METABOLISMUL

ENERGETIC
 Metabolismul = procese interconectate prin care o substanţă poate fi transformată, prin una sau mai
multe reacţii biochimice catalizate de enzime, cu scopul de a obţine energie sau alţi compuşi cu rol bine
definit în organism

Carbohidraţi catabolism
CO2 + H2O + energie
AG

anabolism
Precursori simpli + Energie Molecule complexe

Rezervele energetice ale unui adult de sex

masculin de 70 de kg

Energie disponibilă în kilojouli (kcal)

Organul/ţesutul glucoză sau glicogen trigliceride proteine
sânge 250 (60) 200 (45) 0 (0)
ficat 1700 (400) 2000 (450) 1700 (400)
creier 30 (8) 0 (0) 0 (0)
muşchi 5000 (1200) 2000 (450) 100000 (24000)
ţesut adipos 330 (80) 560000 (135000) 170 (40)
 ATP Metabolism aerob

creatin-fosfat
Energie eliberată

Metabolism anaerob

Secunde Minute Ore

Timp
 ATP-ul ca sursă de energie Tip de efort Consum de ATP/h
Condiţii de repaus 1,66 kg
Condiţii de stress 30 kg
ATP  H 2O  ADP  Pi G0'   7,3 kcal / mol Fugă timp de 2 ore 60 kg pe 2 ore

ATP  H 2 O  AMP  PPi G 0'   7,3 kcal • Turnover-ul foarte rapid;

• o moleculă de ATP este consumată
H 4 P2 O7  H 2 O    2 H 3 PO4
pirofosfataza
G 0'   8 kcal / mol în aproximativ un minut de la
formarea ei.
Gtotal  15,3 kcal / mol
0'

• Cantitatea totală de ATP din

organism= aprox 100 grame

Creatin-fosfatul ca sursă de energie • Cantitatea de energie eliberată

din această reacţie este de -43,0
creatin fosfat + ADP    ATP + creatină
Creatin kinaza
kJ/mol (-10,3 kcal/mol).
Căi generale de metabolizarea a trofinelor din alimente în scopul producerii de energie.
Compuşi cheie în metabolism
Glucoză
lipide poliglucide proteine
etapa I
G-6-P
glicerol hexoze aminoacizi
acizi graşi

G-1-P 6-P- F-6-P Oxalacetat

gluconat
etapa II Acetil-CoA 
  

CoA-SH
Glicogen Ribozo-5-P Piruvat
ciclul  metabolismul 
etapa III citratului glicogenului  ciclul  
CO2 pentozofosfaţilor 
3 (NADH+H+) glicoliza aerobă şi Alanină Acetil-CoA Lactat
FADH2 ATP anaerobă  transaminare
O2  decarboxilare oxidativă
fosforilare oxidativă 
 inversarea glicolizei
H2O (reacţia 9)  biosinteza
colesteroluilui  HMG-CoA Ciclul Acizi graşi
cetogeneza  β-   citratului
oxidarea/biosinteza de
novo a acizilor graşi
Colesterol Corpi cetonici
 Metabolismul energetic al diferitelor organe

• singurul substrat energetic al creierului

este glucoza.
• Nu are capacitatea de a stoca glucoza şi
este necesar un aport continuu
Metabolismul (aproximativ 120 g glucoză/zi = aport
energetic al caloric de 420 kcal).
creierului • energia este utilizată în mare parte
pentru a asigura potenţialul membranar,
schimburile Na+-K+ şi pentru sinteza de
neurotransmiţători.
• Substrat energetic secundar - corpii
cetonici
 Metabolismul energetic al diferitelor organe

• Suportul energetic = oxidarea acizilor graşi, a glucozei sau a corpilor cetonici.

• în stare de repaus, acizii graşi prin β-oxidare asigură 85% din necesarul energetic.
• conţin depozite importante de glicogen (aproximativ ¾ din glicogenul total se găsesc în
muşchi), care pot asigura un aport caloric de aproximativ 1200 kcal.
• Muşchiul este lipsit de glucozo-6-fosfatază, deci nu poate hidroliza G-6-P la glucoză
Metabolismul
liberă.
energetic al
• În caz de efort muscular intens şi de scurtă durată, G-6-P este utilizat ca suport energetic
muşchiului
prin glicoliză anaerobă deoarece rata glicolizei depăşeşte capacitatea de transformare a
striat
ciclului citratului.
• Lactatul rezultat din glicoliză anaerobă este transportat la ficat şi transformat în glucoză
(ciclul Cori).
• O parte din piruvat participă în reacţii de transaminare si se transformă în alanină. Ca şi
donator de grupări amino în această reacţie participă aminoacizii cu catenă laterală
(Ile,Val,Leu), a căror schelet hidrocarbonat este oxidat în scop energetic, iar gruparea
amino, pe care muşchiul nu o poate transforma în uree este eliberată sub formă de
alanină.
• Alanina este captată de ficat şi utilizată pentru gluconeogeneză sau sinteză de acizi graşi.
 Repaus
Glucoza Glicogen
Glucoza absorbita din
Efort
intestin
muscular

