•Procesul laminarii se desfasoara la cald si,

deci, cu consum de energie mare;

Laminarea semifabricatelor
are urmatoarele dezavantaje:
•Nu se pot obtine semifabricate cu sectiune
mica deoarece procesul de oxidare ar putea
afecta intreaga masa a materialului;
•Nu se pot obtine semifabricate de precizie
dimensionala si de forma ridicata.

Este o operatie de deformare plastica la rece

Tragerea (cel mai adesea) care consta in trecerea
materialului prin orificiul unei scule numite
filiera.

Prin aceasta, filiera va atribui materialului

forma, dimensiunile si precizia
corespunzatoare.
 1. Filiea
2. Materialul supus tragerii
3 3. Forta care actioneaza asupra
materialului in timpul deformarii
4. Forta de deformare
4 1
5. Forta de respingere Fr
5 S0 sectiunea initiala a materialului
Su sectiunea rezultata dupa
Fr Ft tragerea materialului

Su
S0 CONDITIA TRAGERII
2 Ft>Fr
Ft<Forta la rupere a materialului
in sectiunea cea mai mica
COEFICIENTUL DE TRAGERE Ft<Rm·Su sau Ft<σr·Su
 Filiera: reprezinta scula de deformare. Prin urmare, are o
deosebita importanta

Filiera se caracterizeaza printr-un profil longitudinl si

1 printr-un profil transversal

4
2

5 Profilul longitudinal este format dintr-o

succesiune de conuri (cu exceptia zonei 4):
3
1-conul de intrare (rol de protectie);
6 2. Conul de ungere (lubrifiere);
3. Conul de deformare;
4. Zona de calibrare;
5. Conul de iesire;
6. Conul de protectie la iesire a filierei

Profilul transversal este dat de zona de calibrare care

confera materialului geometria si dimensiunile
sectiunii transversale
 Materialele utilizate la executarea filierei trebuie sa:
- aiba duritate ridicata;
- sa aiba o mare rezistenta la uzura.

Ele se clasifica in functie de modul de reconditionare

Materiale pentru filiere care Materiale pentru filiere care

se reconditioneaza la aceeasi se reconditioneaza la o
dimensiune dimensiune superioara

- Otelurile de scule; -Carburile (indeosebi cele de

- Otelurile rapide. wolfram);
- Diamantul.

Se reconditioneaza prin:
Prelucrare prin slefuire la o
-Recoacere de inmuiere;
dimensiune superioara
-Forjare (aducere la dimensiunea dorita);
-Prelucrare mecanica;
-Tratament termic;
-Slefuire.
Datorita duritatii si fragilitatii ridicate a materialului
filierei, aceasta se monteaza intr-o portfiliera

2
1 filiera;
3 2 portfiliera;
3 materialul supus tragerii;
4
4 canal de racire cu apa;
5 batiul masinii de tras;
6 bolt de prindere;
5 7 cutia de lubrifiant solid.

6 7
 MSINA DE TRAS BARE

6 7 8 9 10 11 12

5
16 4

15 3

2
1

13 14
1 si 13 batiul masinii de tras; 8 filiera;
2 si 14 suportii rotilor de lant; 9 material supus tragerii;
3 roata motoare; 10 cleste de prindere
4 axul rotii motoare; 11 sistem de ancorare;
5 lant Gall; 12 pana de decuplare;
6 boltul portfilierei; 15 axul rotii antrenate;
7 portfiliera; 16 roata antrenata
 TRAGEREA TEVILOR

Tragerea cu dorn lung

Tragerea fara dorn
Prezinta dezavantajul faptului ca
nu pot fi controlate grosimea
peretelui si diametrul interior.
Teava poate dobandi pliuri, cute.
Are avantajul controlului diametrului
interior si exterior al tevii.
Are dezavantajul utilizarii unor
dornuri lungi si grele.
Teava se trage odata cu dornul.

Tragerea cu dorn scurt

Are avantajul controlului diametrului
interior si exterior.
Prezinta dezavantajul sistemului mai
complicat.
Teava se trage in timp ce dornul se roteste.
 FORJAREA

Este operatia de prelucrare prin

deformare plastica la rece sau la cald in
vederea obtinerii unor semifabricate

Tr (recristalizare)=0,4Ttop (K)

La rece: Tlucru<Tr (recristalizare) La cald: Tlucru>Tr (recristalizare)

Avantaje: Avantaje:
Nu necesita incalzire; Nu necesita forte mari de deformare;
Se obtin proprietati mai bune; Nu necesita utilaje de forta mare
Materialul nu se oxideaza.

