POLUAREA MEDIULUI

 Prin poluarea mediului

se înţelege modificarea
compoziţiei normale a
mediului şi/ sau prezenţa
unor componenţi străini
care prin acţiunea lor,
prin concentraţia în care
se găsesc şi prin timpul
cât acţionării asupra
omului, produc alterarea
stării de sănătate sau
crează disconfort.
Poluarea fizica a mediului
 este cea mai recenta si
cuprinde in primul
rand,poluarea
radioactiva car urmare a
folosirii izotopilor
radioactivi in:
Izotopi radioactivi
 stiinta
 industrie
 agricultura
 zootehnie
 medicina
Poluarea sonora
 Este tot o componenta a
poluarii fizice
 Zgomotul ca si vibratiile
si ultrasunetele, sunt
frecvent prezente in
mediul de munca si de
viata al omului
Harta frecventelor sonore
modern,iar intensitatile
poluarii sonore sunt in
continua crestere.
Poluarea biologica a mediului

 Poluarea mediului poate

avea loc şi în afara
intervenţiei omului, cum
este pătrunderea pulberii
de sol în atmosferă sau
distrugerea în masă a unor
organisme acvatice ( alge )
după o perioadă de
dezvoltare ( înflorire ).
Procesul de eutrofizare
 Eutrofizarea (din franceză eutr
ophisation) reprezintă
îmbogățirea apei în nutrienți, în
special în compuși cu azot
și/sau fosfor, determinând o
creștere accelerată a algelor și a
altor forme vegetale superioare,
care conduce la o perturbare
nedorită a echilibrului
organismelor prezente în apă și
asupra calității apei, în special
prin creșterea sau
îmbogățirea masei organice din
apele stătătoare.
Poluarea chimică a mediului
 s-a dezvoltat pe măsură
ce omul a utilizat din ce
în ce mai multe
substanţe chimice de
sinteză, substanţe
necunoscute în trecut şi
inexistente în natură.
 Poluarea chimică este
caracteristică zonelor
dezvoltate, având cel mai
larg spectru de poluanti.
 Poluarea aerului
 Poluarea aerului poate fi
considerată o importantă
agresiune a omului
modern asupra mediului.
Odată cu revoluţia
industrială de la sfârşitul
secolului al XVIII-lea,
amprenta omului asupra
învelişului atmosferic s-a
făcut tot mai simţită.
Poluantii aerului – clasificare(dupa modul de emitere).

 1. primari: emisi direct

in urma unui anumit
proces
 cenusa din eruptia
vulcanica,
 monoxidul de carbon din
gazele de esapament,
 dioxidul de sulf din
activitati industriale.
Poluanti ai aerului
 2. secundari: nu se emit
direct, ci se formeaza in
aer prin interactiunea
poluantilor primari
 ex: nivelul de ozon din
apropierea solului –
compus al smogului
fotochimic.
Poluanti primari produsi de om
 oxizii de sulf (SOx), mai ales SO2 –
arderi de combustibili fosili.
 oxizii de azot (NOx) mai ales NO2 –
arderi la temperaturi inalte.
 CO – arderi incomplete ale
combustibililor fosili sau ale lemnului.
 CO2 emis din arderi.
 Compusi organici volatili (VOC)-vapori
de hidrocarburi sau solventi.
 particule (PM) – masurate ca praf sau
fum .
 metale toxice (Pb, Cd).
 clorofluoriocarbon (CFCs) – agenti de
racire,propulsori(!stratul de ozon).
 NH3- din agricultura.
 poluanti radioactivi .
Poluanti secundari
 particule formate din
poluanti primari gazosi si
compusi din smogul
fotochimic(NO2)
 Ozonul de la nivelul
solului (din straturile joase
ale troposferei!!) (O3)
format din NOx si VOCs.
 peroxiacetil-nitratul (PAN)
format in mod similar din
NOx si VOCs.
Actiuni in functie de natura chimica
carbune

