 În Clinica ATI este posibilă

monitorizarea cardiovasculara
neinvazivă şi uneori invazivă.

Monitorizarea NEINVAZIVĂ
disponibilă:
 TA masurata pe baza
variatiei pulsului (
tensiometrele clasice si
electronice)
 Palparea pulsului la periferie
 Pulsoximetria
 EKG
 Monitorizarea electronica a tuturor functiilor vitale se realizeaza
cu monitoare medicale echipate cu o multitudine de senzori
 ELECTROCARDIOGRAFIA

 Fiecare contracție a miocardului este urmarea unei excitații electrice care provine de
la nodulul sinusal și transmis musculaturii inimii.
 Electrocardiograma (EKG) înregistrează această activitate electrică a inimii,
afișând modul în care circulă curenții electrici prin mușchi.
 Inima poate fi considerata o baterie inclusa intr-un volum conductor( corp) si care
genereaza un camp electric ce poate fi evidenţiat la suprafaţa corpului prin electrozi
plasaţi pe tegument
Pregătirea materialelor

 aparatul de EKG,
 hărtie pentru tipărit,
 comprese, gel;
Pregatireapacientului
 Fizica- decubit dorsal, zonele tegumentare implicate descoperite,
instruit ca în momentul derulării înregistrării pacientul să nu se
mişte , să nu vorbească şi dacă este posibil să-şi ţină respiraţia circa
3-6 sec.
 Psihica se explica procedura si se obtine consimtamantul
Efectuarea tehnicii
 se confirma identitatea pacientului;
 se setează aparatul conform cerinţelor de plasare a electrozilor;
 se aşează pacientul în decubit dorsal în pat, cu mâinile pe
lângă el si se dezvelesc zonele tegumentare ( pieptul,
incheieturile mainilor si picioarelor)
 dacă anumite zone prezintă pilozitate crescută aceasta va
trebui îndepărtată
 se aplică gel pe locurile de plasare a electrozilor.
derivaţiile standard şi ale membrelor:
 roşu - braţ drept
 negru – gleznă dreaptă
 galben – braţ stâng
 verde – gleznă stângă
 Derivaţiile precordiale (V1→V6)
 V1 (roşu) - spaţiul IV intercostal parasternal
drept
 V2 (galben) - spaţiul IV intercostal parasternal
stâng
(V1, V2 exploreaza ventricolul drept)
 V3 (verde) – la jumătatea distanţei dintre V2-V4
 V4 (maro) - spaţiul V intercostal pe linie medio-
claviculară
( V3V4 exploreaza septul interventricular)
 V5 (negru) - spaţiul V intercostal pe linia axilară
anterioară sau la jumătatea distanţei dintre V4 şi
V6
 V6 (violet) - spaţiul V intercostal în dreptul liniei
de mijloc a axilei
(V5V6 exploreaza ventricolul stang)

 Dacacă EKG-ul trebuie făcut la o femeie,

electrozii se vor plasa sub sâni;
Efectuarea tehnicii
 se deschide EKG-ul şi se lasă câteva secunde să apară
traseul;
 se verifică dacă traseul înregistrat indica poziţionarea
corectă a electrozilor;
 se cere pacientului să se relaxeze şi să respire normal, să
stea nemişcat şi să nu vorbească,
 se printează rezultatul;
 se îndepărtează electrozii, se şterge pacientul de gel, se
ajută să se acopere, se şterg electrozii şi se strânge aparatul
de EKG.
De reținut
 dacă pacientul are pacemaker, procedura se va face conform
indicaţiilor medicului şi se va specifica aceasta;
Incidente
 Probleme legata de calitatea traseului
 Traseul „zgomotos” cu „paraziţi” poate fi cauzat de contact
imperfect electrozi-pacient, mişcări ale pacientului, tonus
muscular crescut, termurături, frisoane, benzi/centuri elastice
la nivelul membrelor.
 Pentru a elimina acest tip de artefacte, verificaţi calitatea
conectării pacient-electrozi-cabluri-aparat; mutaţi electrozii
de la membre mai spre rădăcina lor, puneti suficient gel,
încurajaţi pacientul să se relaxeze; pacientului să nu-i fie
frig.
Există mai multe tipuri de înregistrări
EKG:

