Digitalizarea-Informatiei 2015

Digitalizarea
informaţiei
Consideraţii generale
Digitalizarea informaţiei
Concepte de bază
Din punct de vedere tehnologic:
 comunicaţiile = un transfer de informaţii între diferite
puncte, care are loc în timp şi spaţiu
 informaţia = în sens larg se referă la formatele
standard cu care sîntem familiarizaţi: text, audio, video,
pagini web ş.a.
 exemplu de comunicaţii: accesarea datelor de pe CD sau DVD
(informaţia transferată este „vizibilă”, disponibilă în mod direct
consumului uman)
 există şi comunicaţii care sînt „ascunse” şi de care omul beneficiază
indirect » exemplu: comunicarea dintre un calculator şi o imprimantă
Concepte de bază
 comunicaţiile analogice = informaţia este transferată sub
forma unor impulsuri electrice continue » informaţiile sînt
prezente în orice moment din timp » semnale analogice
 exemplu: vocea de la telefon (intensitatea vocii cauzează
variaţii ale semnalului electric)
 comunicaţiile digitale = informaţia este transferată
fragmentar (discontinuu) sub formă de secvenţe de biţi sau
octeţi » informaţiile prezintă anumite valori la anumite
momente de timp » semnale digitale
 exemplu: pachetele transferate pe Internet între două
calculatoare
Concepte de bază
valori
continue
Intensitate Semnale digitale
Semnal analogic
Timp
valori
discrete
Concepte de bază
Pentru a înţelege mai bine noţiunile de analogic şi digital

putem apela la următoarele comparaţii:
 exemplu 1: un întrerupător care nu poate avea decît poziţiile on
şi off, funcţionează după un principiu digital, iar unul care permite
reglarea gradelor de intensitate a luminii funcţionează după un
principiu analogic
 exemplu 2: un ceas ale cărui ace se învîrt
uşor, continuu pe cerc pe suprafaţa circulară a
ceasului (analogic) vs. un ceas ale cărui secunde
„sar” şi alternează una după alta, aproape
instantaneu, pe un afişaj electronic (digital)
Concepte de bază
Ce este un bit? (cf. Nicholas Negroponte, Lumea digitală)

 este elementul cel mai mic din ADN-ul informaţiei
 din raţiuni practice şi din raţiuni de codare a informaţiei
pentru a putea fi prelucrată de calculator, s-a stabilit că un
bit este 0 sau 1
 un bit nu are culoare, nici dimensiuni, nici greutate şi
navighează cu viteza luminii
 este o stare de a fi: activ sau inactiv, fals sau adevărat, sus
sau jos, înăuntru sau în afară, alb sau negru
»
Concepte de bază
»  în domeniul informaticii şi al tehnologiei informaţiei o

secvenţă de biţi reprezintă informaţia numerică generală
 secvenţele de biţi sau „cuvintele” formate din 0 şi 1
codează numerele;
 nr. de biţi = lungimea cuvîntului
 exemplu: s={2,7,9, 11, …} ≡ s={10, 111, 1001, 1011…}
Concepte de bază
»  biţii au fost
dintotdeauna
elementul de bază
al calculului digital:
calculatorul codează
orice informaţii
primite de la
utilizator în
secvenţe de 0 şi 1
Concepte de bază
Aşadar, ce presupune, tehnologic vorbind, digitalizarea?

 digitalizarea este transformarea informaţiilor care au
fost traduse prin semnale analogice în semnale digitale
 informaţia este preluată din realitate de către un
dispozitiv digital (un calculator) şi este codată în secvenţe
de 0 şi 1 care apoi sînt prelucrate de către acesta
 digitalizarea este un proces care impune o separare, o
discretizare, o codificare pentru a construi o lume
computaţională şi informaţională manipulabilă
Principii de bază
Tre c e re a d e l a a n a l o g i c l a d i g i ta l
Semnal analogic
Intensitate
MESAJ Timp
Semnal digital
Intensitate
MESAJ
CODAT
Timp
Eşantionare
+ Cuantizare
 clasificarea valorii
 măsurarea amplitudinii unui
semnal la intervale regulate amplitudinii unui semnal într-o
serie de valori discrete
 ce se întîmplă cu semnalul la
mijlocul unui interval nu este  cantitatea de valori discrete
luat în considerare va depinde de numărul de biţi
care se vor utiliza pentru
 trebuie să avem grijă ca
cuantizare
intervalul de eşantionare să fie
îndeajuns de rapid pentru a  trebuie să se utilizeze
captura toată informaţia oferită suficienţi biţi pentru a captura
de semnal variaţiile mici ale semnalului
Semnal Semnal
analogic digital
Eşantionare Cuantizare
Teorema lui Shannon:

