SCOP

0 EVIDENTIEREA RAPIDA A UNOR DEZORDINI

PSIHOSOMATICE SI A UNOR TULBURARI ALE
CAROR TABLOU PSIHOGEN ANTICIPEAZA
SUFERINTA FIZICA

0 SCOATEREA LA IVEALA A PERSONALITATII /

TRASATURILOR PREGNANTE SI PATTERNURI
 OBIECTIVELE
SI
TEMELE CURSULUI
 OBIECTIVE
0 CUNOASTEREA TIPURILE DE PERSONALITATE

0 PREZENTAREA SPECIFICULUI TESTELOR

PSIHOMETRICE SI TEHNICI PROIECTIVE

0 EVALUAREA PRIN TEHNICI PSIHOMETRICE SI

TEHNICI PROIECTIVE

0 EXPUNEREA PERSPECTIVELOR ALE FENOMENULUI

PROIECTIEI IN TEHNICILE PROIECTIVE
TEME
0 ASPECTE INTRODUCTIVE

0 TIPOLOGIA PERSONALITATI

0 TIPURI DE TESTE
-PROIECTIVE
-PSIHOMETRICE

0 FENOMENUL DE PROIECTIE

0 PREZENTAREA TESTULUI
CULORILOR/LUSCHER

0 EXPUNEREA METODEI DE
EVALUARE PRIN TESTUL
CULORILOR
 PROGRAM
Curs de Weekend

9.30 – 10.30 Curs

10.30 – 10.45 Pauza
10.45 – 11.45 Curs
11.45 – 12.00 Pauza
12.00 – 13.00 Curs
13.00 – 13.15 Pauza
13.15 – 14.15 Curs
14.15 – 14.30 Pauza
 Aspecte introductive

Ce rol are Psihologia

Psihologia (gr. psyché = suflet, logos = știință)

este știința exacta a minții si comportamentului uman.
Astfel, psihologia este studiul funcțiilor si proceselor
mentale, a experiențelor interioare și subiective - precum
gandurile, emoțiile, conștiința, motivarea, percepția
altora și personalitatea.
TIPURI DE PERSONALITATI
Tipuri de personalitate Carl
Jung
 Personalitatea dupa Freud
0 Id:Id este definit de expresia psihologica a necesitatilor
biologice umane cum este foamea si setea. Id este prezent
la nastere si este mai mult sau mai putin la fel la noi toti.
De aceea manifestarea id este parte din noi si nu face
personalitatea noastra unica. Dupa Freud id este prima
data prezent la nou-nascut unde se manifesta prin
urmarirea principiilor placerii. Aceasta inseamna de fapt
ca id va indemna copilul sa-si satisfaca necesitatile
biologice primare cum este nevoia de apa pentru a
satisfice setea sau nevoia de a dormi pentru a ameliora
oboseala. Id continua sa stea cu noi toata viata. Id este o
parte non unica a personalitatii care ne ajuta sa traim.
Acesta ne face sa ne satisfacem necesitatile fiziologice
oricat de nepotrivite ar fi ele.
0 Ego:Ego este ceva care se dezvolta drept rezultat al
experientelor pe care omul le are in viata, frustrarile si
incercarile sale. Ego se dezvolta pentru ca omul sa se
integreze in societate asa cum este ea nu asa cum ar vrea
el sa fie. Ca rezultat ego urmeaza principiile
realitatii deoarece ne permite sa facem fata situatiilor
actuale in acelasi timp prevenind satisfacerea nevoilor
fiziologice imediate pe care le avem de la id. Se spune ca
ego incepe sa se dezvolte de la varsta de 2 - 3 ani si va
continua sa ramina parte din personalitatea noastra
pentru intreaga viata. Astfel putem spune ca ego
actioneaza ca un mecanism de control impiedicandu-ne
de a fi un sclav al id care este interest doar sa ne faca sa
ne satisfacem nevoile primare indiferent de cat de
nepotrivite ar fi.
0 Superego:Se dezvolta drept rezultat al valorilor pe care le
castigam de la familie si in societate. Daca acceptam aceste valori
superego devine o parte integrala a personalitatii noastre. O
parte din superego este constiinta care ne face sa ne simtim
vinovati cand facem ceva care este impotriva cererilor superego.
Astfel superego este ghidul nostru moral care ne face sa ne
conformam valorilor sociale pe care le-am acceptat de la
societate. Daca facem ceva care sa rupa aceste valori constiinta
noastra ne va face sa ne simtim vinovati. Se spune ca superego se
stabileste pe la varsta de 7 ani.

