ORGANIZAȚIA MONDIALĂ

A COMERȚULUI
 CUPRINS
• Introducere

• Originea organizației

• Scop

• Funcțiile organizației

• Principalele obiective

• Țări membre

• Structura instituțională a OMC

 Introducere

Organizația Mondială a Comerțului este o organizație internațională care supervizează un număr mare de
acorduri care definesc regulile comerciale dintre statele membre. OMC este succesoarea “Acordului asupra
tarifelor și comerțului” și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional.
Sediul OMC se află în Geneva, Elveția. În 13 mai 2005 Pascal Lamy, fost director general al OMC.
Acesta a preluat funcția de la predecesorul său, Supachai Panitchpakdi la data de 1 septembrie 2005. Până
la data de 19 august 2005 au existat 148 de membri ai organizației. Tuturor membrilor OMC li se acorda să-
și ofere reciproc statutul de națiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici excepții) concesiuni comerciale
oferite de un membru OMC unei țări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.
La sfârșitul anilor ’90, OMC a devenit o țintă majoră a protestelor mișcărilor anti-globalizare.
 Originea organizației

Născut în 1995, dar nu atât de tânăr..

OMC a început să funcționeze la 1 ianuarie 1995, dar sistemul său comercial este mai vechi de o
jumătate de secol. Începând cu 1948, Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) a prevăzut regulile
pentru sistem. (A doua reuniune ministerială a OMC, care a avut loc la Geneva în mai 1998, a inclus
sărbătoarea celei de-a 50-a aniversări a sistemului.) Nu a durat mult timp pentru ca Acordul General să dea
naștere unei relații neoficiale, Organizație internațională, de asemenea cunoscută informal ca GATT. De-a
lungul anilor, GATT sa dezvoltat prin mai multe runde de negocieri. Ultima și cea mai mare rundă GATT a
fost Runda Uruguay care a durat între 1986 și 1994 și a dus la crearea OMC. Întrucât GATT sa ocupat în
principal de comerț, OMC și acordurile sale acoperă acum comerțul cu servicii, precum și schimburile
comerciale.
 Scop

Conform primelor patru articole din Acordul OMC, această organizaţie are ca scop:
-să faciliteze punerea în aplicare, administrarea şi operabilitatea instrumentelor
legale ale Rundei Uruguay, ca şi a oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor
(art. III,1)
-să asigure un forum de negocieri viitoare între ţările membre, atât pentru
problemele cuprinse în acorduri cât şi pentru alte noi domenii (art. III,2)
-să fie responsabilă pentru reglementarea neînţelegerilor şi diferendelor între ţări
(art. III,3)
-să organizeze periodic examinări ale politicilor comerciale ale ţărilor membre
(art.III,4)
 Funcțiile organizației
este un forum de negocieri

un corp de acord în privința

disputelor

facilitează implementarea,
administrarea si aplicarea

OMC are șase funcții de bază:

instrumentelor juridice
•
soluționează diferendele comerciale

examinează politici comerciale

nationale

cooperează cu alte instituții în

formularea politicilor economice la
scară mondială
 Principalele obiective

Principalele obiective adoptate la înființarea OMC sunt:

• ridicarea standardelor de viață și a veniturilor;

• utilizarea deplină a forței de muncă;

• expansiunea producției si a comerțului;

• utilizarea optimă a resurselor mondiale;

• necesitatea protecției si conservării mediului înconjurător,

corespunzător diferitelor niveluri de dezvoltare economică
ale țărilor.
 Țări membre ale OMC

OMC cuprindea 76 de țări membre la înființare. Alți 74 de membri au urmat în

următorii 10 ani, ultima fiind Vietnam, care a aderat la data de 11 ianuarie 2007.
Câteva tari membre: Albania, Australia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chille, Republica
Dominicana, Estonia, Franta, India, Koreea, Lituania, Malta, Norvegia, Oman,
Pakistan, Romania, Singapore, Suedia, Turcia, Tunisia, Ucraina, SUA, UK, Yemen,
Zimbabwe etc…