Pentru a eşantiona corect un semnal este
necesar ca eşantionarea să se realizeze cu o
frecvenţă egală sau mai mare ca dublul celei mai
mari frecvenţe a semnalului.
F
e s 2max(
f recven
aen t i o n a r)
Semnalele: comunicaţii
 asigură transferul informaţiilor
Semnalele analogice Semnalele digitale

 Informaţiile sînt  Informaţiile prezintă
prezente în orice anumite valori la anumite
moment din timp momente de timp
comunicaţii analogice comunicaţii digitale

Concepte de bază
De ce să digitalizăm un semnal?
 pentru a putea fi procesat de circuite digitale
 circuitele digitale sînt cele folosite de către calculator
(calculatorul este cel responsabil de „automatizarea”
proceselor de producţie)
 spre deosebire de semnalul analogic, cel digital nu îşi
pierde din calitate în cazul transmisiilor multiple,
reproducerilor sau procesării
Concepte de bază
Analogic vs. digital
PARAMETRI ANALOGIC DIGITAL
Calitatea semnalului De la slabă la bună Bună
Costuri de transmisie De la medii spre ridicate Ridicate
Costuri de receptare De la mici la medii De la medii spre ridicate

Reglaje la aparatul
Uneori sau niciodată Nu e cazul
receptor
Rezistenţa la condiţii de
Moderată spre ridicată Ridicată
mediu adverse
Calitatea receptării
Medie spre bună Bună
semnalului de origine
 ştim că limbajele au fost

cei mai puternici agenţi ai
schimbării de-a lungul
evoluţiei umanităţii
 digitalizarea apare astfel ca
o formă de schimbare a logicii exemplu: cînd trimitem un e-mail în care
de operare pentru a converti spunem „Bună, Andrei!”, această frază nu
apare în mod misterios pe monitorul lui
limbajul uman într-un limbaj Andrei; acest mesaj este transformat de către
pe înţelesul calculatorului calculatorul nostru într-o secvenţă de 0 şi 1
pe care o poate decoda calculatorul lui
» » limbajul digital Andrei şi astfel a-i face cunoscut mesajul
nostru
Aportul digitalizării
Digitalizarea presupune două noutăţi semnificative în

procesarea informaţiei:
 compresia datelor
(datele ocupă spaţiu
şi resurse mai puţine)
mai multă precizie şi fidelitate
 corecţia erorilor
(asupra datelor se poate
interveni oricînd)
distribuţia informaţiei se realizează pe un

canal mai scump, dar mai puţin „zgomotos”
Alte avantaje ale sistemelor digitale:

 reproductibilitatea rezultatelor
 simplitatea interfeţei cu utilizatorul
(uşor de manipulat) Interes pentru
industriile care
 flexibilitate şi funcţionalitate operează cu
 programabilitate prelucrarea de
informaţii
 viteză de transmisie între
componentele sistemului
 economie de spaţiu
 posibilitatea de îmbunătăţire tehnologică
 procesul de digitalizare nu presupune numai

trecerea „o dată şi bine” de la analogic la digital, ci
chiar procesul de digitalizare în sine se recodifică, se re-
digitalizează constant, pentru a permite manipularea
informaţiei cu noi mijloace şi limbaje
 digitalizarea permite apariţia unui spaţiu
informaţional deschis cui are acces la interfaţa digitală
 era digitală, cu ambele

ei componente de
digitalizare şi manipulare
digitală permite
decuplarea dintre
procesele de percepţie şi
acţiune, indicînd un
spaţiu intermediar
(re)configurabil şi
manipulabil
Etape ale digitalizării
Digitalizarea a cunoscut mai multe etape:
1. mai întîi s-au digitalizat mijloacele de care se serveau

