nu are decât 25 de milioane de ani.
 Islanda este una dintre puținele locuri din lume fără furnici. Explicația nu o știu.
 În Islanda sunt mai multe oi decât populație. Sunt peste 700.000 de ovine pe insulă.
 În schimb, Islanda are cei mai mulți vulcani de pe planetă, vreo 200, marea majoritate activi. Remember Eyjafjallajokull?
 Reykjavik este capitala cea mai nordică din lume și mai mult de 60% din populație locuiește în acest oraș.
 Toată lumea din Islanda vorbește engleza, limbă obligatorie începând de la 11 ani.
 Chiar daca e aproape de Cercul Polar de Nord, iar cu avionul mai faci cam 2 ore pana-n Groenlanda – nu e atat
de frig pe cat crezi sau ti se spune!
 Simbolul national e PUFFIN-ul – o pasare ciudata – ceva intre pinguin si tukan – care se si mananca la
restaurante la preturi colosale.
 Se-ntuneca la 9 seara! Chiar si in martie!
 Am baut cea mai buna si mai pura APA din lume! Cea mai ieftina apa imbuteliata de la islandezi nu se compara
cu cea mai scumpa din Romania.
 Nu te astepta sa o vezi pe Aurora in fiecare noapte! Si nu fi dezamagit daca nu o prinzi!
 Daca iesi din oras asteapta-te sa dai peste case situate la distante de 30 km una de alta – zici ca esti pe alta
planeta.
 Soselele sunt goale! Aproape ca nu exista trafic in afara orasului si traiesti cu impresia ca e o tara parasita. Dar
au si ei gropile lor…
 Skyr-ul e iaurtul traditional si se face peste tot marketing tam-tam cu el. Foarte bun si gros!
 Islandezii sunt mega fani graffiti-uri. Le vezi peste tot in orase! Legea locala spune ca graffer-ul trebuie sa
primeasca aprobarea proprieterului casei – iar proprietarul sa ia aprobare de la primarie…
 Esti incurajat sa intri in vorba cu localnicii si sa le ceri direct informatii, iar cateodata te trezesti ca se baga singuri
in sufletul tau. Sunt foarte relaxati oamenii!
 Singura si cea mai mare biserica din Reykavik nu prea te face sa te simti ca la biserica. Lacasul sfant serveste si
ca sala de concerte si ca locatie pentru workshop-uri, iar daca urci in turn – pentru 5 E – poti sa vezi orasul de
sus.
 Cafeaua islandeza e tare si se bea neagra!
 Daca mergi la lacuri termale sau in apropierea geyser-elor –peste tot miroase a oua stricate! Totul pute a sulf!
Inclusiv la dus! Si nici nu-ti face pielea prea fina!
  Proiect geografie cl.a-VI-a B
Elev Ada
Miclea


 Profesor Andrei Tudorache

 Bibliografie
 http://lipovan.ro/15-lucruri-despre-islanda-tara-cu-cea-mai-mica-populatie-calificata-la-euro/
 http://oanatache.ro/ce-nu-ti-se-spune-despre-islanda/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Islandei
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Islandei
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda
 http://www.globi.ro/islanda/clima
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Vatnaj%C3%B6kull
 http://thecitybreak.ro/ghetarul-vatnajokull-frumusetea-ghetii-si-pesteri-spectaculoase/
 www.slideshare.net/ramonapetculescu/danemarca-finlanda-si-islanda
 http://lead.ro/cum-a-ajuns-islanda-o-tara-cu-330-000-de-locuitori-unde-puteai-juca-fotbal-doar-trei-luni-pe-an-sa-
lupte-in-optimi-la-euro/