Există țări care nu sunt membre și care au participat ca observator la OMC:

Algeria, Andorra, Bahamas, Bosnia și Herțegovina, Etiopia, Iran, Irak, Kazahstan,
Libia, Serbia, Muntenegru, Sudan etc…
România si aderarea la OMC
La invitaţia Secretariatului GATT, România a participat în calitate de observator în cadrul acordului încă din anul
1957. Din luna iulie 1966, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Centrul internaţional de comerţ al GATT a
fost stabilită o legătură cu caracter tehnic.
Cererea oficială a României de aderare la GATT ca membru cu drepturi depline a fost depusă în luna iulie 1968. În
urma examinării acesteia de către Consiliul reprezentanţilor, a fost constituit un grup de lucru (format din reprezentanţi
din 27 de ţări participante la GATT) care a negociat cu ţara noastră condiţiile de aderare. În octombrie 1971, Consiliul
reprezentanţilor a aprobat raportul grupului de lucru şi protocolul de aderare rezultat în urma negocierilor. România a
semnat protocolul de aderare la GATT12 în data de 15 octombrie 1971, devenind astfel membru cu drepturi depline.
După anul 1989, datorită schimbărilor intervenite în sistemul economic românesc, angajamentele cantitative
stipulate de protocolul de aderare (importurile României din părţile contractante, luate împreună, nu trebuia să se
situeze sub ritmul general al importurilor, prevăzut în planurile cincinale) nu au mai putut fi respectate. Ca urmare, a
fost iniţiat un proces de renegociere a protocolului de aderare la GATT. Acest proces nu a fost finalizat niciodată,
deoarece România a devenit membru OMC, nemaipunându-se astfel problema încheierii unui nou protocol de aderare
la GATT.
În ceea ce priveşte aderarea la OMC, din data de 1 ianuarie 1995 România are calitatea de membru originar,
deoarece a îndeplinit cumulativ condiţiile impuse în acest sens: avea calitatea de parte contractantă la GATT-1947, a
acceptat şi ratificat documentele Rundei Uruguay (Acordul de la Marrakech, acordurile comerciale multilaterale). Astfel,
România nu a mai fost nevoită să parcurgă etapele obişnuite privind aderarea la OMC.
 Structura instituțională a organizației

Organul suprem din cadrul OMC, responsabil pentru luarea deciziilor este Conferința Ministerială, care se reuneste la
fiecare doi ani. Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu
privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta

Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC, sediul sau aflindu-se la Geneva. El este
compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre si are autoritatea de a actiona in numele Conferintei Ministeriale
a OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia, trimitindu-le in mod direct rapoarte. Este, de asemenea, responsabil
pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre, pe baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC.

Consiliul General este asistat in activitatea sa de:

- Consiliul pentru Comertul cu bunuri, care supravegheaza implementarea si functionarea GATT 1994 si a acordurilor conexe
- Consiliul pentru comertul cu Servicii, care supravegheaza implementarea si functionarea GATS;
- Consiliul pentru TRIPS, care supravegheaza functionarea acordului TRIPS.
De asemenea, Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB), pentru a exercita
functiile stabilite in Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor.
Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au
fost constituite: Comitetul pentru Comert si Dezvoltare ;
Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati,
Comitetul pentru Buget, Finante si Aderare. Consiliul
General al OMC a constituit alte doua comitete care se
raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si
Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale.
 OMC dispune de un Secretariat, condus de un director general, care este
asistat de trei directori generali adjuncti. Conferinta Ministeriala numeste
Directorul General pe o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile,
atributiile, conditiile de lucru si durata mandatului. Secretariatul OMC are un
personal de 500 de angajati, de nationalitati diferite. In indeplinirea sarcinilor lor,
atât Directorul General, cit si personalului OMC li se solicita ”sa nu ceara sau sa
accepte nici un fel de instructiuni de la vreun Guvern sau de la vreo Autoritate din
afara OMC”, mentinindu-se astfel caracterul international al Secretariatului. In
prezent, Director General este Roberto Azevêdo.
• Vă mulțumesc pentru
atenție!