industriile pentru crearea de produse analogice
2. apoi industriile şi-au dezvoltat ramuri de producţie

digitală
3. au apărut industrii noi, specializate exclusiv în

producţie digitală
Impactul digitalizării asupra societăţii
De ce e importantă digitalizarea?
 trecerea de la analogic la digital a însemnat preluarea
de către computer a unora dintre atribuţiile oamenilor
 utilizarea calculatorului a oferit soluţii pentru anumite
inconveniente tehnice şi a înlocuit operaţiunile manuale
şi greoaie cu unele automatizate şi eficiente
 astfel accentul industriilor s-a putut îndrepta către
dezvoltarea conceptelor şi calităţii produselor
Mutaţiile din sfera socială
 putem vorbi de o societate a informaţiei » cultura

este produsul unei transformări istorice determinate
inextricabil de rolul fundamental pe care îl îndeplinesc
tehnologia informaţiei şi comunicării
 apar noi forme de comunicare culturală determinate
de necesitatea şi dorinţa de consum a publicului: se
configurează un lexic nou, diverse noi forme de
comunicare orală şi scrisă, se gestionează noi modalităţi
de acces la informaţie
 necesitatea digitalizării este determinată de progresul

ştiinţific care a presupus automatizarea proceselor şi a
impulsionat crearea unor produse mai uşor de consumat
 aceasta provine şi din

întîmpinarea unei nevoi
sociale (de a transmite
informaţia mai rapid şi mai
eficient)
Un model pentru modul în care

evoluţia ştiinţei şi tehnologiei
interferează cu sfera socială
(cf. Brian Winston, Media Technology and Society. A History: From The
Telegraph to The Internet. London and New York, 1998)
PERFORMANŢĂ
Tehnologie
PREZENT
TRECUT Ştiinţă
FIG. 1
COMPETENŢĂ
PERFORMANŢĂ
Tehnologie
PREZENT
PROTOTIPURI
TRECUT Ştiinţă
FIG. 2
COMPETENŢĂ
PERFORMANŢĂ
Tehnologie
PREZENT
PROTOTIPURI
IDEAŢIE
TRECUT Ştiinţă
FIG. 3
COMPETENŢĂ
PERFORMANŢĂ
Tehnologie
PREZENT
INVENŢIE/
PROTOTIPURI
PRODUCŢIE
IDEAŢIE
TRECUT Ştiinţă
FIG. 4
COMPETENŢĂ
PERFORMANŢĂ
Tehnologie
PREZENT
INVENŢIE/
PROTOTIPURI
PRODUCŢIE
TRANSFORMARE
IDEAŢIE
TRECUT Ştiinţă
FIG. 5
COMPETENŢĂ
PREZENT
SFERĂ
SOCIALĂ
TRECUT
FIG. 6
PREZENT
SFERĂ
SOCIALĂ
TRECUT
FIG. 7
PERFORMANŢĂ ÎNTÎMPINAREA
UNEI NEVOI
Tehnologie SOCIALE
PREZENT
SFERĂ
SOCIALĂ INVENŢIE/
PROTOTIPURI
PRODUCŢIE
TRANSFORMARE
IDEAŢIE
TRECUT Ştiinţă
FIG. 8
COMPETENŢĂ
PERFORMANŢĂ ÎNTÎMPINAREA
UNEI NEVOI
Tehnologie SOCIALE
PREZENT
SFERĂ
SOCIALĂ INVENŢIE/
PROTOTIPURI
PRODUCŢIE
TRANSFORMARE
IDEAŢIE
TRECUT Ştiinţă
FIG. 8
COMPETENŢĂ
Carcteristicile de bază ale unei inovaţii (aplicabile şi

inovaţiilor digitale) care determină măsura în care aceasta va
pătrunde pe piaţă şi va fi asimilată de către publicul larg:
 avantajul relativ
 compatibilitatea
 complexitatea
 fiabilitatea
 observabilitatea
(cf. Everett M. Rogers, Communication Technology: The New
Media in Society. New York: Free Press, 1986)
Regula celor 30 de ani în dezvoltarea accelerată ce are

loc pe măsură ce o nouă tehnologie se mută din
laborator pe piaţă:
 Primul deceniu: multă nedumerire, nu prea mare
infiltrare
 Al doilea deceniu: mult flux, începe infiltrarea
produsului în societate
 Al treilea deceniu: „Ei, şi ce?”, o tehnologie de care
dispune toată lumea
(cf. „Paul Saffo and the 30-Year Rule”, Design World, 1992)
Mai e regula valabilă