 EKG standard- inregistrare in

repaus
 EKG cu înregistrare de durată-
monitorizările Holter-dispozitiv care
inregistreaza in mod continuu ritmul
inimii in timpul activitatilor de zi cu
zi, de obicei pe o perioada de 24 ore.
 EKG de efort-se inregistreaza
activitatea inimii la effort
Proba de efort EKG
 o inregistrare a electrocardiogramei in timpul unor
eforturi standardizate.
 CONTRAINDICATII IN REALIZAREA UNUI EKG
 Nu exista contraindicatii absolute pentru efectuarea unei
electrocardiograme, altele decat refuzul pacientului.
 Unii pacienti pot avea anumite alergii sau, mai frecvent, sensibilitati la
adezivul folosit pentru a lipi electrozii pe piele. In unele cazuri, exista
alternative hipoalergenice de la diferiti producatori.
 La EKG-ul de efort (sau testul de efort) trebuie luate in considerare
anumite contraindicatii ce pot fi absolute sau relative.
Contraindicatiile absolute pentru un EKG de efort:
• disectia de aorta - din cauza riscului de progresie si de ruptura;
• infarctul miocardic acut in decurs de 48 de ore- se poate agrava
infarctul
• angina pectorala instabila in faza acuta (inainte de stabilizarea
simptomelor) - din cauza riscului de a dezvolta un infarct miocardic
acut si de a induce aritmii ventriculare;
• prezenta unor aritmii care au potentialul de a fi grave - din cauza
riscului colapsului circulatiei sangelui;
• insuficienta cardiaca decompensata - din cauza riscului
colapsului circulatiei sangelui si riscului aritmiilor;
• embolism pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de
agravare a acestei afectiuni;
• infarct pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de
agravare a acestei afectiuni;
• pericardita (miocardita) in faza acuta - din cauza riscului
de aritmii;
• stenoza aortica severa - din cauza riscului de ischemie si
de aritmii cardiace;
• endocardita - din cauza riscului de embolie;
• tromboza venoasa profunda - din cauza riscului de embolie.
 INTERPRETAREA UNUI TRASEU ECG
Analiza unei electrocardiograme normale presupune următoarele
elemente semiologice: unde, segmente şi intervale.
 Undele de pe electrocardiograma normală sunt:
 Unda P reprezintă contractia ( depolarizarea) atrială,
defineste ritmul sinusal
 Complezul QRS reprezintă contractia ( depolarizarea)
ventriculară,
 Unda T reprezintă relaxarea (repolarizarea) ventriculară.
 Unda U (inconstantă) – reflectă postpotenţialul ventricular.
 Segmentele reprezintă porţiunea cuprinsă între 2 unde succesive. De obicei sunt situate pe linia izoelectrică
(ex segmentul PQ, ST). În anumite situaţii patologice se pot observa abateri de la linia izoelectrică în sens
pozitiv sau negativ (supra sau subdenivelări)
 Intervalele reprezintă durata ( în sutimi de secundă) dintre 2 repere de pe traseul electrocardiografic.
Cuprind segmente şi unde. Exemplu: intervalul PQ, PR, QT etc.
 Rezultatele EKG sunt înregistrate pe hârtie specială. Axa orizontală a hârtiei EKG înregistrează timpul.
Fiecare bloc mare este egal cu 0,2 secunde. Axa verticală înregistrează amplitudinea (tensiunea) EKG. În
blocurile mari sunt 5 blocuri mici, fiecare reprezentând 0,04 secunde.
 EKG-ul este ca o poveste spusa de 12 persoane (
derivatii) asezate intr-un cerc iar in mijlocul lor se afla
inima pe care o analizeaza.Fiecare derivatie spune ceva
important dar nu suficient.
 Derivatiile membrelor: DI,DII,DIII, aVR, aVL, aVF
 Derivatiile precordiale V2,V2,V3,V4,V5,V6.
 Formula ,, magica ,, de interpretare a EKG-ului este:
expresia nmemotehnica –FRAGI
 F= frecventa;R=ritm;A=axul electric al
inimii;Grosimea inimii; I=ishemia
 F – frecventa - se calculeaza 1500/nr. de patratele mici dintre doua bete
succesive ( complexe QRS) din aceeasi derivatie. Exp. 1500: 23= 65 b/min
 Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe
QRS.
 R- ritmul. Ritmul sinusal este ritm al inimii indus de activitatea electrica generata de
nodulul cu acelasi nume (nodulul sinusal sau sinoatrial-A drept). Valoarea acestuia este de 60-
80 pe minut, corespunde contractiilor miocardului si are ca expresie semiologica pulsul.
 Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ.
 Un ritm regulat se caracterizeaza prin distante egale intre doua complexe QRS indiferent de
derivatie. Complexe largite si deformate arata o fibrilatie.
Ritm Sinusal Normal
1500: 20= 75b/min