Glicoliza Contractie
ADP + Pi
Glicogen hepatic
miozin-ATP-
aza
Glucoza

Piruvat
Ca-ATP-aza
Lactat Lactat Lactat Piruvat
ATP
+
Relaxare
Lipide creatina

AG + glicerol AG Acetil- CoA

Contractie Repaus

Schimb de gaze
Fosforilare Creatin
O2 O2
oxidativa fosfat
CO2 Ciclul
CO2 citratului
 Metabolismul
energetic al
ţesutulului adipos

Glucoză VLDL chilomicroni

(ficat) (ficat) (intestin)

• 15 kg trigliceride la un adult de 70 kg (135000 kcal)

• Transportul lipidelor în organism sub forma de
Glucoză Acizi graşi lipoproteine

Glicerol-3-P Acil-CoA • Acizii graşi – sinteza “de novo” în ficat, alimente

• Glicerolul – din glicoliza (DOAP) sau din glicerol-3-P
Trigliceride (ficat)

Glicerol
Lipaza
hormon Acizi graşi
• Ţesutul adipos – lipoprotein lipaza (stimulată de
sensibilă
adrenalină şi inhibată de insulină)

Glicerol AG legaţi de
(ficat) albumină
(ţesuturi
periferice)
Metabolismul • Procesele generatoare de energie de la nivel hepatic asigură suportul
energetic al ficatulului energetic pentru creier, muşchi striat şi alte organe periferice.

• Metabolismul glucidic.
• hexokinaza şi glucokinaza fosforilează două treimi din glucoza serică
cu formare de glucozo-6-fosfat, compus care poate adopta diferite
căi de metabolizare (glicogenogeneză, glicoliză, iar excesul pentru
sinteza de colesterol şi trigliceride).

• Metabolismul lipidic.
• biosinteza de novo a acizilor graşi.
• tiokinaza, enzima responsabilă de activarea acizilor graşi sub formă
de Acil-CoA în vederea β-oxidării, este puţin activă în ficat.

• Metabolismul proteic.
• aminoacizii sunt absorbiţi de ficat şi utilizaţi în cea mai mare parte în
biosinteza de proteine şi mai puţin catabolizaţi.
• Ureogeneza (circa 20-30 g uree/zi).
• Scheletul hidrocarbonat al aminoacizilor sub formă de α-cetoacizi
este apoi utilizat în gluconeogeneză sau sinteză de acizi graşi,
• Aminoacizii cu catenă laterală (leucina, izoleucina, valina) nu pot
intra în reacţie de transaminare la nivel hepatic, doar la nivel
muscular
Utilizarea trofinelor postprandial

• glucoza şi aminoacizii sunt absorbiţi la nivel intestinal şi ajung direct în sânge

• lipidele alimentare sunt încorporate în chilomicroni şi transportate pe cale limfatică în
sânge.
• Absorbţia glucozei determină secreţie de insulină
↑ glicogenogeneza hepatică şi musculară şi glicoliza ↓gluconeogeneza,
↑ sinteza de acizi graşi
↑ sinteza de proteine şi captarea aminoacizilor cu catenă laterală în muşchi
- Activează GK
• În muşchi are loc depozitarea glucozei sub formă de glicogen
• în ţesutul adipos glucoza furnizează glicerol-3-fosfat din dioxiacetonfosfatul provenit din
glicoliză. I

• ↓Glicemia începe să scadă după câteva ore de la ultima masă, ↓ secreţia de insulină
↑ creşterea secreţiei de glucagon de către celulele α-pancreatice.
• Glucagonul
• mobilizează glucoza din depozitele hepatice de glicogen,
• ↑ glicogenoliza, ↓ sinteza de acizi graşi prin scăderea concentraţiei de Acetil-CoA,
↑ gluconeogeneza hepatică din lactat, alanină şi glicerol.
 Aport alimentar hipocaloric
6

5 Corpi
• rezervele energetice ale unui adult de 70 kg - 161000 kcal 4
cetonici

• Consumul/24 de ore 1600 kcal- 6000 kcal 3

Glucoză
• rezerve energetice sunt suficiente pentru 1-3 luni 2
• depozitele de carbohidraţi sunt epuizate în 24 de ore 1
Acizii graşi

0 2 4 6 8

• nivelul glicemiei > 40 mg/dl Număr zile de post

• creierului şi hematiilor
• sursa de glucoză = aminoacizii proveniţi din hidroliza proteinelor.
• „salvarea” proteinelor de la degradare prin utilizarea acizilor graşi şi a corpilor cetonici în scop energetic.

• ↓ glicemia ↓ secreţia de insulină ↑ secreţia de glucagon

• mobilizarea trigliceridelor din ţesutul adipos şi β-oxidarea acizilor graşi în scop energetic
• ↑ concentraţia Acetil-CoA dar OA provenit din glicoliza (piruvat) ↓
• Cetogeneză hepatică din Acetil-CoA