în prezent?
Digitalizarea a însemnat:
 generarea unor noi căi de acces la informaţie
 apariţia unor posibilităţi alternative de comunicare
 schimbarea obiceiurilor de comunicare şi consum ale
oamenilor
 crearea unei noi ordini cotidiene
Schimbarea de paradigmă în plan Era

tehnologic, social, economic, mediatic digitală
Noua ordine a
comunicaţiilor
„Victimele” digitalizării
în macro
Ce a fost supus digitalizării:
 telefonie
în micro
 fotografie
 cuvinte/ numere/ text  cinematografie
 presă scrisă
 sunete/ audio/ muzică
 radio
 imagini/ clipuri/ filme  TV
etc.
„Victimele” digitalizării
Cum mass-media „serveşte” sfera socială şi trebuie să

se adapteze la cerinţele ei, nu e de mirare că s-a pliat
rapid acestei cerinţe. A răspuns printre primele
digitalizării atrasă fiind de avantajele tehologiei digitale şi
anume:
 posibiltatea de a obţine şi transmite mai rapid
informaţia
 posibilitatea de a stoca şi arhiva mai bine informaţia şi
aceea de a o administra mai uşor (apariţia bazelor de
date şi a sistemelor de căutare)
M e d i a m o r foza
 există un continuu al transformărilor şi adaptărilor

tehnologice – orice nouă formă de comunicare a evoluat încă
de la origini ca o extensie a unei forme anterioare, dar într-o
formă distinctă
 acest proces este comparabil cu evoluţia speciilor –
formele noilor media nu au apărut din „nimic”
 noile medii nu apar spontan sau independent, ele merg
gradual din metamorfoza mediilor vechi
 produsele digitale au avut la origine unele produse
analogice corespondente
Metamorfoza mediatică poate fi definită astfel:

Transformarea mediilor de comunicare, determinată de
interacţiunile complexe dintre nevoile resimţite,
presiunile politice şi concurenţiale şi inovaţiile tehnice.
Principii fundamentale ale metamorfozei mass-media

validate de suprapunerea paradigmelor analogică şi digitală.
1.coevoluţie şi coexistenţă (mediile nu se exclud între ele, se
integrează unui complex adaptabil şi în expansiune)
2.metamorfoze (noile media provin din cele vechi; cînd apar
cele vechi, cele noi țin să se adapteze)
3.propagare (formele emergente de medii propagă
trăsăturile dominante ale formelor anterioare)
4. supravieţuire (mediile
tradiţionale sînt constrînse să
se adapteze şi să evolueze
pentru a supravieţui mediilor
moderne)
5. adoptarea întîrziată (noile
media au avut întotdeauna
nevoie de mai mult timp
decît estimat iniţial pentru a
fi asimilate la scară largă)
6. oportunitate şi nevoie
(noile media nu sînt
adoptate numai pe
baza tehnologiei,
trebuie să existe un
motiv social şi/ sau
economic pentru ca o
nouă tehnologie să fie
dezvoltată
Noile
Mediile media
tradiţionale
Ce se întîmplă cu
mass-media? Noile Noua
media
sferă
socială
Noile media:
 s-au desprins din cele vechi, fiind mai întîi o variantă
duplicată digital a acestora care propagă principalele
caracteristici ale lor
 au reprezentat o mediamorfoză: transformarea mediilor
de comunicare a fost rezultatul interacţiunii dintre nevoile
resimţite în sfera socială, noua ordine economică şi inovaţiile
tehnice
 nu au înlocuit mediile vechi: coexistă şi coevoluează cu
acestea formînd un complex prodigios şi în expansiune
Noile media:
 au determinat mediile tradiţionale să se adapteze şi să
evolueze pentru a putea supravieţui
 iniţial apărute ca „mofturi” inaccesibile publicului larg au
fost supuse unei adoptări întîrziate fiind costisitoare
 fiindcă au venit în întîmpinarea unei nevoi sociale
actualmente tind să înlocuiască mediile tradiţionale fiindcă
tehnologiile nu mai sînt exclusiviste, ci oferă suporturi la
costuri medii, cu o interfaţă uşor de accesat
Mediile tradiţionale Noile medii