 toxica specifica – mecanisme, clinica si

anapatologic caracteristice, indiferent de
calea de patrundere – Cd, Pb si compusii,
etc.
 alergica
 fotodinamica(pulberi fotosensibilizante
– smoala)
 cancerigena – pulberi anorganice Azbest
(azbest) /organice(HAP)/aerosoli
radioactivi
 infectanta (germeni pe praf bacterian)
 iritanta (intensitatea in functie de
natura/concentratia pulberilor)
 fibrozanta (pneumoconiozele)
 Principalele gaze poluante sunt:
 oxizii de azot , dioxidul de sulf şi oxizii
de carbon
Smogul fotochimic
 Smogul este un tip de poluare a
aerului , un cuvant format in
limba engleză din smoke=fum
și fog=ceață.
 Din punct de vedere științic,
smog-ul denotă o concentrație
marită a poluanților din aer
deasupra unei zone dens
populată având condiții
meteorologice deosebite (de
exemplu inversiune termică).
 În general, smog-ul apare
numai în timpul vremii cu vânt
slab.
Aerul si poluarea atmosferica
 Sursele de poluare a
aerului pot clasificate in
doua grupe: surse
naturale si surse
artificiale (rezultate din
activitatea umana).
Surse naturale de poluare
 solul care, sub influenta diferentelor de Eroziune aerolara si liniara a solului
temperatura, a ploilor si a
curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune
si macinare cu eliberarea de
particule foarte fine;
 • plantele si animalele, care pot elimina în
aer diverse elemente ca polen,
par, pene, fulgi etc.;
 • gazele si vaporii naturali, eliminati din sol
direct în aerul atmosferic si
care se gasesc în anumite zone caracteristice
din punct de vedere geologic;
 • eruptiile vulcanice, care arunca în aer, în Eruptie vulcanica
anumite momente, mari
cantitati de gaze, vapori de apa si particule
solide;
 • praful cosmic, rezultat din distrugere
a meteoritilor în straturile
superioare ale atmosferei.

Surse naturale de poluare
1.zacaminte de petrol
Folosirea gazelor naturale in scop curativ

Mofeta
 Mofetele sunt emanatii de
gaz ce pot aparea prin
crapaturile scoartei
terestre in fazele finale
ale activitatii vulcanice, prin
foraje, prin degazeificarea
apelor minerale, sau pot fi
facute artificial.

Mofetele din tara noastra
contin gaze rare precum
heliu si radon, ce
completeaza efectul curativ
al mofetoterapiei.
Efecte ale scufundarii in baile de gaz

 Prin baile de gaz se pot trata in

special afectiunile
cardiovasculare, bolile
dermatologice, ginecologice si
endocrine, precum si in unele
afectiuni ale aparatului locomotor -
reumatisme cronice degenerative
articulare.
 Mofeta mai este recomandata si in
scop profilactic pentru persoanele
cu risc cardiovascular, pentru cei
care sufera de hipertensiune, nivel
crescut al colesterolului, este
indicata si fumatorilor, persoanelor
care au probleme cu circulatia
precum si celor care lucreaza in frig.

Contraidicatiile
Aceasta procedura este interzisa
procedurii
Cardiopatie ischemica
persoanelor care sufera de
cardiopatie ischemica, celor cu
tulburari de ritm cardiac, sau
celor care au suferit un infarct
miocardic recent.
 De asemenea, mofeta este
contraindicata in hipertensiunea
arteriala de gradul II si III, in
insuficienta cardiaca, in
ateroscleroza celebrala, in HTA
insuficiente venoase stadiul II-
III precum si in bolile digestive
sau renale, in afectiunile
respiratorii cronice.
 Surse artificiale ale poluarii aerului
 Principalul poluant artificial al
planetei este industria.
 Necesare unui stil de viaţă modern,
uzinele sunt prezente în mai toate
oraşele lumii.
 În jurul termocentralelor (produc
energie electrică prin arderea
combustibililor fosili) sau al
uzinelor metalurgice există zone
întinse, pe zeci de km, unde,
pământul conţine sustanţe toxice
emanate de coşurile de fum al
uzinelor.
 Aceste substanţe, odată ajunse în
atmosferă, se întorc pe pământ cu
apă de ploaie, astfel ajung în pânza
freatică şi pe plantele cultivate.
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