Dezavantaje:
Necesita incalzire (costuri);
Dezavantaje: Materialul se oxideaza;
Forta necesara procesului este mare; Nu se poate aplica la materiale cu sectine
Necesita utilaje de forta mare. mica.
 Diagrama de incalzire, prelucrare

T, K 1, 2 – etapa de incalzire a materialului;

3 – etapa de mentinere pentru omogenizarea temperaturii in
Ttop
material;
Tinc.
4 – etapa prelucrarii;
5 – reincalzirea materialului daca prelucrare nu a fost terminata;
Trecr. 6 – etapa mentinerii pentru o noua omogenizare a temperaturii;
7 – o noua prelucrare a materialului pentru a fi adus la forma si
dimensiunile finale;
1 2 3 4 5 6 7 8 - etapele 5, 6, 7 se reiau de cate ori este nevoie;
- ideal ar fi ca prelucrarea sa poata avea loc intr-un singur ciclu;
Timpul, ore 8 – racirea finala a semifabricatului cu o viteza care sa-i confere
proprietatile dorite.

Incalzirea are loc in doua faze 1 si 2

Incalzirea din prima etapa este lenta pentru a evita aparitia unor tensiuni din
cauza diferentei de temperatura dintre zona exterioara si miezul materialului
(materialul fiind rigid neavand o plasticitate corespunzatoare deformarii).
In a doua etapa incalzirea se face rapid pentru evitarea oxidarii pronuntate a
materialului si cresterea grauntilor cristalini (materialul are plasticitatea necesara
deformarii sub actiunea tensiunilor interne generate de diferenta de temperatura).
Incalzirea se face sub linia solidus (cu aprox. 30-50 grC) pentru evitarea aparitiei
unor faze lichide si a cresterii pronuntate a grauntilor sau a arderii materialului
(oxidare intercristalina).
 Forjarea
in functie de energia
utilizata in procesul
deformarii

Forjarea manuala Forjarea mecanizata

In functie de controlul
procesului de deformare

Forjare libera Forjare in matrita

Nu se poate controla procesul deformarii Controleaza procesul deformarii

Utilizeaza scule simple: Utilizeaza matrite care

Ciocane; atribuie piesei forma si
Baroase; dimensiunile cavitatii
Dalti; acesteia
Clesti etc.
 LEGILE DEFORMARII PLASTICE

La deformarea plastica volumul semifabricatului dinainte de

Legea volumului constant deformare este egal cu volumul semifabricatului de dupa
deformare

In unele situatii si la diferite materiale apar modificari de

volum (neimportante) datorate unor transformari, printre
care si transformari de faza insotite de aparitia unor
constituienti structurali (faze) noi.

Legea minimei rezistente Deformarea plastica a materialului are loc intotdeauna

dupa directia in care intampina cea mai mica rezistenta

Legea coexistentei deformarii

elastice cu cea a deformarii Deformarea elasica coexista cu deformarea plastica.
plastice Deformarea elastica precede deformarea plastica
 OPERATII DE BAZA ALE FORJARII

Lungirea Latirea

Urmareste cresterea dimensiunii longitudinale a Urmareste cresterea dimensiunii transversale a

materialului supus forjarii (in sensul lungirii) pe materialului supus forjarii (in sensul latirii) pe
seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se
lateste nesemnificativ in raport cu lungirea lui. lungeste nesemnificativ in raport cu latirea lui.

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea
minima orientata in directia lungirii minima orientata in directia latirii

1 Materialul se deplaseaza dupa directia cea 1

mai apropiata de conturul sculei de
deformare.
Cea mai mare cantitate de material (A) se
deplaseaza catre latura mare a sculei, iar
cea mai mica (B) catre latura mica a sculei. 2
2
A

1 – sabota (elementul de actiune); B B

2- nicovala (elementul de reactiune). A
 Lungirea pe dorn Latirea pe dorn

Urmareste cresterea lungimii unei tevi Urmareste cresterea diametrului (interior

prin micsorarea grosimii peretelui tevii si exterior) a unui inel prin micsorarea
initiale si controlul (prin intermediul grosimii peretelui inelului initial.
dornului) a diametrului interior.

1 3

1 – sabota;
2- nicovala;
3 – dornul.
 TAIEREA

Taierea cu o dalta Taierea cu 2 dalti

Urmareste impartirea semifabricatului

incalzit in doua componente cu ajutorul
unei (doua) scule numita dalta.