suporturi suporturi
• discuri de vinil, casete • CD-uri,DVD-uri, hard-disk-uri,

VHS, benzi magnetice memory stick-uri
• fotografii pe film • fotografii digitale
• poşta clasică • poşta electronică
• cărţi • e-books
• agenda clasică • i-POD-ul
• depeşe ale agenţiilor • servicii de transmitere a
de presă informaţiilor prin telefon/ ftp
 digitalizarea a presupus marele avantaj al transmiterii

informaţiei în timp real, aspect esenţial în mass-media
 în prezent toate redacţiile de presă scrisă, radio şi TV
au trecut pe sisteme informatizate, folosind
calculatoarele în procesarea informaţiei şi serviciile de
Internet şi telefonie mobilă în transportul ei
 redacţiile folosesc softurile pentru prelucrarea
informaţiei şi astfel dezvoltă posibilităţi mai multe şi mai
diverse pentru prezentarea informaţiei
 noile tehonologii au dus la diversificarea modului de

reprezentare şi ilustrare a informaţiei:
 exemplu: infografia (folosită atît în presa presa scrisă sub
formă plană, cît şi în televiziune, pentru a realiza reconsituiri
ale evenimentului şi astfel a prezenta informaţia într-un mod
logic şi dinamic)
 s-a modificat şi modul tradiţional de prezentare a

informaţiei pentru a veni să integreze metodele moderne
de înfăţişare a informaţiei şi a se adapta noilor platforme
 exemplu: aplicaţiile (pentru smarphone-uri, tablete)
S u p ra p u n e re a a n a l o g i c / d i g i ta l
 datorită tehnicilor
avansate de stocare şi
prezentare a informaţiei
favorizate de digitalizare
şi de apariţia
Internetului există
tendinţa mutării pe
online a celor trei canale
clasice
Produse media analogice vs. produse media digitale:
• presă scrisă • ziare/ reviste online

• radio • radio online
• televiziune • televiziune online
Online = text + radio + TV

S u p ra p u n e re a a n a l o g i c / d i g i ta l
Fragmentarea media: anii 40

 ziare
 reviste
 postere
 radio
 teatru
 cinema
 ziare
 reviste
 postere
 radio
 teatru
 cinema
 TV
 jocuri electronice
 ziare
 reviste
 postere
 radio
 teatru
 cinema
 TV
 ziare
 reviste
 postere
 radio
 teatru
 cinema
 TV
ziare, reviste, postere, radio, teatru, cinema, TV,
jocuri electronice, casete, satelit, CD, walkman,
joc video, PC, videorecorder, telefon mobil, disc
cu laser, DVD, Quicktime, Internet, E-mail, PDA,
Smartphone
Smartphone
Fragmentarea media: anii 2000+
Smartphone, radio prin satelit, HDTV, blue-ray,
iTUNES, Podcasting, Blog, RSS, Feed, BitTorent,
YouTube, Wikipedia, Flickr, iPhone, iPad
C o nve rge n ţ a m e d i a
Dezvoltarea mass-media într-o
eră digitală, conceptualizată:
 convergenţă
 platforme media integrate:
interactivitate + portabilitate
posibilitatea utilizării simultane a
unor combinaţii de text şi imagini cu
audio şi video şi, posibilitatea
conectării cu uşurinţă la reţelele
globale, accesînd vaste baze de date
textuale şi audio/video.
Tehnologia
informaţiei
şi servicii
CONVERGENŢĂ
(diferite reţele pot
transmite toate
formele de media)
Tele Broad
comunicaţii casting
N o i o r i zo nt u r i m e d i a