Ego ideal:Este o alta parte a superego implicata in determinarea

dorintelor noastre de afirmare in viata si a responsabilitatilor pe
care ni le asumam. Deoarece ego ideal este parte din superego
acesta reflecta de obicei ce vor parintii nostrii sa facem in viata.
Ego ideal arata dorintele parintilor nostri pentru viitorul nostru
in viata
CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE
1. Colericul, ca urmare a predominării excitaţiei este neechilibrat,
oscilând între entuziasm exagerat, consumând energie mare, şi
abandonarea iniţiativei, urmată, uneori, de stări depresive, de
anxietate şi de neîncredere în forţele proprii.
Colericii sunt agitaţi, impulsivi, nestăpâniţi, iritabili, încăpăţânaţi,
agresivi, cu tendinţe dedominare şi opoziţie, inegali în acţiuni.
Deoarece colericii se plictisesc repede, în activitatea lor este
necesară crearea unor motivaţii puternice pentru învăţătură, care
să-i mobilizeze în muncă, să le stimuleze iniţiativa, să le
canalizeze energia şi să le dezvolte capacitatea de organizare.
Dacă un copil coleric este convins de necesitatea disciplinei şi
este numit să răspundă deaceasta, în cadrul clasei, rezultatele vor
fi pozitive, reuşind, astfel, să se autoeduce.
Colerici manifestă trăsături pozitive ca: voiciunea, reactivitate
crescută, plăcerea de aînvinge greutăţile, bogăţia afectivă etc.
2. Sangvinicul este un tip puternic, echilibrat, optimist,
curajos, deschis, impresionabil, sensibil, energic şi mobil,
bine dispus, rezistent şi stăpânit, rapid în mişcări şi în
vorbire. Învaţă uşor, însă tot atât de uşor intervine şi
procesul uitării. Se plictiseşte repede şi are tendinţa spre
superficialitate.
Copiii cu acest temperament trec repede de la o activitate
la alta, se adaptează uşor, se angajează în rezolvarea unor
sarcini şcolare fără să manifeste entuziasm exagerat, nu le
place să rişte şi nu se descurajează, sunt sociabili, uneori
exuberanţi, dar instabili în stări afective, influenţabili,
uşuratici, superficiali, nu se pot concentra, de fiecare dată,
cu randament etc.
Deşi s-a spus despre sangvinic că este temperamentul
ideal, totuşi este necesară educaţia pentru a preîntâmpina
formarea unor trăsături negative de caracter şi a dezvoltării
trăsăturilor pozitive.
3. Flegmaticul se caracterizează prin predominarea inhibiţiei, el fiind
echilibrat, calm, liniştit, calculat, stabil în acţiuni, ordonat, răbdător,
meticulos, perseverent, însă lipsit de iniţiativă şi entuziasm.În procesul
însuşirii cunoştinţelor depune mai multe eforturi, dar acestea odată
asimilate sunt durabile.
Se adaptează destul de greu la situaţii noi, este un tip închis, rece, puţin
sociabil, însă prin educaţie devine destul de productiv.
4. Melancolicul este un tip slab, nerezistent la eforturi, interiorizat,
trist, timid, anxios, nehotărât, retras, nesigur, cu sentimentul
inferiorităţii, neîncrezător în forţele proprii şi visător: nu rezistă la
stări tensionale, dar este serios, conştiincios, exigent cu el însuşi,
supus, sârguincios.
Copiii melancolici prin educare încrederii în forţele proprii şi printr-
o antrenare progresivă, în rezolvarea unor sarcini, devin capabili
de eforturi intense şi dau rezultate bune la învăţătură.
În lipsa educaţiei devin pesimişti, nesociabili, cu complexe de
inferioritate, consumându-se datorită eşecurilor.
 Teoria personalitatii la Alfred Adler

Sursele complexului de inferioritate sunt: inferioritatea organica,

rasfatul si neglijarea.
1. Stilul dominant (cu interese sociale reduse).
Un astfel de subiect se comporta fara sa tina seama de ceilalti. Cei mai
virulenti reprezentanti ai acestui tip ii ataca direct pe ceilalti si devin
sadici, delincventi sau tirani.
Cei mai putin virulenti devin alcoolici, toxicomani sau suicidari. Adler
afirma ca prin astfel de comportamente ei ii ataca in mod indirect pe
ceilalti (ii lovesc pe ceilalti atacandu-si propria persoana).

2. Stilul achizitiv:
- este cel mai raspandit;
- asteapta sa obtina ceva de la ceilalti si in felul acesta devine
dependent de alti oameni.
3. Stilul evitant:
- nu face incercari de a face fata sau de a lupta cu
dificultatile vietii;
- evitand problemele, acesti subiecti evita de fapt sa fie
invinsi.
Cele trei tipuri descrise anterior nu sunt pregatite sa faca fata
cerintelor vietii. Subiectii sunt incapabili sa coopereze
cu ceilalti, iar discrepanta dintre stilul lor de viata si cerintele
lumii reale este suficient de mare pentru a produce tulburari
psihopatologice (nevroze si psihoze).
Acestor trei tipuri le lipseste ceea ce Adler denumea interese
sociale.

4. Stilul socialmente util:

- este capabil sa. coopereze cu ceilalti si sa actioneze in
acord cu nevoile altora.
- persoanele apartinand acestui stil fac fata problemelor de
viata avand la baza niste interese sociale bine dezvoltate.