Se realizeaza in doua faze: Se realizeaza intr-o singura faza:

•Taierea pe o parte; •Taierea simultana cu doua dalti;
•Intoarcerea materialului; •Ruperea materialului dupa
•Taierea completa cu ruperea fisura “a”
materialului dupa fisura “a”
a
1 a 1 3

1 – dalta;
2- masa de lucru (suport);
3 – dalta inferioara.
 Gaurirea

Pentru gauri mici cu Pentru gauri mari cu

dorn plin dorn tubular

Se realizeaza in doua faze:

1. Faza de impungere;
2. Faza de strapungere
(dupa intoarcerea piesei). 1-piesa;
2-poanson;
2 3-nicovala.

Gaura fiind mica dornul nu poate fi tubular Gaura fiind mare dornul poate fi tubular
deoarece ar avea o sectiune mica si s-ar rupe deoarece are o sectiune suficient de mare

Semifabricatul rezulta bombat (umflat la mijloc) si necesita o

operatie ulterioara de cilindrare
 Indoirea Refularea

Urmareste obtinerea unor Urmareste cresterea sectiunii

semifabricate a caror forme transversale pe seama
copiaza un model micsorarii inaltimii materialului
Forta de indoire

Dupa refulare se aplica si o

operatie de cilindrare

F Sabota F

Material
R
R1

Fixare R1>R a Forta de indoire Nicovala

Dupa indoire forta este inlaturata
si apare relaxarea elastica “a”
Model

FORJAREA LIBERA
(manuala sau mecanizata)
Se porneste de la desenul
de executie a piesei
Desenul piesei forjate
difera de piesa finita atat
ca marime, cat si ca forma
FORJAREA LIBERA
Utilizeaza scule simple (ciocane, baroase, dalti, clesti, compase pentru
masurare etc.)
Se realizeaza ca o succesiune a operatiilor simple ale deformarii plastice
Nu poate controla procesul de deformare ca marime si directie (volumul
de material deplasat si directia dupa care se deplaseaza materialul).
LA FORJAREA LIBERA
Se stabileste desenul piesei Se determina greutatea
forjate semifabricatului de pornire
Ca marime:
-se lasa adaosuri de
prelucrare pe suprafetele
Cand se porneste de la lingou:
ce se vor prelucra
Gsp=Gpf+Gcl+Gpl+Gpo+Gpg
Cand se porneste de la un laminat:
Exista forme tehnologice Gsp=Gpf+Gpo+Gpg
(alte forme neputand fi
prelucrate prin forjare)
 FORME TEHNOLOGICE

•Nu se pot realiza suprafete inclinate
deoarece suprafetele elementelor de
actiune si de reactiune sunt orizontale;
•Nu se pot obtine piese cu proeminente
pe amandoua partile deoarece s-ar
indoi la prelucrarea prin forjare.
•Formele complexe se obtin prin indoire;
•Gaurile mici se prelucreaza prin aschiere deoarece ar
necesita dornuri de gaurire subtiri care s-ar putea rupe;
•Alte forme complexe se descompun in forme simple
care se pot prelucra prin forjare, dupa care acestea se
imbina prin sudare.
 OBTINEREA UNUI ARBORE COTIT SIMPLU PRIN
FORJARE LIBERA

Alegerea formei si stabilirea Prelucrarea prin refulare, Insemnarea cu ajutorul

semifabricatului de pornire. lungire si latire pentru a-l daltilor
Forma trebuie sa fie cat mai aduce la sectiunea
apropiata de cea a piesei. In acest transversala a piesei
caz semifabricatul din imagine

Formarea capetelor prin Rotunjirea capetelor cu Taierea capetelor la lungimea

lungire, latire sculele speciale 1 de fasonare prevazuta in desen, cu dalti.
 FORJAREA IN MATRITA

Permite controlul deformarii atat ca

directie, cat si ca volum de material
Forjarea in matrita
este o forjare
mecanizata Operatiile de baza se suprapun.
Ele se au loc simultan.