 In cursul unui act respirator,

omul in repaus trece prin
plamini o cantitate de 500 cm2
de aer, volum care creste mult in
cazul efectuarii unui efort fizic,
fiind direct proportional cu acest
efort.
 In 24 ore in mediu omul respira
circa 15-25 m3 de aer. Luand
comparativ cu consumul de
alimente si apa, in timp de 24
ore, omul inhaleaza in medie 15
kg de aer in timp ce consumul de
apa nu depaseste de obicei 2,5
kg, iar cel de alimente 1,5 kg.
 Rezulta din aceste date
importanta pentru sanatate a
compozitiei aerului atmosferic,
la care se adauga si faptul ca
bariera pulmonara retine numai
in mica masura substantele
patrunse pina la nivelul alveolei,
odata cu aerul inspirat.
 Din punct de vedere al igienei,
aerul influenteaza sanatatea atit
prin compozitia sa chimica, cit si
prin proprietatile sale fizice
(temperatura, umiditate, curenti
de aer, radiatii, presiune).
Efectele de durata
 sunt caracterizate prin aparitia unor
fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii
atmosferici.
 Aceste efecte pot fi rezultatul
acumularii poluantilor in organism,
in situatia poluantilor cumulativi
(Pb, F etc.), pana cand incarcarea
atinge pragul toxic.
 De asemenea modificarile
patologice pot fi determinate de
impactul repetat al agentului nociv
asupra anumitor organe sau sisteme.
Efectele de lunga durata apar dupa
intervale lungi de timp de expunere
care pot fi de ani sau chiar de zeci de
ani.
 Manifestarile patologice
 pot imbraca aspecte specifice Bronhopenumonie
poluantilor (intoxicatii obstructiva cronica
cronice, fenomene algerice,
efecte carcinogene, mutagene Anemia
si teratogene)
 pot fi caracterizate prin
aparitia unor imbolnaviri cu
etiologie multipla, in care
poluantii sa reprezinte unul
dintre agentii etiologici Astmul bronsic
determinanti sau agravanti
(boli respiratorii acute si
cronice, anemii etc.).
Simptomele date de expunerea la poluare

 Simptomele sunt greu de

diagnosticat, şi pot fi adesea
confundate cu alte probleme
de sănătate. Este important să
fie identificat factorul de
mediu care ar putea provoca
simptome precum:
 • Dureri de cap.
 • Greaţă.
 • Vărsături
 • Oboseală
 • Ameţeală
 • Alte simptome respiratorii
Diagnosticarea bolilor provocate de poluare
 Diagnosticul vine după un
lung set de întrebări
privind:
 locul în care pacientul
trăieşte şi lucrează
 eventualele expuneri la
anumite substanţe care pot
afecta organismul.
 Sistemul respirator şi cel
cardiovascular pot fi
printre cele mai afectate de
poluare.
Factori de risc
 Sistemul respirator:
 Sistemul respirator este deosebit
de sensibil la poluanţii din
atmosferă, deoarece o mare
parte din acesta este alcătuit din
membrane expuse.
 Inhalarea de substanţe chimice
afectează atât plămânii cât şi alte
organe din corp.
 Celulele ţesutului pulmonar pot
fi afectate în mod direct de
poluanţi precum: ozonul,
metalele sau radicalii liberi
 pot duce la inflamaţii sau la
afectarea funcţiilor pulmonare
 Sistemul cardiovascular:
Inhalarea de aer poluat duce SNC
la absorbţia lui în sânge,
acesta fiind transportat la
inimă.
 Unii poluanţi pot provoca
anumite modificări care
afecteză în mod direct
ritmicitatea şi contractilitatea
inimii.
Sistemul endocrin
 Există, de asemenea, şi alte
organe afectate în mod Neuroni-
indirect de poluare precum: transmitere
sistemul central nervos şi impusluri
sistemul endocrin.
Bolile cu un risc crescut de apariţie ca urmare
a expunerii prelungite la poluare
 • Bolile pulmonare minore.
 • Infecţii pulmonare.
 • Astmul.
 • Boala pulmonară
obstructivă cronică
(BPOC).
 • Cancer pulmonar.
 • Boli coronariene.
 • Insuficienţă cardiacă.
 • Tulburări de ritm cardiac.
MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII AERULUI

 Masuri medicale
 - au la baza stabilirea -
 criteriilor de calitate a aerului
 elaborarea unor norme de calitate
 Normele sanitare
 definitie – CMA – concentratii
maxime admisibile – concentratii la
care substantele patrunse in
atmosfera este inferioara conc. la
care apar alterari ale sanatatii
(imediata, in timp, tardiva) ,
genereaza discomfort , altereaza
mediul.
 se masoara la 1.5 m(zona de
respiratie a omului)
 exprimare : mg/m3
Masuri tehnice si administrative

 masuri referitoare la sursele civile –
referitoare la combustibilul folosit la incalzit si
autovehicule+amplasarea
garilor,aeroporturilor, etc
 masuri referitoare la sursele
industriale
 reeducerea eliminarilor
(retinere, captare, neutralizare, reducerea
concentratiilor, recuperare)
 eliminarile sa usureze proc. nat. de
autopurificare(dispersie, diluare prin cosuri
mai inalte)
 tot pentru surse industriale:
amplasarea
 nu in vai sau depresiuni
 nu in directia vanturilor dominante
 zona de protectie sanitara(distanta
pana la localitati)
 plantatii de pomi