caracteristici caracteristici
• continuitate • personalizare
• periodicitate • integralitate • hipertextualitate
• universalitate • transtemporalitate • actualizare
• actualitate • interactivitate • abundenţă
• accesibilitate • versatilitate • mediatizare
• limitare • multiplicitate • nelimitare

specificităţi specificităţi
• profesioniste • cetăţeneşti
• de încredere • de o încredere
Noi
îndoielnică
• mai greu accesibile obiceiuri de
• uşor accesibile consum
• contra cost
• gratuite
• lente
• rapide
• globale
• locale
 noile orizonturi digitale, de convergenţă media, de

media integrate modifică modelul instituţiei media
 universul din care se compunea publicul-ţintă s-a
schimbat: se vorbeşte de public, audienţă, destinatari,
utilizatori, consumatori, prosumeri.
 decenii la rînd, mass-media erau cele care desemnau
publicurile, însă, odată cu digitalizarea, acest raport s-a
inversat
Flux financiar – piaţă directă
Modelul instituţiei media tradiţionale
Flux de
investiţii Produs
Instituţia editorial
Public ţintă
media
Produs
publicitar
Material
publicitar
Flux Univers
financiar – Publici Producători
piaţă tari de bunuri

şi servicii
duală
Flux financiar – piaţă directă??

Modelul instituţiei media digitale?
Flux de
investiţii Produs
Instituţia editorial Utilizatori
media Prosumeri
Produs
publicitar
Material
publicitar
Flux Univers
financiar – Publici Producători
piaţă tari de bunuri

şi servicii
duală
Efecte imediate (I):

 pe online, produsul editorial are altă valoare
 conceptele de piaţă directă şi piaţă duală trebuie re-
evaluate pentru mass-media digitale
 noul scenariu transformă audienţa şi publicul din
concepte pasive în concepte active, în utilizatori şi
producători de informaţii, adică agenţi extrem de activi
în hipersectorul informaţiei
 exemplu: user generated content  open journalism,
citizen journalism
Efecte imediate (II):

 segmentarea audienţei; putem vorbi de audienţă
fragmentată, în sensul unei disoluţii a ideii de „masă”,
în sensul unei atomizări a „marelui public”
 idealul în lumea analogică, dominată de comunicarea
de masă, era unificarea
 idealul în lumea digitală este audienţa diversificată,
personalizarea
Efecte imediate (III):

 pe online, media nu mai au puterea de a-şi grupa
publicul după un anumit set de caracteristici socio-
demografice, ci publicul alege, după propriile preferinţe,
ceea ce îl interesează
 publicitatea se redefineşte (promovarea unor
anumite produse în funcţie de profilul utilizatorului
serviciului de poştă electronică sau conturarea unor
profiluri de utilizatori în funcţie de interesele
manifestate pe motoarele de căutare)
Evoluţie
Evoluţie
Evoluţie
Concluzii
 în prezent nu putem concepe o
societate a informaţiei fără
aportul tehnologiilor digitale
 digitalizarea, graţie limbajului
propriu, a pătruns în sfera socială
prin invenţii care au dus la
crearea unei noi forme de
comunicare prin oferirea unor noi
căi de acces la informaţie
Concluzii
 mass-media a devenit „dependentă” de digitalizare

 redacţiile îşi organizează activitatea bazîndu-se pe
serviciile oferite de noile forme de comunicaţii, mai
rapide, mai sigure şi mai eficiente
 deşi mediile moderne capătă pe zi ce trece din ce în
ce mai mult teren datorită versatilităţii lor, cele
tradiţionale încă „supravieţuiesc” pentru că s-au
„inspirat” din cele noi, încercînd să ţină pasul cu
modificările obişnuinţelor de consum din sfera socială
Concluzii
Cunoaşterea determinată de cultura digitală (ca

opusă culturii tipărite sau a culturii cărţilor) este
E = experimentală
P = participativă
I = image rich (bogată în imagini)
C = conectivă
(dr. Leonard Sweet)
Bibliografie utilă
 FIDLER, Roger. Mediamorphosis. Să înţelegem noile media,

Idea Desing & Print, Cluj, 2004
 ROGERS, Everett M., Communication Technology: The New