Se poate realiza in: Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de dimensiuni

-matrita deschisa (are canal de bavura); mici (nu necesita matrita mare si utilaje de forta mare) si
-matrita inchisa. forma complexa dintr-o gama variata de metale si aliaje.
Procedeul se aplica la serii mari de fabricatie.
F 7 1
FORJAREA IN MATRITE DESCHISE 10
3

1-semimatrita superioara; 5
2-semimatrita inferioara; 6
3-cavitatea semimatritei sup.;
Matrita este scula 4
4-cavitatea semimatritei inf.;
de deformare
5-canalul de bavura; 2
6-canalul de refulare; 8
7-prinderea semimatritei sup.;
8-prinderea semimatritei inf.;
9-elemente de ghidare (stifturi);
10-planul de separare. 9 F

Suprafetele paralele cu directia
forjarii sa fie usor inclinate
Unghiurile diedre sa fie
rotunjite
Conditii impuse Sa aiba canal de bavura si de
matritelor refulare
Pentru marcarea centrului
gaurilor si pentru alte functii
sunt prevazute proeminente
Planul de separare sa fie
perpendicular pe directia de
actiune a fortelor
-Asigura o curgere mai usoara a
materialului in matrita;
-Asigura o scoatere mai usoara a
piesei din matrita.
-Evitarea formarii concentratorilor
de tensiune si ruperea matritei;
-Pentru umplerea corespunzatoare
a matritei (varfurile sunt spatii
inguste unde materialul curge greu;
-Evitarea blocarii piesei in matrita.
-Asigura indepartarea surplusului
de material;
-Controleaza procesul de umplere.
-Acestea sa nu fie subtiri pentru ca
se pot rupe;
-Acestea sa nu fie inalte pentru a
nu se rupe;
-Sa aiba varful ascutit pentru a
favoriza curgerea materialului.
Pentru a nu genera tensiuni
tangentiale care sa impiedice
inchiderea corecta a matritei si a
nu solicita defavorabil elementele
de ghidare.
 Realizarea unei roti cu butuc
-Este o piesa cilindrica;
-Are un butuc;
-Prezinta o gaura ce nu poate fi
realizata prin forjare fiind
lunga si de diametre mic.
Planul de separare intre
matrite (se ia in sectiunea cea
mai mare si trebie sa asigure
curgerea materialului si
scoaterea piesei din matrita)
Forma tehnologica a piesei
(albastru) copiaza piesa finita
dar va avea:
-Adaosuri de prelucrare pe suprafetele care se vor prelucra;
-Suprafetele paralele cu directia forjarii vor fi inclinate;
-Unghiurile diedre vor fi rotunjite;
-Nu va prezenta zone moarte (intranduri perpendiculare pe
directia forjarii;
-Nu va avea gauri de diametru mic (sa nu fie necesare poansoane
subtiri care s-ar putea rupe in procesul forjarii).
 Desfasurarea procesului
Curatirea prin suflare (cu aer comprimat) si
Determinarea greutatii si a ungerea cavitatii matritei pentru a facilita
Incalzirea
a formei semifabricatului curgerea materialului in matrita si scoaterea
semifabricatului
de pornire piesei

Asezarea
semifabricatului in
semimatrita inferioara
Piesa fiind mica va fi
realizata dintr-un
semifabricat laminat
Gsp=Gpf+Gpo+Gb
Gb=aprox.0,7·Vb·ρ
1 2

Forma semifabricatului de
pornire sa fie cat mai
aproape de forma piesei
forjate
3 4

Inlaturarea bavurii formate in
timpul forjarii in matrita deschisa
La cald-cand bavura este mare si
necesita forta mare de debavurare
La rece-cand nu necesita forta
mare de debavurare
Matrita de debavurare fara guler:
•Are avantajul reducerii frecarii
dintre piesa si matrita.
•Are dezavantajul ca nu poate fi
reconditionata la aceeasi
dimensiune
DEBAVURAREA
Consta in impingerea piesei printr-o
matrita de debavurare (bavura exterioara)
Consta in taierea bavurii cu ajutorul
unui poanson (bavura interioara)
Deoarece piesa poate rezulta deformata din cauza
fortelor de deformare, se face obligatoriu o calibrare
F
Cel mai adesea
Matrita de debavurare cu guler:
•Are avantajul posibilitatii de
reconditionare la aceeasi dimensiune.
•Are dezavantajul frecarii dintre
piesa si matrita (forta mare,
distrugerea calitatii suprafetei)
 FORJAREA IN MATRITE INCHISE

Are avantajul obtinerii pieselor fara bavura; Procedeu complex;

Nu necesita debavurare; Instalatii complexe;
Nu exista pierderi de material prin bavura. Nu se poate aplica decat anumitor categorii de piese.

Obtinerea unui bulon cu cap sferic

a f
1 2 b 3 4 d d
b

F F

1-corpul matrita;
5 2-semimatrita stanga;
3-poanson (al 3-lea element de 6
c inchidere)
4-semimatrita dreapta;
5-materialul supus deformarii;
6-cutit de taiere.