20
Bradicardie sinusala
1500 : 38 = 40 b/min
Unda P si complexul QRS cu morfologie normala
Fibrilaţia ventriculară
 Activitate electrică haotică determinată de o multitudine de centrii ectopici
ventriculari ce nu pot determina o contracţie eficientă a miocardului.
 Este apreciată cu unde mari, medii şi mici pe măsură ce rezervele miocardului
se epuizează.
 Clinic pacientul se află în stop cardiorespirator şi necesită defibrilare
 A = axul electic normal al inimii se caracterizeaza prin complexe QRS
pozitive in DI si aVF. Cand este negativ in una dintre ele este anormal.
Axul electric se suprapune axului anatomic, orice modificare a poziţiei
axului anatomic influenţează într-o anumită măsură şi poziţia axului
electric.
 G= grosimea. Subsolul din V1 ( unda S) adunat cu etajul din
V5 ( unda R) mai mare de 35 mm inseamna hipertrofie
ventriculara ( HTA). Cei cu HTA constituita au ventricolul mai
gros QRS mai mare
 I – supra sau subdenivelarea segmentului ST cu mai mult de 2 mm indica ischemie
miocardica.
 Supradenivelarea segmentului ST este cel mai adesea semn de infarct miocardic acut la
debut; depistarea precoce permite instituirea imediată a tratamentului trombolitic.
 IMA cu supradenivelare de segment ST persistent pe EKG
Extrasistola ventricula
 Declanşată de un focar ectopic ventricular.
 Frecvenţa depinde de ritmul de bază.
 Ritmul neregulat când extrasistola apare.
 Complexul QRS larg de aspect bizar.
Asistola
 Activitatea electrică a cordului este complet absentă.

 Pacientul este în stop cardiorespirator şi este necesară resuscitare

Artefacte
 sunt deflexiuni pe EKG determinate de alte influenţe decât
activitatea electrică a inimii.
 Monitorizarea continuă
electrocardiografică
 (ECG) este utilizată de rutină atat în
perioada perioperatorie cat şi la
bolnavul de terapie intensivă
 Cabluri cu 12 electrozi nu sunt la
dispoziție întotdeauna şi ar încurca
în TI.
 In prezent cele mai multe monitoare
au sisteme 5 electrozi şi două canale
de redare simultană ceea ce permite
înregistrarea derivaţiilor unipolare
ale membrelor (cel mai frecvent DII)
şi o derivaţie precordială.
 Acest tip de monitorizare creşte
şansele depistării episoadelor
ischemice
În cazul cablului cu 3 fire
 Pentru derivațiile standard I, II şi III, plasarea electrozilor
va fi următoarea :
 Electrodul din dreapta (RA right arm-roşu de obicei)
imediat subclavicular drept, la nivelul articulației
scapulohumerale
 Electrodul din stânga (LA left arm-galben) simetric cu
primul, subclavicular stang
 Electrodul verde ( LL-left leg) sub vârful inimii, în dreptul
liniei axilare medii pe hemitoracele stâng sau mai jos pe
abdomenul superior.
 Electrodul negru ( RL right leg ) simeric cu cel verde
 Electrodul alb in spatiul IV ic dr parasternal
 MONITORIZAREA INVAZIVĂ ACCESIBILĂ CLINICII ATI

MĂSURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE (PVC)

 PVC reprezintă presiunea înregistrată în venele centrale (din
cavitatea toracică), la intrarea în atriul drept.
 PVC masoara presiunea atriala dreapta, presiunea de umplere a
Ventricolului drept si reflecta volumul de sange intravascular,
intoarcerea venoasa, tonusul vascular venos si functia ventriculara
dreapta.
 Pentru masurarea PVC trebuie sa se introduca un cateter venos
pana in atriul drept
 PVC este în mod obişnuit măsurată la nivelul venei cave
superioare,
 Valorile PVC pot fi obținute manometric sau prin conectarea
cateterului la un traducător de presiune cu afişare digitală sau sub
forma unei curbe de presiune
 Valori normale 10‐12 cm H2O sau 7‐9 mmHg
Valori crescute
 insuficiență cardiacă stângă
şi/sau dreaptă
 afecțiuni valvulare ale inimii
drepte
 hipervolemie
 hipertensiune pulmonară
 embolie pulmonară
 tamponadă cardiacă
 presiuni intratoracice crescute
Valori scăzute
 hipovolemie (ex hemoragie,
poliurie)
 vasodilatație sistemică (ex
şoc septic, supradoză de
vasodilatatoare, disfuncție
simpatică)
 analgezie regională
 MONITORIZAREA INVAZIVĂ A TENSIUNII
ARTERIALE
 Măsurarea directă a tensiunii arteriale permite evaluarea
continuă a tensiunii sistolice, diastolice cât şi recoltarea de
analize.
 Este o metodă mult mai fidelă decât măsurarea indirectă.
 Utilitatea măsurării invazive a tensiunii arteriale este legată de
necesitatea monitorizarii ei continue cum este cazul bolnavului
critic instabil hemodinamic sau intraanestezic cand evaluăm
riscul de modificări hemodinamice mari
 Tehnica de masurare directa a TA implica practicarea unei
punctii arteriale si folosirea unui echipament specializat.
 Acest sistem sunt alcatuit dintr-un senzor care comunica cu un
transductor ce transformă energia mecanică într-o undă
electrică care este transpusă pe monitor într-o curbă