Media in Society. New York: Free Press, 1986.
 MCLUHAN, Marshall., Să înţelegem media. Extensiile omului:

Bucureşti: Curtea Veche, 2011.
 NEGROPONTE, Nicholas. Era digitală. All Educaţional,

Bucureşti, 1999
Bibliografie utilă
 WINSTON, Brian. “How Are Media Born and Developed?”, în

John Downing, Ali Mohammadi and Annabelle Srebernz-
Mohammadi, eds., Questioning the Media: A Critical
Introduction. Thousand Oaks, CA: Sage Publications, 1995
 WINSTON, Brian. Media Technology & Society. A History:

From The Telegraph To The Internet. London and New York,
Taylor & Francis e-Library, 2003
S f î rş i t
„ Orice nouă
tehnologie este o
mutaţie biologică şi
evolutivă care
deschide noi căi de
percepţie şi noi sfere
de acţiune umanităţii.”
Marshall McLuhan
(1911-1980)

Digitalizarea-Informatiei 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitalizarea-Informatiei 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitalizarea

Pentru a înţelege mai bine noţiunile de analogic şi digital

Ce este un bit? (cf. Nicholas Negroponte, Lumea digitală)

»  în domeniul informaticii şi al tehnologiei informaţiei o

Aşadar, ce presupune, tehnologic vorbind, digitalizarea?

Teorema lui Shannon:

Semnalele analogice Semnalele digitale

comunicaţii analogice comunicaţii digitale

Calitatea semnalului De la slabă la bună Bună

Costuri de transmisie De la medii spre ridicate Ridicate

Costuri de receptare De la mici la medii De la medii spre ridicate

 ştim că limbajele au fost

Digitalizarea presupune două noutăţi semnificative în

distribuţia informaţiei se realizează pe un

Alte avantaje ale sistemelor digitale:

 procesul de digitalizare nu presupune numai

 era digitală, cu ambele

Etape ale digitalizării

Digitalizarea a cunoscut mai multe etape:

1. mai întîi s-au digitalizat mijloacele de care se serveau

2. apoi industriile şi-au dezvoltat ramuri de producţie

3. au apărut industrii noi, specializate exclusiv în

 putem vorbi de o societate a informaţiei » cultura

 necesitatea digitalizării este determinată de progresul

 aceasta provine şi din

Un model pentru modul în care

Carcteristicile de bază ale unei inovaţii (aplicabile şi

Regula celor 30 de ani în dezvoltarea accelerată ce are

Mai e regula valabilă

Schimbarea de paradigmă în plan Era

Cum mass-media „serveşte” sfera socială şi trebuie să

 există un continuu al transformărilor şi adaptărilor

Metamorfoza mediatică poate fi definită astfel:

Principii fundamentale ale metamorfozei mass-media

Mediile tradiţionale Noile medii

• discuri de vinil, casete • CD-uri,DVD-uri, hard-disk-uri,

 digitalizarea a presupus marele avantaj al transmiterii

 noile tehonologii au dus la diversificarea modului de

 s-a modificat şi modul tradiţional de prezentare a

Produse media analogice vs. produse media digitale:

• presă scrisă • ziare/ reviste online

Online = text + radio + TV

Fragmentarea media: anii 40

Mediile tradiţionale Noile medii

Mediile tradiţionale Noile medii

 noile orizonturi digitale, de convergenţă media, de

piaţă tari de bunuri

Flux financiar – piaţă directă??

piaţă tari de bunuri

Efecte imediate (I):

Efecte imediate (II):

Efecte imediate (III):

 mass-media a devenit „dependentă” de digitalizare

Cunoaşterea determinată de cultura digitală (ca

 FIDLER, Roger. Mediamorphosis. Să înţelegem noile media,

 ROGERS, Everett M., Communication Technology: The New

 MCLUHAN, Marshall., Să înţelegem media. Extensiile omului:

 NEGROPONTE, Nicholas. Era digitală. All Educaţional,

 WINSTON, Brian. “How Are Media Born and Developed?”, în

 WINSTON, Brian. Media Technology & Society. A History:

S-ar putea să vă placă și